Jump to content
Sign in to follow this  
Tibi

Guantanamera...

Recommended Posts

- Ce zici, ma, ii batem p-astia ?

- Lejer. Astia-s vai de capu' lor. Au fost elimnati de Sparta Medias in cupa, in prima etapa au luat-o cu 3-1 acasa de la Gloria II. 4-5 la 0 le dam.

Eram de acord cu Irinel, alaturi de care ma aflam in tribunele stadionului Metrom si asteptam inceperea meciului cu AFC Odorheiu Secuiesc. Intre timp, reusisem sa-l aducem si pe Sabin Ruse, imprumut pe un an de la Chiajna si aflasem ca accidentarea lui Florin Manea nu era asa grava cum s-a crezut initial. In maxim doua saptamani avea sa se intoarca pe teren si sa ne incante.

Pentru aceasta partida care conta pentru etapa a doua a Ligii a III-a, Seria a VI-a, Robert i-a ales pe: C. Manea - Tarlea, Tatarciuc, Balint, Soo - Paduret, Marginean, Stefoi - Nazare - Anghel, S. Muresan.

Meciul a inceput furtunos, iar in primele secunde ale sale am scapat ca prin urechile acului de primirea unui gol. Atacantul oaspetilor, Ovidiu Lazar, l-a lobat pe Manea, dar Tatarciuc a intervenit providential si a salvat de pe linia portii. "Vai de capu' lor" ziceai ? l-am intrebat cu privirea pe Irinel. "Niciun stres" a venit raspunsul. Dupa aceasta mare ocazie a celor din Odorhei, ne-am trezit si am deschis scorul in minutul 7 prin Nazare, care a finalizat frumos dupa o pasa a lui Anghel. Apoi, in minutul 18, am inscris si golul 2 dintr-un corner executat de Paduret la care Tatarciuc s-a inaltat si a trimis mingea cu capul, in poarta. Meciul era practic rezolvat inca din acel moment. Vizitatorii nostri nu se puteau apropia nicicum de poarta noastra, desi noi ii invitam. 2-0 la pauza.

In repriza secunda, jocul s-a mai animat, iar Silviu Muresan a ratat 3 ocazii clare de singur cu portarul. Nu puteam insa sa ma supar pe el... In minutul 72, Robert a facut o tripla schimbare si i-a bagat pe Dina, "Cobra" Ilie si noua noastra achizitie, Sabin Ruse. Dupa numai 10 minute, acesta din urma a majorat proportiile scorului, finalizand cu sange rece dupa ce in prealabil scapase fata-n fata cu portarul oaspetilor. Odorheiul Secuiesc a avut o tresarire de orgoliu in final, cand a marcat prin Ovidiu Lazar. "Bine c-a marcat in ultimul minut. Dac-o facea in primul, cine stie ? " I-am spus binedispus lui Irinel.

Scor final: Metrom - AFC Odorheiu Secuiesc: 3 - 1

O victorie clara, meritata si care ne dadea moral pentru meciul de cupa cu Aerostar Bacau.

Peste 4 zile, ne-am deplasat asadar la Bacau pentru a ne duela cu fosta echipa a lui Pantilimon. Ma asteptam la un meci greu, pentru ca jucam pentru prima data in cupa cu o echipa de liga a III-a. In deplasare. Bineinteles, in drum spre Bacau ne-am oprit putin si pe la Poiana Sarata. Tocmai din aceasta cauza venise si Andreea cu mine in aceasta deplasare, desi pomisese ca va veni doar la meciurile de acasa. A insistat sa trec si pe la parintii ei, dar nu am facut acest lucru. Tatal ei era un om destul de intimidant. In plus, nu ma placea inca de cand vindeam la barul verilor mei si nu vroiam sa-i dau "pe datorie". Apoi, cand a aflat probabil de relatia noastra, nici nu imi mai raspundea la saluturi. Prietenii mei de-acolo chiar mai glumeau atunci cand ne sarutam in public: "Vai, daca te vede tac-su, te taie." Si nu era chiar exagerat, asta pentru ca tatal Andreei era un om dintr-o bucata si fusese implicat in trecut in scandaluri cu cutite, topoare...

Ajunsi la Bacau, pe stadionul "Aerostar", incepusem sa am emotii. Imi doream foarte mult sa trecem mai departe, dar nu stiu de ce, mi-era frica de acest joc.

Robert a inceput in exact aceeasi formula: C. Manea - Tarlea, Tatarciuc, Balint, Soo - Paduret, Marginean, Stefoi - Nazare - Anghel, S. Muresan. Noutatea venea de pe banca, acolo unde se afla Coman, revenit dupa accidentare.

Am inceput bine meciul, dand impresia ca "suntem pe ei", iar in minutul 20 am reusit sa inscriem prin Anghel. Golul a fost insa anulat pe moiv de offside. Habar n-am daca in mod corect sau nu, dar mie nu mi s-a parut. Dupa acest moment, gazdele au inceput sa-si arate coltii, dar doar ca urmare a unor lovituri libere sau cornere. Se parea ca nu suntem inca "reglati" la acest capitol. Dar deschiderea scorului nu s-a produs, astfel incat am intrat la cabine cu 0-0.

Dupa pauza, am preluat din nou carma jocului si in minutul 59 Anghel a marcat dupa o balbaiala in defensiva a moldovenilor. Bacauanii au fost lipsiti de reactie dupa aceasta reusita a noastra si am reusit sa ne majoram avantajul 8 minute mai tarziu prin Tatarciuc. Tot dupa un corner executat de Paduret, la fel ca in meciul cu Odorheiu Secuiesc, numai ca de pe partea cealalta. Pana la final, am rezistat atacurilor destul de timide ale gazdelor si am reusit sa pastram rezultatul.

Scor final: Aerostar Bacau - Metrom: 0 - 2

Victorie mai usoara decat ma asteptam si treceam asadar mai departe in turul IV al cupei.

Share this post


Link to post
Share on other sites

- Ba, tu stii ca n-am mai fost niciodata la Tarlungeni ? L-am intrebat intr-o doara pe Irinel.

- Stai linistit ca n-ai pierdut nimic. Da' chiar n-ai fost ? Ca-i aproape de Brasov. Cat sunt ? 10 kilometri ?

- N-am avut ce cauta...

- De fapt, si eu am fost de doua ori. O data cand si-a vandut taica-miu Dacia, ca stii ca aicia era targul de masini, si am mai fost o data la majoratul unei colege de liceu.

- Da... Adica am fost in Barcelona, care e la 2000 de kilometri, dar la Tarlungeni n-am fost.

- Uite c-ai venit acuma. Bucura-te de experienta.

Venisem, evident, cu treaba la Tarlungeni. Aveam fotbal de jucat. Si eram optimist dupa partida de cupa din urma cu 3 zile, si nici adverasarul nu ma speria deloc. In meciul precedent disputat pe teren propriu, Unirea pierduse cu 0-5 in fata celor de la FC Maramures. Erau eliminati si din cupa, dupa o infrangere cu Jiul Rovinari, tot pe teren propriu.

Robert a inceput acest meci cu: C. Manea - Stancu, Tatarciuc, Crisan, Balint - Paduret, Marginean, Dina - "Cobra" Ilie - Anghel, Ruse. Se pare ca antrenorul nostru decisese sa-i odhineasca pe Soo, Tarlea, Nazare si Silviu Muresan. Erau insa toti pe banca de rezerve, acolo unde se mai gaseau si Coman si Florin Manea, inca nerefacuti complet dupa accidentarile suferite.

- Ce-au, ma, astia ? Tu vezi cum ne domina taranii astia ?

- Vad... Poate sunt obositi, au tot jucat din 3 in 3 zile.

- Da, m-am gandit si eu la asta, dar totusi, astia de la Tarlungeni sunt vai de p**a lor.

- E, au cativa jucatori. E Piko ala care-a fost si pe la Craiova, mai e Brujan...

- P-ala am vrut sa-l luam.

- Mai e chiar si Vasiliu, atacantul, care-a jucat pe la FC Brasov.

- GOOOL ! Bine, ba baieti ! Da' ce-a facut, ma, ala acolo ? N-am mai vazut asa ceva.

- Cum n-ai mai vazut, ma ? Banel pe Santiago Bernabeu. Reloaded. Brujan, omu' tau.

- Bine ca nu l-am luat.

- Se-ntampla. Bine ca am dat gol, chiar si asa.

Intr-adevar, Sergiu Brujan marcase in proprie poarta in minutul 20 si aveam 1-0, contrar cursului jocului. Dar s-a facut repede dreptate si gazdele ne-au egalat prin Ionut Vasiliu, dupa un offside absolut flagrant. 1-1 in minutul 26 si lucrurile nu mergeau deloc bine. Dupa restabilirea egalitatii, am fost practic asediati de formatia din Tarlungeni, dar din fericire pentru noi am scapat la pauza cu rezultatul de 1-1. Eram convins ca echipa va arata altceva in repriza a doua si aveam incredere ca Robert ii va scutura putin la vestiare pe jucatori.

Nu s-a intamplat insa asa cum anticipasem eu, iar Vasiliu si Kurtuly au trecut, pe rand, de marcarea celui de-al doilea gol in poarta noastra. Recunosc, vazand ce se petrecea pe teren si cum echipa e incapabila sa reactioneze in fata unui adversar pe care eu il consideram modest, am fost tentat nu o data sa-l sun pe Robert sa-i bage pe Coman si pe Manea. N-am facut-o, totusi. Mi-a venit imediat imaginea lui Gigi in minte si m-am speriat.

