Jump to content

Alec

Members
  • Content Count

    501
  • Joined

  • Last visited

2 Followers

About Alec

  • Rank
    Antrenor/jucător

Recent Profile Visitors

942 profile views
  1. Imi mai da si mie crash-uri, dar acum dau save mai des. Mi-a dat odata crash cand terminasem sezonul si m-a intors la turul semifinalei CL, cu Chelsea. Il pierdusem 3-0 la ei acasa initial si am batut 2-1 apoi, dar am pierdut apoi finala la penalty-uri. Totusi a castigat Romania Campionatul Mondial, nu m-am suparat pt. timpul pierdut :))
  2. @ElMagnifico Da, suna bine. Fix asa joc si eu. Ai dreptate doar ca jucand la Dinamo nu am probleme in campionat si nu am nevoie de faze fixe cu echipele mici, prefer antrenamente sa creasca jucatorii (mai ales ca ma axez pe tineri). Dar da, daca te bati la titlu undeva prin Anglia sau Spania unde e important orice punct, are sens ce zici.
  3. Ai si tu conditii bune, State of the Art inseamna de ultima ora, maximum cat poti avea. Oricum eu am de ani de zile State of the art training si youth facilities + Extensive junior coaching si cu exceptia atacantului Sima nu prea mi-a dat nimic spectaculos. Mai am 2-3 oameni de lot din academie dar atat.
  4. Sincer, nu te sfatuiesc sa antrenezi saptamanal, jucatorii au nevoie de mult antrenament pe filosofia folosita de tine pentru a ajunge la potential maxim. Gen, daca ai un stil defensiv, antreneaza defensiva, daca ai stil posesie, antreneaza tehnica/ball control, s.a.m.d. Da, antreneaza faze fixe, dar doar inainte de meciurile mari. Antreneaza Delivery si Attacking Corners/FK, plus din match preparation Attacking Movement si Defensive Shape. Sunt curios, tu la cariera ta cu Dinamo ai State of the Art la Training Facilities?
  5. Am început finala cu doi oameni în fața apărării, Stănică și Kante, Marin puțin în fața lor, iar Petru stingher în față. În banda dreapta anihilam tot cu Damian și Nandez, iar pe stânga jucam puțin mai ofensiv cu Robinson și Vlasic. Tinerii Fedorov și Vega jucau in fața apărării, iar Negoiță era omul de la care așteptam multe. Acesta a scos vreo două șuturi periculoase, însă pe faza de atac nu am existat, pur și simplu nu am avut șut pe poartă. O rușine, poate, pentru o finală de Champions League. După loviturile de departajare la care am avut un gol avans după 4 penalty-uri, Ederson a scos 3 la rând și City s-a încununat încă odată, chiar pe Old Trafford, Regina Europei. Descumpăniți după loteria pierdută, 10 jucători plecau în lotul lărgit pentru mondialul din America, Mexic și Canada. Din ei, 8 au rămas în lotul final, plus alți câțiva care plecaseră de la noi. Cel mai rău mi-a părut de puștiul Florin Sima, care a fost în cei doi jucători ce au prins doar lotul lărgit. Pentru a înțelege performanța făcută de România la Campionatul Mondial, vă dau niște spoilere. Negoiță și Petru au mai rămas la club încă 2 ani jumate, iar Damian a plecat la Barcelona abia peste 2 sezoane, pentru ca apoi să se transfere la Bayern. Stănică e singurul rămas, de altfel și căpitanul nostru. Pe Petru pot spune că eu l-am format, era natural striker când a plecat de la mine, având zero când l-am adus, dar s-a stricat între timp, cred că îl antrena Juventus MC până să plece la Leicester. I-am dat traits gen Luis Suarez și se descurca foarte bine în careu, în plus mereu găsea câte o pasă genială când nu te așteptai. Stan 'The Man' Stănică avea undeva la 6 strenght atunci când l-am adus la club, și l-am antrenat numai pe BWM de atunci, axat extra pe forță, work rate și stamina. De Negoiță nu am ce să zic, e foarte bun dar sincer nu ai zice că e un portar de clasa mondială. Totuși având în vedere că m-am axat pe defensivă mult timp și nu prea am luat goluri, i-a tot crescut cota, a prins încredere mare. Mai mult, apară buturile naționalei încă de la 18 ani, după cum vedeți are 110 selecții la 27 de ani, chiar incredibil. Negoiță - Damian, Olariu, Constantin Dima, Vâlceanu (DL regen produs de Craiova, titular la Lazio) - Stănică, Răzvan Marin - Dennis Man, Petru, Denis Drăguș - Florin Andone. Sau cu Gheorghe în spatele vârfului, Petru