Jump to content

Tibi

Members
  • Content Count

    788
  • Joined

  • Last visited

3 Followers

About Tibi

  • Rank
    Antrenor/jucător
  • Birthday 08/18/1989

Contact Methods

  • Website URL
    http://
  • ICQ
    0

Profile Information

  • Gender
    Male
  • Location
    Brasov
  • Nick anterior
    Tiby89

Recent Profile Visitors

1016 profile views
  1. Stadiul final Am jucat 5 sezoane. Nu prea am mai avut timp sa postez. Saptamana viitoare.
  2. Perioada de transferuri din iarna a fost si ea linistita. Nu l-am adus decat pe Willy Braciano, gratis, de la ASEC Mimosas din Coasta de Fildes, un mijlocas promitator, pe care il voi imprumuta la Empoli in retur. Ma astept sa-i creasca valoarea si sper sa iau bani frumosi pe el in viitor. Nu il vad in echipa mea, dar pare un jucator bun. La capitolul plecari, l-am vandut doar pe Bruno Peres in China pe 8 milioane de euro. Anul 2020 nu l-am inceput deloc bine. Am fost eliminat de Torino din cupa, acolo unde conducerea ar fi vrut sa ajung in finala, iar in campionat am fost invins de aceeasi echipa, dar si mai clar. Belotti si Zaza au fost greu de oprit si ne-au cam facut franjuri apararea. De Ligt e deocamdata doar o mare speranta, evolutii mai degraba modeste pana acum, iar Manolas e depasit cam usor in multe situatii, in ciuda vitezei sale remarcabile pentru un fundas central. N-aveam timp insa de lamentari, asa ca ne-am concentrat ceva mai bine in urmatoarele doua jocuri si am obtinut victorii la scor impotriva unor echipe decente. Lorenzo Pellegrini a fost intr-o forma de zile mari, 4 goluri in 2 meciuri, iar echipele mari ale Europei incepeau sa-i dea deja tarcoale. Luna februarie a fost extraordinara. 6 meciuri, 6 victorii, majoritatea fara prea mari emotii. Cea mai frumoasa a fost victoria cu Chelsea din optimile Ligii Campionilor, dar nici cea cu Inter nu e de neglijat. A iesit si Micul Faraon la rampa intr-un moment in care chiar aveam nevoie. Luna martie ne-a adus calificarea mai departe in Liga Campionilor, dupa un egal in deplasare cu Chelsea, un meci in care ne-am aparat eroic, mai ales dupa deschiderea scorului din minutul 2. In campionat am inregistrat alte doua victorii importante, 1-0 cu Napoli in deplasare si 5-1(!) importiva rivalilor nostri. Dzeko e realmente de neoprit si isi depune candidatura pentru titlul de golgheter acolo unde Icardi conduce deocamdata cu un avans important. Partea proasta e ca ne-am impiedicat la Cagliari, acolo unde am jucat impotriva unei echipe cu un om mai putin aproape tot meciul si tot nu am reusit sa obtinem toate punctele. De-abia am egalat in prelungiri. In luna aprilie am simtit o scadere a nivelului echipei, poate inca nepregatita sa faca fata meciurilor din trei in trei zile. In meciurile de acasa am avut evolutii bune, dar in deplasare nu prea am miscat. Am trecut de Lyon in sferturile Ligii dupa un succes categoric acasa, iar dubla cu Atletico era chiar un bonus, nu ma asteptam la mare lucru. Am pierdut in campionat in fata celor de la Udinese si Fiorentina, iar locul nostru pe podiumul Serie A era amenintat. Luna mai a insemnat si sfarsitul acestui sezon, unul cu destule emotii. In Liga Campionilor, dupa egalul spectaculos de pe teren propriu cu Atletico, ne-am deplasat la Madrid fara prea mari sperante. Prima repriza le-a apartinut in totalitate, puteau avea 3,4-0, dar in repriza secunda ne-am revenit si nu am fost departe de o surpriza uriasa. Am reusit sa egalam prin Florenzi aproape de final, apoi am irosit doua ocazii bune de a inscrie golul calificarii. Din pacate, Oblak a avut doua interventii salvatoare la ocaziile lui Piatek si Florenzi si aventura noastra europeana se incheia in semifinale. Neinvinsi, dar eliminati. In campionat, dupa infrangerea de acasa cu AC Milan si egalul din deplasare cu Sampdoria, ne trebuiau neaparat doua victorii