Oricum, Robert si-a dat seama si singur si a facut in minutul 64 o tripla schimbare. I-a bagat pe Soo, Coman si Muresan, iar din acel moment jocul nostru s-a schimbat mult in bine. In minutul 85, dupa o faza excelent lucrata de catre "Cobra" si Muresan, Coman a reusit sa marcheze golul de 2-1 si totodata primul sau gol pentru Metrom de la revenire. Apoi, in minutul 90, profitand de o uriasa greseala a portarului advers, Muresan si-a trecut si el numele pe lista marcatorilor.

Scor final: Unirea Tarlungeni - Metom: 1 - 3

O victorie mult, mult mai grea decat o arata scorul. Dar nu ma puteam declara decat multumit pentru ca era pana la urma o victorie si aveam punctaj maxim dupa primele 3 etape. In plus, revenise si Coman, si nu oricum, ci cu gol.

Share this post


Link to post
Share on other sites

In niciun caz tochitura. Am dat indicatii clare.

Share this post


Link to post
Share on other sites

La ce bani primesc, normal ca au numai victorii.

Share this post


Link to post
Share on other sites

La insistentele aproape disperate ale lui Irinel, am reusit s-o conving pe Andreea sa-si convinga la randul ei o prietena sa iasa cu Irinel.

- Gata, Irinele, maine iesim cu totii la un restaurant. Am rezolvat.

- Ei da ? A vorbit Andreea cu...

- Da. Mihaela o cheama.

- Mihaela... nu suna rau.

- Auzi, dar mai zi-mi o data. De ce vrei sa venim si noi ? De ce nu te duci doar tu cu ea ?

- Ti-am zis, ma. E mai bine cand sunt multi... altfel vorbesti... mai razi. Asa eu cu ea, as fi mai emotionat... mai p**a mea.

- Aha. Ai fi sub presiune sau ce ?

- Da. Si... unde mergem ?

- Vedem noi maine.

A doua zi, ne-am intalnit toti patru si am mers la acelasi restaurant "Poarta Schei", acolo unde devenisem practic de-ai casei. Cu tot planul lui, Irinel nu putea nicium sa scape de trac. Aproape ca nu scotea o vorba, iar la intrarea in restaurant s-a mai impiedicat si de pragul usii. Am incercat sa-l ajut si primul lucru pe care l-am facut a fost sa comand o sticla de vin, dar din pacate, spre deosebire de mine, alcoolul nu avea un asa mare efect asupra lui.

- Ce zici, Tibane ? Iese ceva sau nu ? M-a intrebat curios, in momentul in care cele doua s-au dus la toaleta, evident impreuna.

- Eu stiu... Eu zic ca da, desi s-a uitat cam urat cand te-a vazut ca mananci spaghete cu paine.

- Pleaca, ma. Crezi ?

- Pai cum p**a mea sa nu se uite? Si tu prost...

- Ce, ma ? Mie asa-mi place sa mananc spaghete, mai ales daca-s mai apoase, cum au fost astea. In plus, daca chiar vrei sa stii, si italienii mananca paste cu paine.

- O fi mancand, ma, nu te contrazic, dar p-aicia e semn ca esti taran. Pana la urma, asta conteaza. Cum esti perceput, nu cum esti.

- p**a mea. Oricum, cred ca ti s-a parut.

- Da' tie iti place de ea ?

- Mai intrebi ? Tu n-ai vazut cum arata ? Cum dracu' sa nu-mi placa ?

- Eu stiu...? Tu ai zis de colega aia a mea ca nu-ti place de ea, ca are parul nasol, asa ca... Si nici macar n-aveai dreptate. Avea aia un par roscat cret...

- Lasa, ma. Erau alte timpuri. Acuma la cat sunt de disperat poa' sa fie si cheala.

- In fine... Da' ce-i cu tine ? Parca prea esti tacut... baga si tu niste glume din-alea de-ale tale, fa ceva.

- Hai ca vin, taci.

Irinel n-a reusit sa iasa din carapace pana la finalul serii, dar a ramas sa ne mai intalnim. Eu m-am plictisit teribil, singurul moment mai interesant fiind cel in care Andreea mi-a sugerat sa ne inscriem amandoi la un curs de salsa sau de "flamingo". A, si a mai fost unul atunci cand m-a pus sa opresc la o shaormerie in drum spre casa. Normal, la restaurant isi comandase doar o salata...

In ziua urmatoare ne-am dus la Reghin, iar Irinel parea foarte binedispus si nu intelegeam, sincer, motivul. Apoi insa l-am aflat. Tot drumul mi-a povestit de Mihaela si de cum o place, ca e exact ce-i trebuie, si cum o fata ca ea i-ar schimba total viata in bine. L-am lasat in pace si nu i-am spus parerea mea despre cina esuata din urma cu o zi.

Am ajuns la stadionul din Reghin cu doar cateva minute inainte de startul jocului, asta din cauza unor "lucrari la partea carosabila". Aproximativ 400 de spectatori se aflau in tribune, iar faptul ca era o seara placuta de august facea ca vremea sa fie perfecta pentru fotbal. Robert hotarase sa inceapa partida cu : C. Manea - Tarlea, Tatarciuc, Balint - Paduret, Marginean, Dina - F. Manea - Anghel, Muresan. Pot sa spun ca am fost surprins de tinerea in continuare pe banca a lui Coman, asta pentru ca isi revenise complet dupa accidentare si marcase etapa trecuta.

Am inceput bine jocul, iar in primele 15 minute am trecut de 3 ori pe langa deschiderea scorului. Doua ocazii Anghel si una Muresan. Apoi insa, jucatorii parca au fost descurajati de aceste aceste incercari esuate, astfel ca la pauza tabela arata la fel ca la inceputul meciului. Dupa pauza, gazdele au avut o bara in minutul 55, la un corner de partea stanga. Inca scartaiam serios la fazele fixe, cel putin din punct de vedere defensiv. In minutul 60, am primit vestea inca unei accidentari, cea a lui Raul Crisan. Se adunasera deci ceva accidentari, si nu era decat startul sezonului. In acel moment m-am convins ca fotbalul de liga a III-a este dur, fizic, asa cum se spune. In minutul 69, vazand ca echipa nu joaca tocmai ce ar trebui, Robert i-a introdus pe Coman si Nazare. "In sfarsit !" am exclamat satisfacut. Dupa nici 6 minute, proaspatul introdus Coman avea sa marcheze pentru 1-0 dupa o debandada totala in defensiva gazdelor. Iar dupa inca 10 minute, acelasi Coman avea sa inchida tabela, dupa o gafa a portarului Marin, care a respins in fata un sut-centrare trimis de Florin Manea.

Scor final: Avantul Reghin - Metrom: 0 - 2

O victorie meritata, chiar daca obtinuta pe final, care ne propulsa pe primul loc al clasamentului. 12 puncte din tot atatea posibile.

Share this post


Link to post
Share on other sites

- Eu stiu... Eu zic ca da, desi s-a uitat cam urat cand te-a vazut ca mananci spaghete cu paine.

... A, si a mai fost unul atunci cand m-a pus sa opresc la o shaormerie in drum spre casa. Normal, la restaurant isi comandase doar o salata...

:hysterical:

merge bine echipa dupa discursul á la Tony D'Amato

*si dai un edit la ultimul post ca nu l-ai trecut pe Raul Crisan in echipa de start, ai trecut doar trei fundasi

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu pot sa dau edit dupa ce trece un timp de la postare. Imi dispare butonul.

Share this post


Link to post
Share on other sites

- Ba, tu-ti dai seama ca Metromul e a doua echipa a Brasovului ? Omoram timpul cu Irinel, inaintea meciului cu FC Cisnadie.

- Ba, sa stii ca nu m-am gandit niciodata...

- Da, ma. Din tot judetul.

- Si cand te gandesti cate echipe erau inainte...

- Da, pai cred ca Metrom n-a fost niciodata a doua echipa a Brasovului si uite ca e acum. Doar ce am reinfiintat-o.

- Ba, cred ca a mai fost, ma. Pai cine era ? Tractorul ? Stiu ca p-aia ii bateam mereu.

- De fapt, da. Dar, nu stiu de ce, parca Tractorul era mai bine vazuta. Avea jucatori mai cunoscuti...

- Pai ii imprumuta de pe la Rapid, de pe la p**a mea. Bratu, Maftei.

- Au mai fost Tamas, Margaritescu, Isaila... A, si am citit undeva ca si Pustai a jucat putin la Tractorul.

- Apoi cine mai era ? Precizia Sacele, Nitramonia Fagaras...

- ICIM.

- Da, ma, si uitasem de ICIM. Acolo a jucat Ganea. Mai stii cand s-a unit Metromul cu ICIM-ul ?

- Cum sa nu stiu ? Prin '98.

- Da' mai erau, ma, echipe. B-ul si C-ul erau pline de ele. Erau Ghimbav 2000, care-a fost si-n B la un moment dat, Romradiatoare, CFR Brasov sau cum le zicea la aia din Triaj, Torpedo Zarnesti, Victoria Bod, Rasnov... Dup-aia s-au facut Unirea Tarlungeni, Forex.

- Erau, ma, multe, dar s-au dus toate. A ramas doar Unirea Tarlungeni.

- Pai erau ani cand in Divizia B erau 6-7 echipe din Brasov, ca mai pica si FC Brasov din cand in cand.

- S-au dus uzinele, s-a dus si fotbalul... Dar stii ce era ciudat ? Desi erau atatea echipe, in Divizia A numai FC Brasov juca.