atacant. Szucz mai apărea și el ML când aveau nevoie să se apere. Interesant totuși că erau 4-5 jucătorii reali în primul 11. Cu ei România a luat, pe bune, Campionatul Mondial 2026 SUA, Mexic și Canada. Ceea ce e incredibil e că nu au luat niciun gol până în semifinale, au bătut recordul de doar două goluri luate al Germaniei în 2002, care nu luase nici ea gol până în finală dacă nu mă înșel. E drept, parcursul până în finală a fost unul relativ ușor, exceptând poate Italia pe care însă o bătusem la Eropeanul anterior, de unde ieșisem din grupe cu 4 puncte, dar atât. După sferturi am văzut toate meciurile, cu Italia am bătut lejer, 1-0 în început de meci și chiar nu au avut ocazii italieni, un șut de la distanță scos de Negoiță. Cu Rușii însă a fost asediu, două goluri din două și ei minim două ocazii singur cu portarul. M-am uitat la finală cu sufletul la gură, nu am dat niciun load game, chiar l-am trăit la maxim și când s-a ajuns la penalty-uri am zis că n-are cum să mă facă chiar așa într-un singur sezon, două finale la penalty-uri. Cosmin Contra și băieții au produs șocul, au născut din cenușă Generația de Platină. Din nou, în America, la 34 de ani de la sfertul Generației de Aur ce pierdea în California la penalty-uri în fața Suediei. Needless to say, Negoiță a ieșit cel mai bun portar al turneului. Nici nu văzusem că Vidovic, fostul nostru portar, ieșise și el cel mai bun portar din ediția trecută, pe vremea când juca la noi. Și ca să va dau încă un spoiler, tot Negoiță, la Juventus atunci, iese cel mai bun portar al Campionatului Mondial și în 2030 (nu, nu ne apărăm trofeul). 6 luni mai târziu tot el ia și World GK of the Year 2026, iar în 2027 termină pe locul doi. Și cu toate că Dinamo nu avea un Balon de Aur în echipa, avea doi din top 3, nu-i rău.
  6. Scrisesem postare cu finala UCL și restul dar s-a șters. Shit. Altă dată.
  7. Sezoanele 2023/24 și 2024/25 au fost trase la indigo. Campanii de transferuri liniștite; în primul an singurul jucător notabil care a venit a fost grecul Kyriakos Papadopoulos, iar al doilea an au venit Cosmin Damian și Antonee Robinson, ce urmau să fie fundașii laterali ai echipei pentru multe sezoane de acum încolo. În 2024 am reușit să-l aducem și pe Andrea Pinamonti, care venea la club liber de contract, dar pe un salariu de peste 4 milioane/an. La capitolul plecări, tot în 2024 i-am dat pe Martin Rivero (55M - Arsenal) și pe Orsolini (35M - Milan). Uruguayanul a venit la Dinamo un puști și a plecat legendă, după 3 sezoane în care a luat 3 titluri de golgheter în Liga 1 și odată Gheata de Aur UEFA Champions League. Și va spun sincer, la stats-uri nu rupea gura târgului, e bun, dar nu ai fi zis că putea ajunge în legendele clubului în doar 3 sezoane. Martin Rivero - stats: Am continuat să luăm titlul și să facem primăvara europeană în Champions League, lucrurile erau mai simple de când ajunsesem în urna a doua valorică. Totuși, Liverpool respectiv Tottenham ne-au eliminat în optimi într-o manieră destul de drastică. Sezonul 2025/26. Aici voiam să ajung. Pentru a nu mai fi doar echipa pe care toată lumea spera să o tragă din urnă în optimile Champions League, după doi ani în care am mai reglat puțin cheltuielile masive făcute pe Nandez, Marin sau Vlasic, am făcut o campanie de transferuri mai sănătoasă. Primul venit, legenda, campionul mondial, N'Golo Kanté: La final de contract cu Chelsea, Kanté venea la echipă la 34 de ani din postura de mijlocaș de clasă mondială. Avea tot, inclusiv viteză, iar cu Natural Fitness-ul lui am crezut că o să joace lejer până la 38. Pe Vladyslav Fedorov l-am adus împrumut pe 2 milioane timp de 2 ani de la academia Șahtiorului, iar dacă ar fi confirmat aveam opțiune de cumpărare pentru încă 18 milioane. Needless to say, omul n-a mai ieșit din primul 11, punctul lui slab era că ar fi jucat, dacă se putea, numai meciuri mari. Așa a ajuns să arate Fedorov: Cam așa arată Vega acum. Când a venit din Uruguay nu era însă prea departe, punctul slab e că e scund (1,77) și nu prea sare la cap, dar e bătăios și nu face gafe deloc. E adevărat, e mai