in ultimele doua etape pentru a ne clasa pe podium. Problema era ca ultima etapa era cu... Juventus... in deplasare! Juventus si-a revenit dupa venirea lui Conte si se clasa pe 2, fara sanse nici sa urce, dar nici sa coboare. Am invins-o fara emotii pe Parma acasa, 5-0, o noua dubla Dzeko, iar in jocul cu Juventus ne-am mobilizat exemplar, am deschis scorul prin acelasi Dzeko si am reusit sa tinem cu dintii de rezultat. Am aratat intr-adevar ca o echipa mare in acest meci, ca si in altele de altfel, dar nu inteleg de ce nu aratam asa tot timpul. Cu ajutorul golului din ultima etapa, Dzeko l-a ajuns din urma pe Icardi si a iesit golgheterul campionatului pentru a doua oara in cariera. 23 de goluri, la fel ca argentinianul, dar a jucat mai putine meciuri bosniacul, asa ca titlul ii revine lui. Clasament final Serie A: AC Milan de neoprit, asa cum am spus, Juventus in revenire, iar noi meritam locul 3. Nu stiu daca meritam mai mult, dar am fi putut obtine locul 2, daca nu pierdeam niste puncte aiurea. Avem al doilea atac din Italia si a treia aparare, deci lucrurile merg destul de bine, mai trebuie facute doar niste reglaje fine. Iar in Liga Campionilor am depasit asteptarile, astfel ca nu pot fi decat multumit, la fel cum este si conducerea. Pasul urmator va fi aducerea unor jucatori care sa ne creasca putin nivelul. Caut de mult timp un portar, dar fara succes. Olsen nu mi se pare chiar ce trebuie, e un portar bun, dar nu e world-class. Apoi un fundas dreapta, Florenzi e foarte bun in ofensiva, dar defensiv are lacune mari, care ne-au costat de multe ori. Rezerva lui, Sabaly, e bun, dar nu e nici el world-class. Ne-ar mai trebui si un atacant, Dzeko imbatraneste usor-usor, iar Piatek nu a confirmat pana acum. Rateaza destul de mult, dar mai suparator e faptul ca de cele mai multe ori e inexistent in joc.
  3. Scuza-ma, dar Dzeko e accidentat de ceva vreme, de-aia are doar 2 goluri in campionat. In Liga Campionilor are totusi 5. Problema nu e Dzeko, care e mult peste Belotti la ora actuala, problema e ca nu are rezerva. Schick e o dezamagire totala pana acum, trebuie adus un varf in locul lui.
  4. Luna urmatoare, lucrurile au mers mult mai bine. Am obtinut doua victorii destul de lejere in Liga Campionilor, acolo unde locul doi pare in mare masura asigurat. Acesta e si obiectivul fixat de conducere, calificarea din grupe. Sigur ca eu vreau mai mult, dar conteaza mult adversarii pe care ii vom intalni. In campionat, doua victorii importante impotriva lui Inter si Lazio plus una categorica in fata lui Benevento. Meciul cu Napoli de acasa a fost unul echilibrat, rezultatul echitabil. Ei au deschis scorul in minutul 80, dar am egalat imediat prin Manolas si s-a facut dreptate. Dupa aceasta luna octombrie foarte buna, am urcat pe 2, in spatele lui AC Milan. AC Milan are un parcurs remarcabil in acest sezon, dupa aducerea lui Arsene Wenger. Juventus, pe de alta parte, are un start dezamagitor de campionat, iar dupa sezonul ratat de anul trecut si inceputul prost de anul acesta, Allegri a fost data afara si a fost readus Antonio Conte. Inter nu mai e echipa de speriat din editia trecuta de Serie A, iar Napoli e in coasta noastra, sta la panda. In luna noiembrie pot spune ca ne-am continuat forma buna, chiar daca aveam asteptari mai mari de la deplasarea de la SPAL. Victoria impotriva lui Bayern a fost extraordinara, Hirving Lozano reusind cel mai bun meci al sau de cand a venit la noi si confirmand asteptarile. Aveam sanse acum chiar la primul loc in grupa. Luna decembrie a fost una foarte incarcata, cam multe meciuri programate, unele la doar doua zile distanta, iar asta s-a vazut. Nu am mai reusit aceleasi evolutii, iar rezultatele au fost din nou alternante. Cel mai mult a durut infrangerea cu Juventus de pe teren propriu. Meritam macar un punct, dar din nou nu am reusit sa fructificam ocaziile create. Infrangerea cu Milan a fost clara, ne-au dat cu terenul in cap, am marcat golul de onoare la 3-0 pe fondul relaxarii lor, asa ca n-avem ce comenta. AC Milan pare de neatins in acest moment, nu stiu ce le-a facut Wenger, dar domina autoritar acest sezon de Serie A si au un joc incantator.