- Da, dar au fost apoape de promovare si Tractorul, chiar si Metromul intr-un an, tin minte.

- Si recent Forexul. Cand au pierdut ei barajul cu Unirea Urziceni.

- Da, ma. Prostii. Ne puteau scapa de echipa aia de 2 lei. Mama, ce nu-i suport pe mamaligarii aia !

Momentul nostru melancolic a fost incheiat la intrarea echipelor pe teren. Pe stadionul Metrom venisera aproximativ 300 de spectatori sa vada duelul nostru cu ocupanta locului 5, FC Cisnadie. Vremea era buna, vreo 25 de grade, dar batea putin vantul si pe cer se puteau vedea cativa nori amenintatori. Robert incepea aceasta partida cu: C.Manea - Stancu, Tatarciuc, Muth, Soo - Nazare, Marginean, Dina - F. Manea - Coman, Muresan. Pe banca se afla si ultima noastra noutate, mijlocasul Mihai Schintee, adus de la Minerul Mehedinti. Am insistat sa aducem acest jucator, vazand ritmul in care apareau accidentarile.

Am inceput in forta partida si dupa un prim sut periculos al lui Nazare, am reusit sa deschidem scorul in minutul 6 prin Tatarciuc, dupa o lovitura libera executata de Manea de pe partea stanga a terenului. Fundasul nostru central a profitat de o respingere neconvingatoare a sibienilor si a sutat din intoarcere, fara sperante, in poarta lui Pascal. In minutul 10, acelasi Tatarciuc avea sa faca 2-0, de data asta dupa un corner executat tot de Manea. Dupa primele 10 minute, simteam ca meciul e deja rezolvat, dar oaspetii nostri au replicat imediat si, profitand de relaxarea noastra, au redus din diferenta chiar dupa reluarea mingii de la centrul terenului. Asadar, un inceput furtunos de partida. Apoi insa, jocul s-a mai calmat si s-a desfasurat mai mult la mijlocul terenului. Ocazii clare n-au mai fost, astfel ca dupa primele 45 de minute tabela arata 2-1 pentru noi.

Dupa pauza, cei de la Cisnadie s-au asezat confortabil in jumatatea noastra de teren, in cautarea egalarii. Probabil noi cedam deliberat terenul, dar ma mira acest lucru, stiindu-i filosofia lui Robert. In minutul 50, cei din Cisnadie au beneficiat de o lovitura libera din lateral, iar dupa o prelungire cu capul a lui Lucian Cotora, mingea a ajuns la Cristian Corfar, care a trimis din apropiere in poarta noastra. Din nou primeam gol dupa o faza fixa. E drept, si dadusem destule, chiar in meciul acesta ambele goluri, dar nu-mi placea situatia. Dupa restabilirea egalitatii, oaspetii s-au multumit sa se apere, iar noua ne era greu sa-i desfacem. In minutul 70, Robert a decis sa-i scoata pe Marginean, Nazare si F. Manea si sa-i introduca in locul lor pe Schintee, Paduret si "Cobra" Ilie. Din pacate, acestia n-au adus nimic nou in jocul nostru si meciul se indrepta vertiginos spre un rezultat de egalitate. A venit insa minutul 89 si odata cu el un moment de inspiratie al talentatului nostru atacant Silviu Muresan, care dupa ce a primit o minge de la Ilie, la marginea careului advers, s-a intors si a finalizat la coltul lung. Impecabila executie. Si in ce moment ! Era clar ca acest copil avea personalitate.

Scor final: Metrom - FC Cisnadie: 3 - 2

3 puncte obtinute cu emotii, dar care ne intareau pozitia de lider al Seriei a VI-a din Liga a III-a. Doar FC Zalau reusea sa tina pasul cu noi.

Edited by Tibi

Share this post


Link to post
Share on other sites

Urmatorul nostru meci era cel din Cupa Romaniei. Sortii nu ne-au facut niciun favor de data aceasta, astfel ca in turul 4 ii intalneam pe cei de la Sageata Navodari. Eram cu totii constienti de superioritatea adversarilor nostri, dar speram ca, jucand acasa, vom putea face o surpriza. Constantenii erau neinvinsi dupa primele 3 etape din liga secunda, ocupau pozitia a 4-a, si aveau ambitii mari: trageau la promovarea in Liga I, iar in cupa vroiau cu siguranta sa ajunga cat mai departe.

Ajuns la stadion, am fost dezamagit de numarul mic de suporteri prezenti, in jur de 200, pentru ca mie mi se parea un meci important, poate cel mai important meci al nostru de pana acum. Dar probabil a contat faptul ca meciul fusese programat martea, la ora 15:00. Totusi, un lucru m-a bucurat. Am observat cum la tribuna a doua, intr-o parte, se formase ceea ce parea a fi o galerie. Erau cateva persoane care-si confectionasera steaguri galben-albastre. Sau poate le aveau din timpuri mai simple... Aveau chiar si un banner pe care scria " Te-am asteptat. Bine ai revenit, Metrom ! ". Nu erau multi, erau aproximativ 20, dar se auzea, pentru prima data dupa mult timp, scandandu-se: "Metrom, Metrom !".

Robert ii trimisese in teren pe: C. Manea - Stancu, Tatarciuc, Balint, Soo - Paduret, Marginean, Schintee - F. Manea - Coman, Muresan.

Sageata il avea antrenor pe Aurel Sunda si avea jucatori valorosi in echipa, cel putin pentru nivelul acesta: Adrian Olah, Razvan Dalbea, Omoduemuke, Decebal Ghiara.

Am inceput meciul destul de timorati, iar oaspetii au preluat, inca de la fluierul de start, controlul jocului. Reuseau cu greu insa sa-si creeze ocazii de gol. Doar Omoduemuke a fost aproape de a inscrie in minutul 7, dar a trimis, cu capul, in plasa laterala. De cealalta parte, noi ne-am apropiat pentru prima data de poarta adversa de-abia in minutul 33, atunci cand Coman a fost lansat excelent de catre Muresan, insa a sutat violent putin peste poarta. Pana la pauza, doar Lucian Itu a mai avut sansa deschiderii scorului, dar lovitura sa de cap a trecut pe langa poarta. Asadar, 0-0 la capatul primei reprize, un rezultat care ne dadea sperante.

Odata cu reluarea jocului, insa, cei de la Sageata au venit peste noi. In minutul 50, Adrian Olah a trimis un sut puternic de la distanta, respins cu greu de catre Ciprian Manea, iar din cornerul rezultat, oaspetii au deschis scorul. Centrare Borostean in marginea careului mic, de unde Razvan Dalbea se inalta si trimite in poarta noastra. Din nou, plateam tribut fazelor fixe. In acel moment, ma gandeam ca suntem ca si eliminati. Sansa noastra erau contraatacurile, dar acum eram nevoiti sa atacam pozitional.

Spre surprinderea mea, echipa a reactionat pozitiv dupa primirea acestui gol si Florin Manea a amenintat poarta cu un sut de la distanta, care a trecut putin pe langa. Apoi, in minutul 66, Paduret i-a pasat lui Muresan, care a trecut in viteza de un adversar si i-a pasat pe culoar lui Florin Manea. Scapat perpendicular pe poarta si cu doi adversari langa el, dar care ii lasau destul spatiu, Florin a sutat cu sete, din marginea careului, direct sub bara ! Reusisem sa egalam, iar faza fusese foarte frumoasa. Intre timp, mai ajunsesera la stadion cativa zeci de spectatori, iar tribunele erau cuprinse de frenezie, bucurandu-se toti de aceasta reusita. Dupa gol, oaspetii au preluat din nou controlul jocului, dar Ciprian Manea ne-a salvat in doua randuri, la suturile lui Chitu si Omoduemuke. In minutul 70, Robert l-a scos pe Coman, care jucase destul de slab si parea si extenuat, si l-a bagat pe tanarul "Cobra" Ilie. De asemenea, Dina i-a luat locul lui Marginean, si el obosit.

In minutul 76, Muresan a fost blocat in partea dreapta de catre Dalbea, iar mingea s-a dus in aut. Soo a venit sa execute aruncarea de la margine si i-a trimis balonul in careu aceluiasi Muresan, care l-a controlat si apoi a incercat sa treaca de fundasul stanga al celor de la Navodari, Alexandru Vlad. A reusit sa treaca, dar a fost tras de tricou de catre tanarul jucator imprumutat de la Pandurii, si Sebastian Gheorghe, arbitrul partidei, a dictat penalty. Oaspetii au protestat vehement, si, sincer, nici mie nu mi s-a parut o faza clara de penalty. A fost o tragere, dar discreta si scurta. In fine, nu ma mai interesa foarte tare corectitudinea si echitatea in acel moment si tot ce vroiam era sa transformam lovitura de pedeapsa. Florin Manea a fost cel care si-a asumat responsabilitatea si a transformat fara probleme. Sut la semi-inaltime, in stanga portarului, care ghicise coltul, dar n-a avut cum sa ajunga la minge. M-am bucurat enorm, dar mi-am dat seama imediat ca e prea devreme sa fac acest lucru. Ma gandeam la ce presiune vom trebui sa rezistam in finalul meciului.

Dar lucrurile nu au stat deloc asa. Cei de la Sageata Navodari au fost incapabili sa reactioneze, iar in ultimele minute noi am fost cei care am avut ocazii clare de a mai inscrie, profitand de spatiile largi din apararea lor. Au ratat pe rand Muresan, Manea si in ultimul minut "Cobra".