bun în fața apărării, dar cum nu joc cu DM prea des, e bun tare și fundaș central lângă turnul de control Fedorov. Gheorghe, cel mai talentat jucător român, probabil, venea și el liber după ce își terminase contractul cu PSG. Punctul lui slab este că are foarte mare predispoziție la accidentări și nu l-am putut antrena așa cum aș fi vrut, că să-l duc la capacitate maximă. A jucat totuși vreo 5 ani la mine, din care trei titular și primele două rezerva lui Petru. Ca ultim transfer l-am adus pe Patrik Szűcs, care juca în Franța în spatele vârfului dar pe care eu l-am reprofilat mijlocaș stânga (ML), ca opțiune pentru Vlasic. Tun pe apărare. Negoita (GK) - Damian (FB), Fedorov (CD), Vega (CD), Robinson (FB) - Nandez (WM), Kante (BWM), Razvan Marin (box-to-box), Vlasic (IW) - Petru (DLF), Pinamonti (poacher). Acest 4-4-2 afișat era un deliciu. În afară de meciul pierdut pe Bernabeu, unde aveam deja practic adjudecat primul loc în grupa, nu am avut emoții niciun meci. Pot spune cu ușurință că N'Golo a dus echipa la următorul nivel. În finala de pe Teatrul Viselor aveam să întâlnim City. Fanii lui United ne așteptau în oraș în urale și ovații, sperând din suflet ca Cetățenii să nu câștige renumitul trofeu chiar pe terenul marei rivale.
  8. Eu v-am zis, domnu' Vali Moraru, că-l iau pe Memeu și plec la englezi, nu m-ați crezut. N-am luat echipa de liga a două, am luat Arsenalu, l-am dat afară și pe Guardiola că prea cu tiki-taka piki-paka și terminăm pe locu 4. L-am adus pe ăsta pe Thierry Henry că îl știu băieții din peluza și în plus e cuminte, stă cu pageru la curea.
  9. Hai ca arata bine viitorul, probabil sunt ceva regeni romani buni si in cariera ta. Fundasul stanga Stan e din academia clubului?
  10. Naționala mică a României dădea semnele nașterii unei noi generații de 'metale prețioase'. Toți pustii români ce se antrenau cu prima echipa a noastră au făcut parte din lotul ce avea să piardă finala împotriva Angliei lui Foden și Hudson-Odoi. În sezonul 2021/2022 nu am reușit să trecem de faza grupelor, terminând chiar pe ultimul loc după ce am tras la sorți chiar PSG și Man United, grupa fiind completată de AC Milan. În iarnă l-am adus pe croatul Nikola Vlasic pe care Everton îl pusese pe lista de transferuri. Acesta a devenit, pentru scurt timp, cel mai scump transfer făcut de Dinamo (18,5 milioane) și cel mai bine plătit jucător din istoria campionatului nostru, nu mai puțîn de 3,8 milioane pe an. Totuși, cel mai mare plus pot spune cu ușurință că a fost Martin Rivero. Revenit după împrumutul la FC Copenhaga, uruguayanul de 19 ani a luat permisul de muncă pentru a juca în Liga 1 și încă din primul meci a pus stăpânire pe postul de titular, luând încă din primul an titlul de golgheter cu o medie de aproape un gol pe meci. Rămași doar cu obiectivul câștigării campionatului am adus al 4-lea titlu consecutiv în Ștefan cel Mare, de data aceasta la 9 puncte distanță de locul 2, Craiova. Tot pe ei i-am bătut și în finala Cupei după un meci nul câștigat la loviturile de departajare. După vreo doi ani de tatonări prin presă și oferte refuzate, în campania de transferuri din vara 2022/23 am reușit să-l aducem pe Răzvan Marin, omul în jurul căruia se construia și noua generație la națională. Vatajelu și Tiago Dias veneau și ei că opțiuni de back-up. La capitolul plecări portarul venit acum doi ani Vidovic pleca pentru o suma record la Swansea, iar Alexandru Negoiță (nu, nu din nepotisme pentru patron) urma să rămână titular între buturi la doar 18 ani. Acesta prinsese vreo 10 meciuri în toate competițiile încă de anul trecut, era titular la naționala U21 încă de la 16 ani, iar în septembrie urma să facă și debutul la naționala mare. Sezonul 2022/23 a fost de altfel și primul în care România avea echipă direct în grupele Champions League. Craiova și Steaua trecuseră, pe rând, de grupele Europa League, iar Viitorul ajunsese și ea în faza grupelor în două rânduri. Lucrurile arătau din ce în ce mai bine în campionatul intern. Am ajuns astfel încă odată în primăvara europeană, iar în perioada din ianuarie am spart banca. Am