  5. @Octavian: La mine, dupa cum ai vazut, Inter a luat campionatul in primul an, iar in al doilea... vei vedea in curand. Sezonul 2019-2020 Am inceput sezonul cu un turneu in China, asa cum e la moda deja de ceva ani. Trei meciuri care nu mi-au spus mare lucru, nu stiu cat ne-au ajutat din punct de vedere sportiv, dar poate ca din punct de vedere financiar vom avea de castigat, acum dar si pe viitor. Apoi, am programat inca trei meciuri amicale contra unor formatii europene, partide unde nu prea m-a interesat rezultatul, ci rularea tuturor jucatorilor si aducerea lor la o forma buna in vederea primelor meciuri oficiale. Singurii jucatori care m-au impresionat in perioada de pregatire au fost Lorenzo Pellegrini si Edin Dzeko. Si Gianluca Mancini, dar numai ofensiv, defensiv nu a stralucit, iar de la un fundas central am pretentii in primul rand sa aiba evolutii bune in defensiva, asa ca va fi rezerva in continuare. Primul meci din Serie A a fost cu Torino pe teren propriu, un meci unde am zburdat efectiv pe teren, chiar si dupa eliminarea lui Sandro Tonali din minutul 45. 2-0 in acel moment, 4-0 la final. O evolutie datatoare de sperante si, desi obiectivul meu era calificarea in Liga Campionilor, adica o clasare intre primele 4, incepeam sa ma gandesc deja la titlu. A urmat o deplasare dificila impotriva Atalantei, un meci in care am inceput bine, am deschis scorul, dar am fost egalati dintr-un penalty si n-am mai reusit sa inscriem golul victoriei, in ciuda unor ocazii destul de bune. Etapa a 3-a ne-a adus-o pe Olimpico pe Sassuolo, cu un Domenico Berardi in mare forma. Nu am putut sa-l oprim nicicum, desi le-am atras atentia jucatorilor mei asupra sa. Rezultatul... o infrangere cu 1-2, dubla Berardi, iar lucrurile nu mai erau atat de roz. 4 puncte din 9 sunt putine, iar titlul e inca departe. Dupa ce ne-am aflat adversarele din grupa de Liga Campionilor, Bayern, RB Salzburg si Lokomotiv Moscova, am avut o pauza prilejuita de meciurile internationale, dar aproape tot lotul a fost plecat, chemat la datorie, asa ca nu prea am putut profita si nici mare lucru nu am putut schimba. Primul joc dupa pauza a fost o deplasare la Pescara, un meci pe care l-am castigat datorita evolutiei din repriza a doua si datorita sperantei Justin Kluivert. 3-0 sec, dar prima repriza nu mi-a placut deloc. A urmat primul meci din Liga Campionilor, cum se putea mai prost, adica o deplasare pe terenul lui Bayern. 0-2, fara istoric, nici macar n-am jucat cu cel mai bun 11, ca mi-am dat seama ca n-are rost. Problema e ca s-a dovedit ulterior ca mi-am odihnit degeaba titularii, pentru ca n-am reusit decat un egal acasa cu Chievo, 0-0. Sigur ca am dominat, ca am ratat nenumarate ocazii, numai in careul lor au stat, dar nu a vrut sa intre nenorocita aia de minge in poarta nicicum. Ultimul meci din septembrie a fost in deplasare la Bologna, un meci in care ne-am mai revenit moral si in care Piatek a iesit in sfarsit la rampa si a marcat o dubla. Ca o concluzie dupa acest start de sezon... mai avem mult de lucru.
  6. Da, mie nu mi-a mers nici pe departe asa de bine. De-aia nici nu am mai postat, m-a prins jocul si nu reusesc sa-i dau de cap. E primul FM in care nu reusesc nicicum sa fac echipa sa joace bine in mod constant. La fiecare editie am reusit castigarea campionatului cu Roma in primul sau al doilea an, acum nu. Foarte grea mi se pare editia de anul asta, ori imi scapa mie ceva important. Am reusit si perioade bune, cand am crezut ca am gasit in sfarsit cheia, dar au urmat mereu 2-3 meciuri proaste in care nu a mai mers nimic si a trebuit sa schimb din nou. Nici nu sunt genul sa inovez foarte mult tactic, tactica ta mi se pare cam futurista si nerealista, de exemplu, nu as juca asa niciodata. Faptul ca Manolas ti-a marcat atatea goluri e remarcabil. Probabil ai gasit un exploit la cornere sau ceva. Ma ajuta si pe mine la faze fixe, dar imi da cam 4-5 goluri pe sezon.