Scor final: Metrom - Sageata Navodari: 2 - 1

Mergeam mai departe in Cupa Romaniei, dupa cea mai frumoasa victorie a noastra de pana acum.( dintre cele obtinute in meciuri oficiale, pentru ca succesul inregistrat impotriva lui Dinamo e si el undeva sus pe aceasta scara) Speram sa invingem, dar nu ma asteptam. Se parea ca eram deja capabili sa jucam la un nivel mai inalt decat liga a III-a, ceea ce nu putea decat sa ma bucure. Ma bucuram, evident, si de dubla lui Florin Manea. Dar eram mandru de toti jucatorii. M-am dus imediat dupa terminarea partidei si le-am spus-o si lor.

Share this post


Link to post
Share on other sites

- Ce vreme de cacat, bai Tibane...

- Da, ma. Pai n-ai vazut ca termometrul ala din oras arata 13 grade ?

- p**a mea... Cand am plecat din Brasov era soare, era bine.

- Bine, asta se intampla acu' 7 ore.

Discutam conditiile meteo cu Irinel in tribuna oficiala a stadionului "Dealul Florilor". Era intr-adevar o vreme in care nu puteai da un soarece afara din casa. Desi era data de 27 august, la Baia Mare era racoare, ploua si batea destul de intens si vantul. Se simtea parca toamna apropiindu-se.

Venisem in Maramures optimist, desi stiam ca nu vom avea un meci usor contra gazdelor noastre. FC Maramures Universitar Baia Mare ocupa locul 3 in clasament, iar in cupa ajunsese si ea in turul 5, la fel ca noi, tot dupa ce au eliminat o divizionara secunda, FC Botosani. La aceasta partida, Robert i-a trimis in teren pe: C. Manea - Stancu, Tatarciuc, Muth, Balint - Paduret, Marginean, Schintee - F. Manea - Coman, Muresan.

In ciuda ploii care cadea fara intrerupere, terenul se prezenta bine la inceputul jocului, astfel ca eram destul de linistit in privinta jocului nostru de posesie pe care-l practicam de-obicei. Meciul a inceput echilibrat, dar in timp ce Coman a ratat prima noastra ocazie trimitand din pozitie buna pe langa poarta, gazdele au marcat la prima lor sansa. Capitanul echipei, veteranul Danut Somcherechi, a inscris in minutul 25, dupa ce a fructificat centrarea lui Daniel Rednic venita, cum altfel, din lovitura libera. Dupa deschiderea scorului, parca ni s-a turnat plumb in ghete, si la pauza scorul a fost 1-0.

Nici dupa revenirea de la cabine nu am reusit sa ne imbunatatim jocul, iar terenul care devenea din ce in ce mai greu nu ne era nici el de ajutor. Jucatorii maramureseni, in schimb, pareau sa se simta in largul lor si descatusati, combinand cu nonsalanta in jumatatea noastra de teren. In minutul 62 au reusit de altfel sa-si majoreze avantajul, Cristian Iatu marcand dupa o centrare a aceluiasi Rednic. Faptul ca de data asta golul a fost marcat din actiune nu era decat o palida, foarte palida consolare. Pana la finalul jocului, am pus in pericol poarta gazdelor doar de doua ori, prin Coman si Muresan, dar amandoi au finalizat slab actiuni promitatoare.

Scor final: FC Maramures - Metrom: 2 - 0

Prima noastra infrangere in meciurile oficiale. Trebuia sa vina si aceasta la un moment dat...

Consecintele acestui insucces erau insa uriase. Cadeam din fotoliul de lider tocmai pe locul 4, asta desi invinsesem in toate cele 5 etape de pana atunci. Ne luasera fata FC Zalau, FC Maramures si Unirea Dej.

Plouati, infrigurati si dezamagiti, ne-am urcat imediat in masina si pornit inapoi spre Brasov. N-am mai trecut pe la vestiare de data aceasta, glumind cu Irinel ca vroiam ca jucatorii sa ma asocieze cu lucruri pozitive. In fapt, nu aveam ce sa le spun. Ce sa fac ? Sa-i cert ? Parca n-ar fi fost corect, avand in vedere parcursul de pana atunci al echipei.

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- Ba, ai facut ce te-am rugat ? Dat fiind faptul ca se terminase luna august, ii cerusem lui Irinel sa-mi faca un raport al performantei echipei de pana atunci.

- Da, Tibane, uite aici ai totul. Mi-a intins o foaie, pe care am inceput imediat sa o citesc.

10 meciuri jucate, 9 victorii, 1 infrangere.

21 de goluri marcate, 9 primite. 13 - 7 raportul in campionat. Destul de strans.

Marcatori: Muresan 5, Tatarciuc 4, F. Manea 3, Coman 3, Anghel 2, Nazare 1, Ruse 1.

Pase decisive: Paduret 6, F. Manea 3, Muresan 3, "Cobra" 2, Soo 1, Tatarciuc 1, Coman 1, Anghel 1, Marginean 1.

Cartonase galbene: 4 Cartosane rosii: 0 Nici nu-mi dadusem seama ce echipa sportiva aveam.

- Atat ?

- Pai ce mai vroiai ?

- Nu stiu... mai multe date. Ce mi-ai dat tu, puteam si singur sa stau putin sa-mi amintesc...

- N-am. De unde sa scot ? Pentru mai multe date, du-te la Robert sau la asistentii sai, poate au ei.

- De fapt, da-le dracu' de date. Fotbalul nu-i matematica, oricum.

- Ma mir ca te-aud punand asta.

- Nu ma, dar acuma pe bune... ce date crezi ca are si Robert ? La nivelul asta...

- Am inteles ca-i pune pe unul dintre asistenti sa inregistreze meciurile. Pe celalalt sa analizeze, sa numere pasele, suturile, recuperarile, p**a mea, toate astea.

- Ei da ?!

- Da, ma. Adica eu asa stiu, acuma...

- I-auzi. De fapt, stai ma, ca si eu stiam ceva. Mi-a zis el niste cifre la un meci, pe la inceput, cand am fost eu suparat. Gata.

- Auzi, Irinele ? Dupa meciul asta de maine cu Gloria II, te-apuci si umbli iar.

- Unde sa umblu ?!

- Te vei duce la cat mai multe meciuri de liga a II-a. Ti le alegi singur, te organizezi.

- Pfff...

- Ce, ma ? Te duci si tu sambata, duminica prin tara, mai vezi cate-un meci...mare lucru. Ce credeai, ca o sa te las sa stai degeaba ?

- Pai ai zis ca nu mai faci niciun transfer. Am zis ca pana la iarna... sau vara viitoare...

- Pai nu mai facem. Oricum se incheie perioada de transferuri imediat. Dar tre' sa urmarim jucatori din timp, nu cum am facut in vara asta, la repezeala.

Edited by Tibi

Share this post


Link to post
Share on other sites

In seara de dinaintea jocului cu echipa a doua a Gloriei Bistrita, ne-am strans la mine in apartament eu, Andreea, Irinel si Mihaela. A fost o seara placuta, cu pizza, muzica, bautura si ceva iarba de care facuse rost Irinel de la tovarasul Chelu'. In aceste circumstante, Irinel a fost ceva mai relaxat, reusind s-o combine pana la urma pe prietena Andreei.

Ne-am simtit bine cu totii, a fost multa voie buna, multe glume, mai mult sau mai putin reusite, dar care ne faceau sa radem pana ne era ingreunata respiratia. Mai ales Irinel a fost pe val, cateva poante ramanandu-mi in minte:

" Hai Tibane, nu mai fi suparat ca ne-au batut bucalatii aia. Mergem inainte, ca inainte era mai bine. "

" Daca ma intreaba cineva, pot sa le spun ca nu m-am ingrasat, dar am luat cateva grame. "

" ... pe bancile alea de la noi din parc, unde ziua stau babele si noaptea bagabontii... "

" Da' ce p**a mea-i asa fain in delta, ma ? Stau pestii in ţâţele goale sau ce ? "

" L-am intrebat: Da' de unde il stii tu, ma, pe Boaca ? Ati facut seralu' impreuna ? "

" Pe vremuri o cantam si noi, dar acuma cum jumate' din PCH e cu Steaua... " ( vorbind despre un cantec de galerie anti-Steaua )

- S-a terminat lista de melodii. Zi una faina, Irinele, cea mai buna pe care o stii.

" Nopti si zile. Costi si Adrian. "

- Cum ti-a putut veni, ma, asa ceva-n cap ?

" Am zis si eu asa... Oricum, la vremea ei, as fi primit aplauze ! "

" Eu nu va inteleg pe voi, fetele. De ce va suparati atat de mult cand ne terminam repede ? Ar trebui sa fiti mandre, magulite. Doar datorita voua, a faptului ca ne-ati excitat foarte tare, ni se intampla. "

" Ba, nu-i chestia ca am uitat, dar n-am retinut. "

" Ce p**a mea se-ntampla ? Cred ca m-a luat anestezia de toamna... "

" Ba, femeile se impart in doua categorii: doamne si doamne fereste! Persoanele de fata se includ. "

A doua zi, ne-am prezentat cuprinsi de optimism in tribunele stadionului Metrom. Eram convins ca baietii vor vrea sa se revanseze dupa infrangerea de la Baia Mare, iar acest meci de acasa cu Gloria II era ocazia ideala. Oaspetii ocupau de-abia pozitia a 12-a si aveau o singura victorie in primele 6 etape, si aceea obtinuta cu codasii de la Odorheiu Secuiesc. E adevarat, venisera la Brasov cu cativa jucatori de la prima echipa, cum erau Tudose, Cafasso, D'Agostino, Silvasan si chiar Coroian, dar dupa victoria cu Gaz Metan II nu ma mai speriau acest gen de prezente. Jucatorii acestia veneau clar nemotivati si, de multe ori, dupa accidentari.

