Jump to content

Welcome to FMRo Forum - Football Manager Romania

Welcome to the official forum of the Romanian Football Manager community.

Like most online communities you must register to view or post in our community, but don't worry this is a simple free process that requires minimal information for you to signup. Be apart of FMRo Forum - Football Manager Romania by signing in or creating an account.

  • Start new topics and reply to others
  • Subscribe to topics and forums to get email updates
  • Get your own profile page and make new friends
  • Send personal messages to other members.

If you don't want to create an account on our forum, you are free to join us on our other social media accounts:

- Facebook Page: https://www.facebook.com/FMRo.ro

- Facebook Group: https://www.facebook.com/groups/fmromania

- Twitter: https://twitter.com/fmro

- Discord: https://discord.com/channels/703942749522755616/703942749992517655

- Instagram: https://www.instagram.com/fmro.ro/

- Youtube: https://www.youtube.com/channel/UCgZCAQazHOyY_9nMspXLnvg

IMPORTANT: In order to complete your registration, a valid e-mail address is required, since we will be sending you there an activation link.


Sunset Road


Alec

Recommended Posts

-Nu pot sa spun ca nu sunt un om implinit... Familie, o afacere buna si mult timp liber era mai mult decat mi-as fi dorit la varsta pe care o am, dar niciodata nu am reusit sa duc ceva la capat.

-Ce vrei sa spui?

-Ma refer la ce am visat, ce mi-am dorit intotdeauna. La fotbal. La 23 de ani m-am retras ca jucator, am incercat ca antrenor cu portarii, am cautat talente, am fost si secund dar niciodata nu mi-am gasit locul, niciodata n-am fost apreciat.

-Nu ti-ai gasit locul pentru ca nu ai avut timp Jane, ai trecut de 50 de ani si nu ti-ai dat seama cum sta treaba cu fotbalu asta? In Romania nu ai ma cum sa fii apreciat la adevarata valoare. Ai facut minuni la Chimia ani de zile, stateai prin curtea scolii cu zilele pentru cativa lei sa le descoperi lor talente, si cum te-au apreciat? Te-au dat afara.

-M-au dat..

-Si sa iti mai spun eu ceva, mai bine ca te-au dat afara, pierderea lor castigu tau. Daca nu iti deschideai depozitu asta atunci, acum poate vindeai bilete la stadion si Mari era vanzatoare pe la Noil sau mai stiu eu unde.

-Da ma stiu ce zici, dar altceva vroiam sa zic.

-Ce?

-Vreau sa antrenez. Nu. Vreau sa manageriez.

-... :lol: . 'Doru izbucneste in ras

-Da ma da. Bai m-am gandit mult.

-Te-ai gandit mult? Te-ai gandit mult Jane? Ba ai 51 de ani si acelasi spirit de copil. Imi esti prieten de 40 de ani si imi pare rau sa iti spun, dar nu ai nici o sansa sa antrenezi. De fapt, sa manageriezi. Auzi si tu, sa manageriezi.

-Da ma da.

-Cine te va lasa pe tine, in Romania asta cat de mare e ea, sa ii conduci echipa in conditiile in care tu nu ai fost nici macar antrenor niciodata in viata ta.

-Unu, nu in Romania, ci aici in Valcea. Nu imi voi lasa niciodata familia, nu as pleca din Valcea pentru un vis copilaresc de-al meu. Cel putin nu cat timp mai am copii in scoala. Si doi, voi gasi eu ceva. Dorule am facultate de management terminata, si terminata la 40 de ani, nu la 23. Ma pricep la negocieri, la marketing, ma sti doar, sunt lider. Si nu in ultimu rand la fotbal, e viata mea.

-Bai nu zic, ai fi perfect pentru un proiect aici in Valcea, dar iti spun, nu te va lasa nimeni sa ii conduci echipa in timp ce el baga bani. Si fara suparare, nu iti permiti sa iti faci propria echipa, nu daca tii la familia asta.

-Nu, nu, nu. Normal ca nu o sa imi cumpar echipa mea. Ce-am sunt nebun?

-Nu-mi zice ca imi ceri sa investim amandoi..

-Nu ma nu.

-Ca ma ridic si plec daca incepi cu aberatii dastea.

-Bai vroiam sa te intreb ceva. Il sti pe Marinescu nu?

-Pe cine?

-Laurentiu Marinescu.

-Nevasta-mea il stie ma, lucreaza la el la companie.

-Aaa.