  7. S-a schimbat un pic tutoring-ul de anul asta. Este la training - mentoring. Trebuie sa faci grupuri de cel putin trei jucatori.
  8. Mersi. Si am inceput aventura mea la Roma cu un meci in Cupa Italiei, castigat greu acasa, in fata a doar 16.000 de spectatori. 2-1 cu Genoa si mergeam mai departe in sferturi. Au urmat doua victorii in campionat, rezultate care mi-au dat incredere ca avem un viitor luminos in fata. 1-0 in deplasare cu Fiorentina, 2-0 acasa cu Doria. Urmatoarele partide m-au trezit insa rapid la realitate. Am fost eliminati in cupa de Torino la loviturile de departajare, am suferit un 0-1 in fata lui Sassuolo, dar mai ales am fost invinsi de Frosinone chiar pe Olimpico, 1-2. Atunci am realizat cat de departe suntem de ceea ce ne propunem si cat mai avem de muncit. Tot returul a fost caracterizat de rezultate si evolutii alternante. Am fost eliminati usor din Liga Campionilor de catre Real Madrid, dar i-am invins pe Juventus in deplasare cu 3-1. Am fost batuti fara drept de apel acasa de Inter, dar am umilit-o pe Napoli 4-0 in Derby del Sole, ajutati de un Dzeko in forma maxima. Un alt rezultat bun ar fi victoria in fata Milanului cu 2-1 in ultimul meci al sezonului, 3 puncte care ne-au asigurat in extremis locul 4 in Serie A, loc de Liga Campionilor, in dauna rivalilor nostri de moarte. Prin urmare, mi-am atins obiectivul impus in campionat de catre conducere, dar in Cupa Italiei am cam dezamagit, Pallotta ar fi vrut sa ajungem in finala competitiei. Voi fi totusi pastrat la conducerea echipei si mi se va da sansa sa continui ce am inceput. Cum a avut atata rabdare cu Eusebio Di Francesco... Campionatul a fost castigat surprinzator de Inter, care s-a batut cu Napoli pana in ultima etapa. Juventus nu s-a simtit foarte bine in acest sezon, contrar asteptarilor. Sincer, ma gandeam ca ei ar fi echipa pe care va trebui sa o detronez si cu care va urma sa ma lupt din greu pentru a-i intrerupe hegemonia in Italia, dar iata ca m-am inselat. Nu stiu daca e neaparat un lucru bun, caci se pare ca va trebui sa ma lupt cu mai multi adversari. In general, tactica folosita a fost un 4-2-3-1. Pe scurt, mi-am propus un joc pozitiv, in care sa avem posesia, sa pasam scurt, dar in nicun caz lent, sa construim de la fundasi si sa nu ne labartam chiar pe tot terenul. Sa punem presiune pe adversari tot timpul, pressing avansat, si sa incercam sa ii surprindem si pe contraatac daca avem ocazia, iar avand fundasi rapizi si destul de inteligenti, le-am spus sa joace la ofsaid. Formula standard a fost urmatoarea: Olsen - Moreno, Manolas, De Ligt, Florenzi - Cristante, De Rossi - El Shaarawy, Pastore, Cengiz Under - Dzeko. Au jucat destul de mult si Lozano, Lorenzo Pellegrini, Tonali si Piatek, dar nu au rupt gura targului, asa ca nu si-au castigat deocamdata locul de titular. L-am fortat de asemenea si pe Nicolo Zaniolo, un alt pariu de-al lui Monchi. Pustiul e talentat, are destule calitati, dar nu prea ii gasesc locul. M-am gandit sa il antrenez pentru rolul de trequartista, de numar 10, sa invete de la Pastore si sa fie rezerva lui. Mai avem un jucator acolo, pe croatul Ante Coric, dar in el parca nu am mare incredere, sa fiu sincer. Asadar, inceputul nu a fost extraordinar, dar nici unul catastrofal. Jocul echipei pot spune ca a functionat, nu am fost dominati categoric in nicio partida, am controlat posesia mingii in aproape toate partidele, ne-am creat destule ocazii de