Robert a inceput cu: C. Manea - Stancu, Tatarciuc, Muth, Soo - Paduret, Marginean, Schintee - F. Manea - Coman, Muresan. Attila Soo isi facea aparitia pe flancul drept al apararii cel mai probabil datorita accidentarii suferite de Laszlo Balint la unul dintre antrenamentele din timp saptamanii. Acesta avea sa fie indisponibil pentru 3-4 saptamani.

In tribune erau prezenti circa 200 de spectatori, 30-40 dintre ei formand galeria. Era clar, de-acum urma sa avem sprinjinul ei la fiecare meci de pe teren propriu.

Chiar de la fluierul de start al centralului Urzica, ne-am napustit efectiv asupra bistritenilor. Coman a semnat prima ocazie, sutand alaturi din marginea careului. Apoi, a venit insa un moment neplacut pentru noi. Mihai Schintee a faultat dur un adversar la mijlocul terenului si fost trimis direct la dusuri. Era de-abia minutul 8, iar optimismul mi se mai stingea. Primul nostru cartonas rosu al sezonului, si total gratuit. Schintee nu avea niciun motiv sa intre atat de nesabuit in zona aceea de teren si intr-un moment in care controlam jocul. Pana la pauza, n-a mai fost deloc fotbal, ci doar o lupta surda la mijlocul terenului. Ne-am multumit sa ne aparam, oarecum de inteles, dar problema a fost ca bistritenii nu ne-au atacat. Asa ca ideea noastra de a juca pe contraatac era lipsita de sens.

Dupa pauza, nicio schimbare notabila in joc, dar am avut norocul de a-l avea pe teren pe Florin Manea. Acesta a inscris in minutul 62 printr-un sut in vinclu de la 25 de metri. Fantastica executie si extrem de importanta. Acum, aveam intr-adevar jocul in propriile maini. Si echipa nu a dezamagit, gestionand bine finalul jocului, bistritenii nereusind sa se apropie amenintator de poarta lui Ciprian Manea nici macar o data. Iar noi am mai inscris o data, prin Muresan in minutul 80, dupa o faza individuala de toata frumusetea reusita de catre "Cobra" Ilie, intrat in minutul 72.

Scor final: Metrom - Gloria II: 2 - 0

O victorie meritata pana la urma si multumitoare, avand in vedere faptul ca am jucat aproape tot meciul in inferioritate numerica.

Profitand de faptul ca atat FC Zalau cat si Unirea Dej au fost invinse pe teren propriu in aceasta etapa, am urcat pe pozitia a doua a clasamentului.

Edited by Tibi

Share this post


Link to post
Share on other sites

La 3 zile dupa victoria cu Gloria II din campionat, aveam meciul din turul 5 al cupei, contra celor de la Otelul II.

- Ii scoatem, Tibane, si pe moldovenii astia.

- Sa te-auda Al de sus. Asa zic si eu, ca-i scoatem, doar pana acuma i-am batut pe astia cu "doi" in coada numelui echipei.

Eram deci optimisti inaintea jocului. Vremea era buna, in jur de 20 de grade, soarele de septembrie fiind inca prietenos. Spectatori in tribune, insa, nu prea erau decat tot vreo 200. Se pare ca meciurile acestea impotriva echipelor secunde ale cluburilor de prima liga nu prea atrag.

Robert a inceput cu cea mai buna echipa pe care o putea alinia: C. Manea - Stancu, Tatarciuc, Muth, Soo - Paduret, Dina, Marginean - F. Manea - Coman, Muresan. De parte cealalta, Otelul II era de fapt Otelul. Am fost foarte surprins sa aud echipa cu care venisera oaspetii. In "primii 11" se aflau Branet, Cvirik, Laurentiu Bus, Gabi Giurgiu, Viglianti, Ochirosii si Pena. Speram insa ca acestia sa nu joace la 100% din capacitate.

Partida a inceput intr-un ritm ridicat, iar Laurentiu Bus a semnat prima ocazie a oaspetilor in minutul 5, cand sutul lui a trecut centimetric pe langa poarta. Aproape imediat insa, in minutul 10, am ripostat prin ocazia lui Coman. Acesta a scapat singur cu Branet, dar a tras in forta fix in portarul galatean. Apoi, prin minutul 30, Ochirosii ne-a mai amenintat poarta cu un sut de la distanta aparat in extremis de catre Ciprian Manea. Si de data aceasta am avut reactie, iar Muresan s-a jucat cu inca o ocazie uriasa, acelasi Branet stand in calea deschiderii scorului si a bucuriei noastre. Si cand totul parea sa se indrepte spre un scor alb la capatul primelor 45 de minute, in prelungiri a venit un contraatac al echipei oaspete, finalizat cu calm de catre Giurgiu. Un gol picat cum nu se poate mai rau din punct de vedere psihic.

Dupa reluarea jocului, echipa noastra a incercat, a vrut, dar nu a reusit mai nimic. Abia in minutul 69 am fost aproape de egalare, prin Florin Manea, dar voleul sau spectaculos s-a dus doar in plasa laterala. Robert a fortat in finalul jocului cu 3 schimbari ofensive si i-a introdus pe Nazare, Ruse si Ilie. Din pacate, tot oaspetii au fost cei care au marcat, in minutul 89, dintr-un penalty acordat usor in opinia mea, dupa un umar la umar dintre Nazare si Ochirosii. Viglianti a transformat fara probleme lovitura de pedeapsa, iar din acel moment nu prea ne mai ramanea nimic de facut.

Scor final: Metrom - Otelul II: 0 - 2

Eram eliminati astfel din Cupa Romaniei, dupa un parcurs bunicel. Ma durea aceasta infrangere si ma simteam nedreptatit oarecum. Lasand la o parte faptul ca galatenii au venit la acest meci cu o multime de jucatori de la prima echipa, meciul a fost unul destul de echilibrat si nu cred ca scorul de pe tabela reflecta ce s-a intamplat cu adevarat pe terenul de joc.

- Uite, ba Irinele, ca ne-au batut "moldovenii astia".

- Da-i, ma, in p**a mea de cioflingari. Mai bine. Ne putem axa acum pe campionat.

- Mai bine pe p**a mea. Desi Irinel reusea sa vada partea buna a lucrurilor, eu nu puteam gandi ca el. El nu punea atata suflet pentru Metrom, de inteles de altfel, si mai era si sub influenta proaspetei relatii cu Mihaela, asa ca a aruncat cliseul fotbalistic cu "axarea pe campionat" si gata. Pentru mine nu putea fi asa simplu.

Asa ca am lasat putin lucrurile sa se linisteasca si m-am dus la antrenamentul echipei de cu o zi inaintea meciului de la Campia Turzii. Am asteptat ca Robert sa-si termine programul si m-am dus sa-i vorbesc.

- Salut, ai venit sa ne vezi ? m-a intampinat zambitor.

- Salut. Da... De fapt, am venit sa vorbesc cu tine.

- Ascult.

- In primul rand, vreau sa te felicit pentru evolutiile din campionat si chiar si din cupa, exceptand meciul cu Otelul.

- De ce "exceptand" ? Eu zic ca am jucat bine. Si ai vazut ca ei au venit cu Giurgiu, cu Viglianti, cu Ochirosii...

- Stiu, da. Dar vroiam sa mergem mai departe, nu sa ma consolez ca am jucat bine. Oricum, sa nu intelegi ca sunt suparat. Doar ziceam...

- Incercam sa facem si noi ce putem. Uite, ca am la mine... Si-si scoate niste foi din mapa pe care o tinea in mana. Posesie 55 %, suturi 9-7, ocazii de gol 3-3.

- Opreste-te. Am inteles... Trecem peste.

- Nu, daca vrei sa vorbim, vorbim.

- Auzi, dar nu s-a terminat antrenamentul ? l-am intrebat uitandu-ma la cativa jucatori care trageau la poarta.

- A, au mai ramas atacantii si Manea sa mai traga putin la poarta.

- Asa fac mereu ?

- Nu... Sa fiu sincer, o fac mai rar decat mi-as dori.

- Uite, asta imi place sa vad... Mai ca m-as baga si eu.

- Pai hai, de ce sa nu te bagi ?

- Cum ? E... glumesti...

Nu glumea. M-a convins pana la urma sa ma alatur si eu jucatorilor. Iar acestia nu s-au aratat foarte surprinsi si m-au invitat chiar la niste pariuri. La inceput, m-am obisnuit mai greu, dar apoi am inceput sa simt mingea... sa simt poarta aceea mare... si sa imi calibrez suturile. Am reusit chiar sa castig un pariu "cel mai bun din 5 suturi" cu tanarul Sabin Ruse. Nu stiam daca sa ma bucur sau sa-mi fac griji.

- Sa castigati maine, auziti ? Coman, esti cam in urma cu golurile, vezi cum faci... Chiar, mi-a venit acuma o idee. Primul dintre voi care marcheaza 3 goluri, are de la mine 1.000 de euro. Ati auzit ? Le-am spus in timp ce ne retrageam cu totii de pe gazon.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ne-am deplasat la Campia Turzii sperand, normal, la o victorie. Acest meci venea la doar 3 zile dupa meciul de cupa pierdut cu Otelul II, dar nu mai imi faceam griji. Ne obisnuisem, doar in ultima luna numai in ritmul asta jucasem...