-De ce?

-E patron la Dinamo 2007.

-Nu pot sa ii cer eu nimic Jane, am dat mana de doua ori cu el si vrei sa il intreb: 'nu te supara, dar prietenu meu cel mai bun, care nu a antrenat niciodata in viata lui, vrea sa iti conduca echipa'.

-Bai lasa ma bascalia, pe bune vreau sa ma intalnesc cu el, zii tu lu Lena, zii ca o rog frumos. Are proiect interesant, vrea sa faca ce a facut Nitu la Maciuca. Vrea sa duca echipa in liga a 3-a.

-II zic ma ii zic. Dar nu te lasa pe tine manager. Daca ai noroc te pune antrenor.

-Lasa ma ca stiu io'. Toate la randu lor...

undrumspreapuse13314984.jpg

Link to comment
Share on other sites

Nu am avut niciodata emotii cand vine vorba de o intalnire cu o persoana, dar, dintr-un motiv sau altul aveam acum. Ma simteam ca un pusti de 22 de ani care se duce la primul interviu din viata lui. Simteam ca pot obtine asta, ca il pot convinge de abilitatile mele. Secretara ma intampina si ma invita sa intru in birou. Domnul Laurentiu Marinescu se ridica in picioare si vine sa imi stranga mana si fara introducere imi spune:

-Te stiu de undeva.

-Buna ziua, Jane Neagu.

-Salut.

-Domnule Marinescu..

-Spune-mi Laurentiu. Am inteles ca vrei sa-mi antrenezi echipa.

-Manager, vreau sa fiu manager. 'zic eu serios

-Manager.. :D Serios? Fara suparare dar nu vad ce ai putea sa manageriezi. De fapt nici antrenor nu prea esti cand vine vorba de Liga a IV-a, betivii astia nu vin nici la antrenamente. Tre' sa-i suni de trei - patru ori inainte sa se prezinte la meci. Ce sa manageriezi? Aduci scaune pliante la teren? 'glumeste Laurentiu pe un ton prietenos

-Stiu cum sta treaba prin judeteana, din cauza asta nici nu am antrenat niciodata aici.

-Si? De ce acum?

-V-am spus, vreau sa manageriez, vreau sa ma ocup de o echipa asa cum trebuie.

-Hai sa vorbim la per tu, te rog. Ma simt prost altfel.

'dau din cap

-Deci Jane, eu nu am antrenor, nici jucatori nu am, au toti contracte de amatori. De fapt, ce contracte, tre sa le aduc o lada de bere ca sa vina la antrenamente. 'glumeste el din nou Le dau cate 50-100 de lei dupa meci daca imi place cum joaca. E adevarat, vreau sa fac echipa anu asta, o sa ma ocup in Iulie vreo doua saptamani. De cand nu mai lucrezi in domeniu?

-Din '94, mi-am inceput propria afacere si nu am vrut sa mai aud de fotbal. Am pus picioru in prag si cand l-a dat afara pe antrenor am intrat la presedinte in birou si i-am zis: de 15 ani lucrez aici, am fost antrenor cu portari, v-am cautat talente, m-ati pus doi ani secund, apoi iar am cautat talente, vreau postul, vreu sa antrenez.

-Si?

-Si m-a dat afara. Mi-a zis ca daca vreau un job sa vorbesc cu ingrijitorul terenului, poate are nevoie de om sa vopseasca barile.

'radem amandoi cu pofta

-Iti spun sincer, mi-a fost greu sa nu ii dau doi pumni in gura. 'zic eu

-Te cred.

-Da! I-am dat doar unul.

'din nou, hohote de ras

-Imi place de tine, dar sa fiu sincer nu pot sa iti ofer postul, chiar nu pot. 'spune el cu parere de rau

-Am terminat o scoala de antrenori, asa cum era ea atunci, in '92 dar nu m-am tinut tocmai din cauza asta, neseriozitate la nivel de amatori. In 2000 am terminat facultatea de management la Brancoveanu si mi-am dat masterul la ASE si nu pentru ca nu stiam sa imi conduc afacerea, sunt lider, afacerea era deja profitabila, ci pentru mine. Cred ca iti dai seama ca nu fac asta pentru bani, ci din pura pasiune.

-Am vorbit cu asta cu Hoanca, daca il sti.

-Radu Hoanca? Da, normal, eram rezerva lui cand mi-am inceput cariera, la Piatra Olt. Il stiu bine, antrena pe la Perisani parca.