gol, chiar daca de cele mai multe ori nu foarte clare. Aceasta ar fi principala problema, pe care sper ca o vom rezolva in sezonul care urmeaza. Ar mai fi unele, poate la fel de importante, atmosfera din vestiar si increderea pe care o au jucatorii in capacitatile mele. Pot spune ca am avut si putin ghinion, caci dupa vanzarile lui Nzonzi si Schick mi l-am pus in cap pe De Rossi, liderul vestiarului, iari asta a destabilizat rau de tot atmosfera. Practic, doar nou-venitii au dat 100% pentru mine, restul... De Rossi a facut un retur mizerabil si a si refuzat sa-si mai prelungeasca contractul, desi l-am jucat destul de mult si am incercat sa il aduc la sentimente mai bune. Am reusit insa sa le prelungesc contractele lui Manolas si Lo. Pellegrini, clauzele lor de reziliere fiind unele destul de mici. In cazul lui Manolas, am scapat complet de ea, iar in cazul lui Pellegrini am reusit sa o urc la 55 milioane. Perioada de transferuri din vara a fost una linistita la capitolul sosiri. Bryan Cristante era deja antamat, iar Nabil Bentaleb a venit pentru a-l suplini pe De Rossi. La capitolul plecari, a fost ceva mai multa activitate. Erau prea multi jucatori care nu aveau cu ce sa ajute clubul, asa ca am mai taiat din ei. Mi-am mai revenit un pic si financiar, caci ajunsesem putin pe minus.
  9. Resto alla Roma, per lo scudetto bisogna lavorare tanto. Echipa nu mai are nevoie de nicio prezentare, vorba aia, dar o scurta introducere ma simt obligat sa fac. Atasamentul meu fata de AS Roma a aparut si crescut in timp, asadar nu sunt suporter de mic. Mai mult, primul meu tricou de fotbal a fost unul de rezerva de-al lui Lazio cu Vieri, numarul 32, la care am tinut mult, chiar daca era de o calitate indoielnica si nu era tocmai placut de purtat. Asa s-a nimerit, mi l-au facut parintii cadou de ziua mea, fara sa am vreun cuvant de spus. Din fericire, am crescut, tricoul mi-a ramas mic si am scapat de el. Urmatorul a fost unul cu Parma, iar orice urma de simpatie fata de Lazio a disparut. Banuiesc ca multora dintre noi ne-a ramas intiparita in minte echipa aceea a Romei care a castigat campionatul italian in 2001, sub conducerea lui Capello. Antonioli, Candela, Walter Samuel, Aldair, Zebina, Cafu, Damiano Tomassi, Emerson, Totti, Batistuta, Montella... Nu tineam cu Roma pe atunci, asa cum am spus, dar am admirat acea echipa si m-a impresionat. Am urmarit Serie A de cate ori am avut ocazia, dar nu m-am putut lega emotional de nicio echipa usor. Mi-au displacut tot timpul si AC Milan, si Inter, iar pe Juventus am ajuns repede sa o urasc. Lazio, Fiorentina, Napoli si AS Roma mi-au fost mult timp mai degraba indiferente, dar singura echipa care mi-a crescut incet-incet in suflet a fost cea din urma. Tot timpul acolo in fata, aproape, dar aproape niciodata castigatori. Dar nu asta m-a facut sa devin fanul acestei echipe neaparat, ci mai curand jucatorii care au evoluat de-a lungul timpul pentru aceasta echipa si, mai ales, loialitatea, atat de rara(!), a unora dintre ei. Am ajuns, fara sa-mi dau seama, sa plang (da, recunosc) in fata televizorului la retragerea lui Totti. Insa petrecerea trebuie sa continue, chiar si fara Totti. Obiectivul meu principal la AS Roma va fi bineinteles castigarea campionatului. Doar 3 titluri in vitrina clubului, cucerite in 1942, 1983 si 2001, cam putine pentru un club asa mare. Bine, nu voi desconsidera nici Cupa Italiei, voi incerca sa o castig, orice trofeu e binevenit, desi aici Roma sta mai bine, are 9 trofee, ultimul in 2008. In functie de cum evolueaza lucrurile, poate imi voi propune si un trofeu european, dar asta va fi probabil foarte greu. Termenul ar fi de 5 ani, nu vreau sa imi pun singur presiune. Oricum, carierele mele in FM nu prea dureaza mai mult de 5 ani, de multe ori nici atat, aparitia regenilor si disparitia fotbalistilor adevarati