Robert a inceput cu aceeasi formula: C. Manea - Stancu, Tatarciuc, Muth, Soo - Paduret, Marginean, Dina - F. Manea - Coman, Muresan.

Partida a inceput cu gazdele in prim-plan, dar atacantii gazdelor, Santejudean si Borza, au tras prost din pozitii destul de bune. Apoi, am reusit sa echilibram jocul, dar ocaziile in dreptul nostru intarziau sa apara. Mai mult, in minutul 25, din senin, cei din Campia Turzii au reusit sa marcheze pentru 1-0, dupa o faza care nu anunta absolut nimic. Fundasul stanga Gabriel Bara a ratat o centrare din partea stanga a terenului, iar mingea l-a surprins pe visatorul Ciprian Manea, si a poposit in poarta. Din pacate, dupa acest gol, am fost incapabili sa ne mobilizam si sa reactionam. Se parea insa ca soarta vroia sa se revanseze fata de noi, si in ultimul minut al primei reprize atacantul Borza a primit al doilea galben si a fost trimis la vestiare putin mai devreme. Acest lucru imi dadea sperante pentru repriza a doua. De fapt, pot spune ca eram convins ca vom intoarce rezultatul.

Repriza a doua a inceput totusi cam in aceeasi nota in care se terminase si prima. Nu reuseam sa punem in pericol poarta gazdelor nicicum. Prin minutul 70, incepusem sa ma uit in gol, neintelegand ceea ce se petrecea pe teren. Cei de la Seso Campia Turzii plimbau nestingherit mingea, iar noi eram incapabili sa le-o luam. Iar in rarele momente cand reuseam, dupa doua, trei pase o pierdeam usor si stupid. Degeaba au intrat pe final si Anghel, Cobra si Nazare.

Scor final: Seso C. Turzii - Metrom: 1 - 0

Nu am aratat absolut nimic la acest joc. 0 pe linie. Nicio ocazie si nici macar un sut pe poarta. E adevarat, gazdele au inscris un gol norocos, dar am avut o repriza intreaga de jucat in superioritate numerica si nu am reusit sa intoarcem rezultatul si nici macar sa egalam.

Cadeam din nou pe locul 4 dupa aceasta a doua infrangere si incepusem sa-mi fac griji in ceea ce privea promovarea.

Peste o saptamana, ne-am deplasat din nou, de aceasta data la Zlatna. Era al doilea meci consecutiv jucat in deplasare si mai urma inca unul etapa viitoare, la Zalau. CS Zlatna se afla, surprinzator pentru mine, inaintea noastra in clasament, ocupand ultima treapta a podiumului. Eram putin ingrijorat inainte de acest joc, avand in vedere forma noastra din ultima vreme si faptul ca gazdele formau si ei o echipa decenta pentru nivelul ligii a III-a.

Robert a facut o singura schimbare pentru aceasta partida si a inceput cu: C. Manea - Stancu, Tatarciuc, Muth, Soo - Paduret, Marginean, Nazare - F. Manea - Coman, Muresan. Optase deci pentru Nazare in detrimentul lui Dina, probabil pentru plusul pe care il putea avea in ofensiva.

Am inceput bine meciul, chiar foarte bine as putea spune. Se parea ca Robert reusise sa-i mobilizeze pe jucatori, care aratau o pofta de joc pe care n-o mai vazusem pana atunci decat poate la meciurile cu Navodari si Dinamo. In primul minut, Manea l-a testat cu un sut de la distanta pe portarul gazdelor, Unchias. Apoi, acelasi Manea a incercat sa-l surpinda pe Unchias cu un lob de pe la 30-35 de metri, dar mingea a cazut pe bara portii si a ricosat in afara terenului. Am reusit sa deschidem insa scorul, mai tarziu, in minutul 20, dupa o faza colectiva de toata frumusetea. Mingea a trecut pe la Muresan, apoi pe la Coman, apoi pe la Florin Manea, care a inventat o pasa spre Nazare, venit din linia a doua, care l-a executat cu "sange rece" pe nefericitul Unchias. Inspirat Robert cu introducerea lui Mazare. Chiar si dupa marcarea acestui gol, am continuat sa atacam, dar Coman si Muresan s-au jucat cu ocaziile, asa cum ne obsinuisera in ultimul timp. Si cum ocaziile se razbuna, in prelungirile primei reprize ( din nou! ) gazdele au marcat la prima lor ocazie. O simpla minge aruncata peste apararea noastra a fost de ajuns pentru atacantul Timofte sa restabileasca egalitatea pe tabela.

Totusi, dupa pauza jucatorii nostri au intrat pe teren parca stiind ce au de facut. Se parea ca sunt constienti de superioritatea asupra adversarilor si ca nu vor sa scape sansa obtinerii celor 3 puncte. Dupa un sut periculos expediat din afara careului si care a trecut apoape e bara din stanga a portii gazdelor, Florin Manea a reusit in minutul 64 sa faca dreptate si sa inscrie pentru 2-1. Faza a fost aproape la fel de frumoasa ca cea care dusese la primul nostru gol. Stancu l-a angajat in adancime pe Coman, acesta a avansat, apoi a tinut de minge si i-a pasat in spate lui Manea, care a finalizat cu stangul din marginea careului direct in vinclu. Executie de fotbalist.

Pana la final, am reusit sa controlam jocul, astfel ca tabela nu s-a mai modificat.

Scor final: CS Zlatna - Metrom: 1 - 2

Aveam nevoie de aceasta victorie ca de aer. Eram foarte multumit ca am reusit sa invingem in aceasta deplasare, dar si de jocul prestat de echipa. Si mai ales de catre Florin Manea.

M-am dus la vestiare sa-mi felicit jucatorii, bucuros ca am ocazia sa mai fac si acest lucru...

Share this post


Link to post
Share on other sites

"Pe un antrenor il tin rezultatele." Deocamdata le are.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Timpul le rezolva pe toate. Ideea cu schimbatul unui antrenor ar trebui sa vina dupa un an, doi de conducere a echipei.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am intrebat din pura curiozitate, nu i-am spus sau nu am incercat sa-i insinuez sa-l schimbe pe Robert.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Etapa urmatoare a trebuit sa ne deplasam aproximativ 350 de kilometri, pentru a infrunta liderul seriei, FC Zalau. De altfel, seria a VI-a era cea mai rasfirata serie, avand in componenta sa echipe din Maramures pana in Tara Bârsei. De exemplu, noi, trebuia sa parcurgem 400 de kilometri pentru a juca la Baia Mare, 300 pentru a juca la Dej, 250 pana la Cluj sau Bistrita. Iar toate aceste deplasari costau. Noi ne descurcam, evident, dar nu stiu celelalte echipe ce faceau...

Pe stadionul din Zalau venisera multi spectatori, vreo 700 dupa ochiul meu. Era fara indoiala un meci important in ecuatia campionatului.

La startul partidei, echipa noastra arata asa: C. Manea - Stancu, Tatarciuc, Muth, Soo - Paduret, Marginean, Nazare - F. Manea - Coman, Muresan. Pe banca, erau prezente doua noutati: Tarlea si Stefoi, ambii recuperati dupa accidentarile suferite.

Dupa primele minute ale jocului, mi-am dat seama ca echipa isi revenise complet dupa ultimele infrangeri suferite. Atacam in valuri formatia gazda, care parea buimaca si lipsita de reactie. Golul plutea in aer, iar in minutul 12, Paduret il gaseste cu o pasa filtranta pe Silviu Muresan care nu sta mult pe ganduri si il invinge pe portarul advers cu un sut plasat. Pe finalul reprizei abia, oaspetii au reusit sa se apropie mai periculos de poarta lui Ciprian Manea, dar acesta a fost la post de fiecare data.

Dupa pauza, am preluat din nou controlul, iar in minutul 55 am reusit sa ne majoram avantajul prin Marius Nazare, la capatul unei actiuni cursive. Acelasi Paduret a pasat decisiv, iar tanarul nostru mijlocas venit de la Forex n-a avut de indeplinit decat o simpla formalitate. Ma gandeam la pariul pe care-l facusem cu jucatorii, atunci dupa antrenament. Nazare ajunsese la al doilea sau gol, ar fi fost cel mai aproape de cei 1000 de euro daca ar fi participat la pariu. Pana la finalul jocului au mai fost ocazii si de-o parte si de alta, dar scorul nu s-a mai modificat.

Scor final: FC Zalau - Metrom: 0 - 2

Reusisem sa invingem liderul. La el acasa. Si era o victorie meritata, clara, la capatul unui joc foarte bun si exact al echipei noastre. Urcam astfel pe pozitia a doua, depasindu-i pe salajeni si avandu-i in fata noastra doar pe cei de la FC Maramures.

A urmat meciul de acasa cu Unirea Ungheni, ocupanta locului 8 al clasamentului. Dupa victoriile de la Zlatna si Zalau, nu puteam fi decat optimist inaintea acestei partide. E drept, constient de faptul ca victoria este absolut necesara pentru noi, ma incercau si cateva emotii. Dar atmosfera de pe stadion dinaintea jocului avea darul de a ma face sa uit pentru un timp de grijile clasamentului. Aproimativ 250 de persoane venisera sa ne sustina la acest joc. Vremea era frumoasa, vreo 20 de grade, asta desi era prima zi a lunii octombrie. Soarele mai avea ceva forta, facandu-i inca pe oameni sa-si aleaga trotuarul umbros atunci cand mergeau pe strada.