încasat o suma record de 51 de milioane pe Lofti Ayouni, care urma să plece la Napoli la finalul sezonului. Cu banii l-am adus pe Riccardo Orsolini, un stângaci de bandă dreaptă ce cocheta chiar cu naționala mare a Italiei. Având nevoie de un recuperator de mingi, am reușit să-l recrutăm pe Nahitan Nandez, care venea la Dinamo spărgând din nou recordul de bani plătiți pentru un jucător, devenind și cel mai bine plătit jucător cu un salariu undeva la 5 milioane pe an. Aveam din ce în ce mai mulți jucători cu o reputație mondială, mai ales că Nikola Vlasic devenise campion mondial cu naționala Croației în Qatar 2022, la doar un an după ce se alăturase clubului nostru. Deși nu am investit bani în compartimentul defensiv în ultimele 3 perioade de transferuri, portarul Negoiță și fundașul central Olariu erau deja certitudini, devenind titulari atât la noi cât și la naționala mare la 18, respectiv 19 ani. Stănică începuse și el să cocheteze cu naționala mare iar la noi prindea destul de multe meciuri, cel puțîn pe plan intern. După investițiile masive din ultimele 3 campanii de transferuri, primul 11 conturat era un 4-2-4 (cu 2 IF ce aveau și sarcini defensive): Negoiță - Carmona, Ehmann, Olariu, Iriondo - Nandez, Răzvan Marin - Ayouni/Orsolini, Vlasic - Toni Martinez/Petru, Rivero. Ce s-a întâmplat cu Barcelona, puteți vedea. Craiova ne-a scos de data asta din Cupa României încă din sferturi, nereușind să facem al 5-lea event consecutiv dar luând al 5-lea titlu la aceeași distanță ca și sezonul trecut, 9 puncte. Surpriza sezonului venea însă de la naționala lui Mirel Rădoi, care se ducea la Campionatul European U21 din Rusia cu jumătate din echipa noastră: Negoiță, Olariu, Stănică, Bratu, Petru; cu nouă senzație făcută de academia Dinamo, 'bombardierul' Florin Sima, un atacant ce făcuse debutul la echipa mare la cei 16 ani abia împliniți, marcând și gol la debut; și cu alți 3-4 jucători aduși de la alte academii din țară și împrumutați. După ce ultima dată la Euro U21 ieșisem în semifinale, ne-am răzbunat pe englezi pentru înfrângerea de la Campionatul Mondial U20 și le-am suflat de data aceasta trofeul. Jumătate din această echipa făcuse deja pasul la naționala mare, care nu participase la Campionatul Mondial din Qatar, iar la Europeanul din 2020 participase în grupe dar fără să facă punct.
  11. Tactics -> Set Pieces -> Corners/Free Kicks/Throw-Ins Și te ocupi la Scenario și Defend și Attack. Pe faza de atac pui oamenii înalți să vină în careu iar ăștia mai mici să stea în afara lui pe respingere sau în defensivă să nu rămâi descoperit. Apoi dai pe executant și alegi cum să bată (e.g. cornere bătute la prima bară - Near Post; auturi aruncate lung; etc.).
  12. Multă baftă! Te sfătuiesc să te ocupi de faze fixe ca să profiți de orice avantaj îți oferă jocul, eu dau multe goluri din cornere și chiar din auturi, am fundași laterali care aruncă lung și cât timp ajunge mingea în careu orice se poate întâmpla.
  13. Sincer chiar cred că a fost o carieră norocoasă. Dacă nu luam titlul în niciunul dintre ani nu se supăra nimeni. Pe lângă asta am tras și bine la sorți în primul sezon CL, pentru că lagunele erau mari în primul 11. Cam asta e tactica de bază, cu care încep toate meciurile. Cam orice echipa ai avea dacă te bazezi pe jucători determinați care pot ieși la rampă în meciurile mari nu ar trebui să ai probleme pe faza defensivă, pe faza de atac ai nevoie de câțiva jucători rapizi și un poacher care să o bage în ațe. Iar asta e tactica de omorât jocul. E inspirată după Dan Petrescu irl, e greu să dai gol cu ea dar rar pot avea echipele adverse ocazii de gol, mai mult de 1-2 CHC nu a avut nimeni împotriva mea când am decis să mă baricadez.
×
×
  • Create New...

Important Information

Pentru înregistrarea pe acest forum va trebui să acceptaţi termenele de utilizare a forumului disponibile aici: Terms of Use. Acest forum folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și a asigura funcționalițăți adiționale. Detalii privind politica de confidenţialitate şi cookies sunt disponibile aici: Privacy Policy