imi cam strica cheful. Nu am niste politici sau filozofii anume, oricum conducerea clubului imi impune cumpararea de jucatori tineri pentru prima echipa si promovarea tinerilor crescuti de club. Voi incerca probabil sa negociez si sa scap de aceste cerinte dupa primele trei sezoane. Gata, sa ne apucam de treaba. Am preluat echipa, pentru ceva mai multa verosimilitate, la sfarsitul turului sezonului 2018-2019, adica in ultimele zile ale anului 2018. Echipa nu o ducea prea bine, dar nici foarte rau, era pe locul 5 in campionat si calificata in primavara CL. Bineinteles, m-am apucat imediat de formarea unui staff tehnic si a unui lot pe placul meu. Venirile au costat clubul 148 milioane de euro, plecarile au adus doar 122, asa ca va trebui sa stau cuminte o perioada, sa nu avem probleme financiare. Am cautat sa aduc niste jucatori care sa ma ajute si acum, dar mai ales pe viitor. A, si care sa fie in atentia Romei si in realitate. Sandro Tonali e un jucator pe care Monchi il urmareste, e considerat noul Pirlo, asemanarile dintre cei doi fiind intr-adevar izbitoare. Chiar si fizic. Deocamdata, va fi rezerva lui De Rossi. Piatek, atacantul revelatie al acestui sezon de Serie A, va fi rezerva lui Dzeko si ma astept sa marcheze destule goluri. Alberto Moreno era la reduceri, aveam nevoie de un fundas stanga solid. La Liverpool nu prea a convins, dar sper ca la noi o va face. Titular cert. Gianluca Mancini e un alt jucator pentru viitor, urmarit de Monchi, care a avut evolutii foarte bune la Atalanta. In principiu, va fi rezerva. De Ligt e fara doar si poate cel mai important transfer al acestei campanii. E lovitura. Unul dintre cei mai promitatori fundasi centrali ai momentului, sunt convins ca va creste mult si va fi om de baza pentru noi. Sabaly, fundas dreapta, nimic deosebit, va fi rezerva lui Florenzi. Nu am gasit altul, sa fiu sincer. Hirving Lozano, un alt fotbalist de mare perspectiva in care am mare incredere. Poate sa ajunga sus si sa ne duca si pe noi acolo. La capitolul plecari, am vrut sa scap de unii jucatori pe care nu-i consider suficient de valorosi pentru a evolua pentru noi si pentru a ne ajuta. Si am vrut sa fac si niste bani. Un caz particular este cel al lui Kolarov, pe care as fi vrut sa-l pastrez, dar lipsa lui de viteza si oferta tentanta din China m-au determinat sa il dau. Am si imprumutat cativa tineri, dar va zic de pe acum ca doar Bianda are sanse sa ajunga la echipa mare. Fundas central de picior stang, atletic, pariul lui Monchi. O fi vazut el ceva...
  10. Ți se pare. Sau nu ai aceleași setări în joc.
  11. Eu nu l-am pierdut. Nu am primit oferte pentru el și a acceptat prelungirea prin retur. E adevărat, nici nu prea a rupt norii sub comanda mea, decent și atât. Poate îmi voi posta și eu cariera cu Roma, sunt în al treilea sezon acum, dar încă n-am reușit mare lucru.
  12. O să îți urmăresc și eu cariera, dar sper să nu faci ca data trecută, adică să scapi de Dzeko și Kolarov la prima strigare. Ține-i măcar doi ani. Până la urmă sunt cam cei mai importanți jucători la ora actuală pentru Roma.
  13. Realizezi ca suntem aceeasi rasa, nu? Dar adevarul e ca nu ar fi sunat mai bine nici "nu sunt 100% xenofob".
  14. Tot de pe 2game l-am luat pana la urma, la 27.89 lire.
  15. Acum că deja au apărut destule oferte, cred că ar fi interesant de aflat la ce preț l-ați găsit voi și unde. Anul trecut eu l-am luat de pe 2game.com, la vreo 30 de euro, anul acesta încă nu m-am hotărât.
×
×
  • Create New...

Important Information

Pentru înregistrarea pe acest forum va trebui să acceptaţi termenele de utilizare a forumului disponibile aici: Terms of Use. Acest forum folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și a asigura funcționalițăți adiționale. Detalii privind politica de confidenţialitate şi cookies sunt disponibile aici: Privacy Policy