Am inceput meciul cu: C. Manea - Tarlea, Tatarciuc, Muth, Soo - Paduret, Stefoi, Nazare - F. Manea - Coman, Muresan. Asadar iesisera din schema Stancu si Marginean. Marginean nu impresionase cu nimic, si chiar nu intelegeam de ce. Un fotbalist cu atatea jocuri in prima liga, dar pe care nu le arata. Stancu avusese in schimb evolutii destul de bune, insa Tarlea era totusi jucatorul nostru cu cel mai mare salariu, asa ca nu putea sta prea mult pe banca.

Nici bine nu a inceput meciul, ca am si reusit sa deschidem scorul. Muth a aruncat o minge in fata pentru Coman, acesta a intors-o cu capul la Florin Manea, care i-a pasat lui Paduret, iar playmaker-ul nostru a trimis o minge perfecta in adancime pentru Silviu Muresan, care l-a batut fara probleme pe portarul celor de la Ungheni. 1 - 0 in minutul 3. Am reusit sa controlam jocul si dupa marcarea golului, dar am reusit sa ne desprindem pe tabela de-abia in prelungirile primei reprize, cand acelasi Muresan a trimis in plasa centrarea perfecta a lui Attila Soo. Un gol care mi-a adus aminte de golul 2 din meciul cu Dinamo. Practic, a fost identic.

Dupa pauza, ne-am multumit sa tinem de minge si de rezultat, astfel ca scorul a ramas cel stabilit in prima repriza.

Scor final: Metrom - Unirea Ungheni: 2 - 0

Un joc aflat in permanenta la discretia noastra, victoria venind in mod absolut logic. Ramaneam insa tot pe pozitia a doua, FC Maramures invingand si ea in aceasta etapa. Se parea ca va fi un duel aprig intre noi.

Pariul pe care-l facusem cu jucatorii a fost castigat, asa cum era de asteptat de altfel, de catre tanarul nostru golgheter, Silviu Muresan. M-am dus chiar imediat dupa terminarea partidei, in vestiar, sa-i dau cei 1000 de euro promisi.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Peste o saptamana, jucam din nou acasa, impotriva celor de la Sanatatea Cluj. Oaspetii nu incepusera prea bine sezonul si ocupau doar pozitia a 10-a, reusind sa obtina doar 3 victorii si 3 rezultate de egalitate in 11 etape. Eram asadar favoriti certi inaintea partidei si, pentru binele nostru, trebuia sa confirmam calculele hartiei.

Tot vreo 250 de spectatori se aflau in tribunele stadionului Metrom, pe o vreme inchisa si vantoasa, de aceasta data.

Robert a inceput cu aceiasi: C. Manea - Tarlea, Tatarciuc, Muth, Soo - Paduret, Stefoi, Nazare - F. Manea - Coman, Muresan.

Dupa cateva minute de tatonare, am reusit sa ne instalam comod in jumatatea adversa si sa ne cream doua ocazii, prin Manea si Coman. Totusi, cel care avea sa deschida scorul a fost acelasi Muresan, care in minutul 10 l-a invins pe veteranul din poarta clujenilor, Piglisan. Si din nou, cel cu pasa decisiva a fost Paduret. Deja-vu. In chiar minutul urmator, Muresan a mai ratat o ocazie imensa de a ne desprinde, dar de data aceasta sutul sau a fost respins de portar. Apoi, Florin Manea a nimeirit bara de la 20-25 de metri, urmand ca peste cateva minute sa inscrie golul de 2-0, cu capul, din centrarea lui Muresan. Chiar si dupa 2-0, ocaziile la poarta "virusilor verzi" continuau sa apara, iar in minutul 41, Florin Manea a prins un sut marca inregistrata de la distanta si a dus scorul la 3-0. Cand toata lumea astepta fluierul de final al primei reprize, am reusit sa mai punctam o data, prin Coman, care a profitat de o minge balbaita de apararea oaspetilor in preajma careului mic. M-a bucurat acest gol, dat fiind faptul ca vedeta noastra din atac nu mai marcase de multa vreme. 4-0 la pauza si, practic, repriza a doua putea sa nici nu se mai dispute.

Dupa reluarea jocului, partida s-a desfasurat pe aceleasi coordonate, dar jucatorii nostri s-au jucat cu ocaziile si au reusit sa mai inscrie doar un gol, pe finalul partidei, in minutul 88, autor Paduret. Era primul sau gol in tricoul Metromului.

Scor final: Metrom - Sanatatea Cluj: 5 - 0

Un adevarat galop de sanatate. Totusi, ramaneam si dupa aceasta noua victorie tot pe locul 2. FC Maramures invinsese si ea acasa ultima clasata, Ardealul, si ramanea cu un punct deasupra noastra. Ma cam supara aceasta forma a maramuresenilor, care parea ca nu se mai termina. Erau clar adversarii nostri directi in lupta pentru primul loc, singurul care aducea promovarea in liga secunda. Uitandu-ma pe clasamente, am observat ca noi, cu cele 30 de puncte acumulate in primele 12 etape, am fi fost lideri in toate celelalte serii. Dar nu eram in a noastra, iar asta era cel mai important si neplacut in acelasi timp.

Posibil euforic datorita felului cum juca echipa, i-am spus lui Adi in timpul reprizei a doua ca ar fi bine sa incepem sa vindem produse cu insemnele clubului.

- Du-te, ma, de-aici ! (râde) Tu... vorbesti serios ?

- Da. Cred ca e o idee buna. Uita-te si tu la suporterii aia. Si-au facut saracii singuri steaguri...

- Pai si cum ? Sa ne facem magazin oficial ? Sa avem ca FC Brasov in Eliana Mall ? Si FC Brasov de-abia si-a facut.

- Nu, nu asa. Clar. O taraba ceva, la intrarea pe stadion, sa vindem la meciuri. Atat.

- Maine-poimaine o sa vrei sa pui si nocturna. Mi-a spus tot razand.

- Mai e pana acolo. Dar o taraba de unde sa-si ia lumea tricouri, esarfe, fulare, steaguri, pixuri, brichete cred ca putem face. Ce-i asa mare lucru ?

- E, nu-i chiar asa simplu cum pare. Sa vedem, vorbesc cu Istvan sa vad ce si cum a facut el la Steagu'. Si nu stiu daca merita pentru 10 oameni sa te complici atat.

- Hai ca nu-s 10. 250 vin mereu la meciuri. Da' chiar si 10 dac-ar fi, trebuie sa-i respectam.

- Pfff... ai scos-o si tu p-asta.

- Serios, chiar vreau sa fim un club care sa-si respecte suporterii. Sa fim un fel de insula in peisajul asta al fotbalului romanesc. Stiu ca pare asa... mai ales cum tu esti obisnuit pe la FC Brasov...

- Bine, ma, te-am auzit. Sa vad ce pot sa fac.

- A, si mi-am mai amintit ceva. Bine, asta mai incolo, sa nu facem chiar tot odata. Vreau sa ne facem si site. In anul in care ne aflam, sa n-avem si noi un site...

- Ti-am zis eu ca vrei sa pui si nocturna imediat. Site la liga a III-a...

- Da. Stiu eu pe cineva, un fost coleg de facultate. Stii ca eu am fost la informatica...

- Stiu, da. 0 si 1.

- Le are omu', a facut o gramada de site-uri. Ii zic sa ne faca si noua. Apoi, in viitor, mai ales daca promovam in liga a II-a, vreau sa aduc pe cineva, ofiter de presa, care sa scrie pe site articole, stiri, cronici ale meciurile noastre.

- Stiu ca mi-ai mai zis o data de ofiterul de presa... Facem, ma, toate astea, doar le facem pe banii tai.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Urmau doua meciuri care la prima vedere pareau usoare, in deplasare cu Unirea Floresti si acasa cu Ardealul Cluj Napoca.

Prima data ne-am deplasat in comuna clujeana Floresti, pentru a infrunta echipa de pe locul 14. Unirea avea in lot un singur fotbalist mai valoros si cunoscut, mijlocasul Dan Iurisniti, ex-jucatorul celor de la Apulum Alba Iulia si Poli Iasi.

Venisem destul de relaxat la acest meci, constient de superioritatea noastra, dar am inceput sa-mi fac griji din momentul in care am vaut cum se prezenta gazonul. Sub orice critica. Afara era soare, dar plouase zilele trecute si terenul aducea mai mult cu o mlastina. Balti, noroi, marcajele erau sterse... Daca se respecta intocmai regulamentul, probabil ca meciul ar fi trebuit amanat.

Robert a inceput cu aceeasi formula: C. Manea - Tarlea, Tatarciuc, Muth, Soo - Paduret, Stefoi, Nazare - F. Manea - Coman, Muresan.

Dupa cateva minute in care si-au dat seama ca nu puteau sa practice jocul nostru de pase scurte, jucatorii nostri au inceput sa arunce cu mingile in careul gazdelor. O asemenea minge, centrata de Paduret, a fost trimis in poarta, cu capul, de catre Muresan, in minutul 23. Peste doar 5 minute, s-a intamplat acelasi lucru, astfel ca Muresan a reusit sa marcheze pentru 2-0. Inainte de pauza insa, gazdele au reusit sa inscrie dupa un corner. Nu scapasem de slabiciunile noastre: golurile primite din faze fixe si golurile primite inainte de pauza. Asta chiar daca am avut impresia ca Virgil Cocoara a impins mingea in poarta noastra mai degraba cu mana decat cu capul.

Imediat dupa fluierul de inceput al reprizei a doua, acelasi Paduret l-a lansat in adancime pe acelasi Muresan, si acesta a refacut diferenta de doua goluri. Apoi, pentru ca lucrurile sa fie si mai clare, Muresan a contribuit decisiv pentru a patra noastra reusita. In minutul 61, Visatovici si-a introdus mingea in proprie poarta, presat fiind de tanarul nostru atacant.

Scor final: Unirea Floresti - Metrom: 1 - 4

Victorie normala, clara. Hattrick reusit de Silviu Muresan, si de remarcat ar mai fi ca Paduret a fost coautorul tuturor celor 3 goluri. Din pacate, FC Maramures a invins si in aceasta etapa, astfel ca tot pe 2 eram in clasament. O alta veste proasta era accdentarea fundasului stanga Tarlea, ce parea a fi grava.

Dupa o saptamana, a venit meciul cu cei de la Ardealul. Aceasta echipa era "lanterna rosie" a seriei a VI-a, si nu ne permiteam sa facem vreun pas gresit tocmai cu ea. Am inceput aceasta partida cu: C. Manea - Stancu, Muth, Balint, Soo - Paduret, Stefoi, Nazare - F. Manea - Coman, Muresan. Intrase Stancu in "primul 11" si probabil va ramane o perioada indelungata, Tarlea urmand sa fie indisponibil pentru 6-7 luni din pricina unei rupturi de ligamente la glezna.

In tribune erau aproximativ 400 de spectatori, un record in meciurile oficiale.

Am inceput bine meciul, iar in minutul 6 Attila Soo a trimis balonul in bara din interiorul careului. 5 minute mai tarziu, Muth a ratat o noua ocazie, mingea trimis de el cu capul fiind parata de portarul clujenilor. Golul plutea in aer, dar nu reusea sa cada. In minutul 20, Florin Manea a ratat singur cu portarul, apoi Paduret l-a imitat, urmand ca de-abia in minutul 35 sa reusim deschiderea scorului. Si nici macar n-a facut-o un jucator de-al nostru, ci fundasul central al oaspetilor Ionescu, care a deviat decisiv sutul lui Paduret. Inainte de pauza, am reusit sa ne majoram avantajul, dupa un contraatac purtat de Manea si Muresan, finalizat spectaculos de Coman, care a prins un sut cu exteriorul, din marginea careului, direct in vinclu. 2 - 0 dupa primele 45 de minute si meciul parea jucat.

In repriza a doua, am reusit sa mai marcam o data. De fapt, nu, mai corect ar fi: Ionescu a reusit sa mai marcheze o data. In minutul 62, Stancu a trimis o centrare in careu, care a fost reluata de catre Muresan in transversala, mingea a sarit apoi la Coman, care cu toata poarta-n fata a trimis si el in bara. Totusi, a reusit apoi sa-l incomodeze pe Ionescu, care se chinuia sa respinga mingea, iar acesta si-a bagat mingea in poarta. Reusise astfel "dubla".

Scor final: Metrom - Ardealul: 3 - 0

Scor de forfeit, victorie meritata si care nu a fost pusa sub semnul intrebarii niciodata pe parcursul jocului. Vestea rea venea, din nou, din partea celor de la FC Maramures, care invinsisera si ei tot cu 3-0, pe Gaz Metan II. Asadar, tot la un punct in spatele lor ramaneam, dar aveam un avans linistitor fata de echipele clasate mai jos de noi: 4 puncte fata de Seso C. Turzii si 8 fata de FC Zalau.

Desi exasperat de rezultatele celor de la FC Maramures, nu puteam fi altfel decat multumit de evolutiile echipei din ultimul timp. 6 victorii consecutive, golaveraj 18-2.

Share this post


Link to post
Share on other sites

A urmat inca o deplasare lunga, pe parcursul careia Mihai a injurat mai mult ca sigur in fiecare kilometru dintre cei 300. Ultima etapa a turului ne punea fata in fata cu ocupanta locului 5, Unirea Dej. Gazdele aveau deja cu 11 puncte mai putin decat noi si cu 12 mai putin decat FC Maramures, asa ca erau efectiv scoase din lupta pentru promovare. Nici cu retrogradarea nu puteau avea emotii, asa ca practic inca de la mijlocul sezonului puteau juca relaxati, de placere.

La startul partidei, echipa noastra era formata din: C. Manea - Stancu, Muth, Balint, Soo - Paduret, Stefoi, Nazare - F. Manea - Coman, Muresan. Cei de la Dej aveau in echipa cativa jucatori interesanti precum Dan Bucsa, Astilean, Zelencz, sau mai exoticii Sidney Faye si Sant'Clair. Primul era francez de origine senegaleza, iar al doilea brazilian.

Aproximativ 700 de oameni venisera sa asiste la acest meci, pe care eu il anticipam a fi unul greu pentru noi. Totusi, din fericire, nu avea sa fie asa, reusind sa ne facem singuri meciul usor prin marcarea in primul sfert de ora a nu mai putin de 3 goluri. Primul gol a fost reusit in minutul 4 de catre Coman, din centrarea lui Muresan. Apoi, in minutul 11, Muresan a profitat de o pasa gresita trimisa in spate de catre atacantul brazilian Sant'Clair si a dublat avantajul nostru. Peste doar cateva minute, Coman a dus scorul la proportii de forfeit dupa ce a trimis, cu capul, in plasa centrarea din lovitura libera executata de Florin Manea.

Gazdele au avut o tresarire de orgoliu si in minutul 25 au redus din diferenta prin Marcel Rus, care a sutat puternic de la distanta si a beneficiat de o deviere a lui Nazare. Avea sa fie golul lor de onoare, pentru ca pana la final am reusit sa pastram acest rezultat, si nu cu foarte multe emotii.

Scor final: Unirea Dej - Metrom: 1 - 3

O victorie clara si obtinuta, dupa cum am zis, mai usor decat ma asteptam. M-a bucurat evolutia lui Coman la acest joc, se parea ca isi intra, in sfarsit, in ritm.

Vestea mai putin buna venea, normal, dinspre FC Maramures care reusise sa castige in deplasarea de la Reghin cu scorul de 3-2.

Se terminase deci turul campionatului, la finalul caruia ne clasam la un punct de lider. Dupa 15 etape, reusisem sa acumulam 39 de puncte, golaveraj +25. 13 victorii si doar 2 infrangeri. Pentru o echipa incropita peste noapte, nu era tocmai rau. Imbucurator penrtu mine era faptul ca in ultimele meciuri se putea observa faptul ca relatiile de joc intre jucatori incepusera sa apara, in special intre Paduret si Muresan, si jocul nostru mergea din ce in ce mai bine.

Daca aveam o problema, aceasta nu se afla in curtea noastra, ci se numea FC Maramures. Acestia reusisera sa mearga aproape perfect, si nu erau semne ca i-ar putea opri cineva nici in retur. Poate doar noi, in meciul direct. Ma simteam un pic ghinionist, avandu-i ca adversari pentru promovare pe maramureseni, asta pentru ca in celelalte serii ocupantele primului loc nu reusisera sa acumuleze niciuna mai mult de 34 de puncte. Ei aveau insa 40.

Chiar daca turul se incheiase, mai aveam de disputat si 4 etape din retur pana la pauza de iarna care urma sa dureze ceva mai mult de 3 luni. Iar primul meci dintre cele 4 era si cel mai greu. In deplasare, cu Gaz Metan II.

Am pornit spre Medias intr-o dimineata ploioasa si racoroasa de toamna. Eram optimisti si increzatori... pana la urma, veneam dupa 7 victorii la rand. Robert i-a trimis in teren la acest joc pe aceiasi: C. Manea - Stancu, Muth, Balint, Soo - Paduret, Stefoi, Nazare - F. Manea - Coman, Muresan. Gaz Metan II avea, cum de altfel ne temeam, multi jucatori de la prima echipa. Din nou. Vatca, Vukadinovic, Miclea, Litu si proaspatul transfer Ferydoon Zandi, un mijlocas iranian cu 29 de selectii la nationala, care-si petrecuse o buna parte a carierei in Germania, pe la Freiburg si Kaiserslautern.

Din pacate, in acest joc nu am reusit sa inscriem, si principalul vinovat a fost Andrei Vatca. Am reusit sa ne cream o multime de ocazii, dar de fiecare data imprecizia la finalizare sau interventiile salvatoare ale portarului gazdelor ne-au impiedicat sa marcam. De partea cealalta parte, mediesenii nu au avut decat o singura sansa de a marca, ratata de catre Boaru in finalul partidei. Ar fi fost insa cel mai nedrept lucru pentru noi.

Scor final: Gaz Metan II - Metrom: 0 - 0

Meritam victoria in acest joc, iar rezultatul nu ne putea multumi deloc. Totusi, moralul ne-a fost ridicat de aflarea vestii ca FC Maramures reusise doar un egal in deplasare la penultima clasata, Odoreheiu Secuiesc, scor 1-1. E drept, de aceste doua rezultate de egalitate a profitat Seso C. Turzii, care s-a apropiat la 2 puncte de noi si 3 de FC Maramures.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
Sign in to follow this  

×
×
  • Create New...

Important Information

Pentru înregistrarea pe acest forum va trebui să acceptaţi termenele de utilizare a forumului disponibile aici: Terms of Use. Acest forum folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și a asigura funcționalițăți adiționale. Detalii privind politica de confidenţialitate şi cookies sunt disponibile aici: Privacy Policy