-Da, i-am propus deja sa antreneze echipa, imi pare rau.

-Nu e absolut nici o problema, nu are de ce sa iti para rau. Imi pare bine ca ne-am cunoscut. 'si ii intind mana ridicandu-ma de pe scaun

-Si mie 'zice Laurentiu si cu un zambet pe fata imi strange mana si imi ureaza Bafta!

Plec de acolo cu un sentiment placut, lasasem o impresie buna si chiar daca nu mai conta ma simteam bine pentru asta. Imi parea rau, parea o rampa buna de lansare pentru visul meu, insa intr-un fel simteam ca se intamplase inevitabilul. Doru avea dreptate, am deja 51 de ani si un spirit de 20...

Link to comment
Share on other sites

Trecusera doua saptamani de cand deschisesem ultima data subiectul dar la o conversatie pe care o aveam la gratar, Doru vine cu o propunere.

-Bai Jane, sincer sa fiu la inceput am crezut ca glumesti, ca e o alta povestioara de-a ta, dar nu e. Te stiu, tu chiar vrei asta, vrei sa antrenezi si nu te lasi tu asa usor. Ia zi-mi, ce plan ai?

-Nu ma, aveai dreptate...

-Ba nu stiu ce sa zic. Ai o scoala de antrenori, ai mai lucrat in domeniu, si daca tu chiar iti doresti asta, ia o echipa. Incearca, sunt sigur ca iti gasesti tu ceva.

-Si ce sa fac ma Dorule, sa ma duc in fiecare sambata pe la Pausesti Maglasi sau pe la Berbesti sau mai stiu eu pe unde dracu. Sa ma umplu de nervi uitandu-ma la prostii aia cum dau cu stangu in dreptu si cum vin din discoteca direct la meci? Nu ma duc ma, de ce? Sa tip ca prostu pe acolo, si asa imi f*t corzile vocale cand ma uit la prostii mei de la Dinamo.

-Ai si tu dreptate, da crezi ca la Dinamo 2007 ar fi fost mult mai diferita situatia?

-Nu mult, dar ziceau oamenii ca vor un proiect de liga a III-a. Un proiect de Liga a III-a m-ar interesa.

-Ba... oricum in 3-4 ani poate reusesti si tu sa promovezi 'zice Doru pe un ton sarcastic

-Da, ha-ha, in 3-4 ani poate joaca si Dinamo in Liga Campionilor.

...

Am lasat balta subiectul, iar mai tarziu in aceeasi zi Lena, nevasta lui Doru ma cheama la telefonul ei mobil. Ridicand din sprancene, curios, ma intrebam peste ce prieten vechi mai daduse.

-Jane! 'spune o voce cunoscuta, apoi: Laurentiu Marinescu sunt.

-Salut! 'spun eu vizibil entuziasmat

-Vreau sa iti dau o veste foarte buna, m-a impresionat mult atitudinea ta si as vrea sa vi sa mai vorbim.

-Da? Excelent! Dar s-a intamplat ceva cu Hoanca?

-Nu chiar, stai linistit, iti spun eu totul. Treci pe la birou maine la 12, da?

-Trec, trec.

-Bine, scuze ca nu mai pot vorbi dar sunt foarte ocupat.

-Nici o problema.

M-am dus sa ii dau vestea si lui Doru, fericirea se putea citi pe chipul lui. Nevasta-mea, nu chiar... Chiar daca nu imi propusese nimic inca stiam ce insemna, ma chemase sa semnez un contract si eram cat se poate de fericit.

Link to comment
Share on other sites

-Domnu manager! Ce face domnu manager?

-Sti ceva ce nu stiu eu?

-Da Jane, stiu ca tu esti noul manager al echipei Dinamo 2007 Ramnicu Valcea.

'entuziasmat? putin spus! zambetul kilometric de pe fata mea arata si raspunsul

-Nu-mi vine sa cred.

-Crezi. Si nu stiu ce nu iti vine sa crezi, suntem la judeteana daca trebuie sa iti amintesc. Oricum imi place entuziasmul. Sunt sigur ca sunt multe echipe care nu au antrenori cu CV-ul tau.

-Antrenori dar...

'si Laurentiu ma intrerupe -Dar nu manageri, stiu! Esti manager, timpul nu e de partea mea deloc in ultimul timp.

-Ce s-a intamplat cu Radu? Nu ai zis ca semnasei sau ceva?

-Ce sa semnez, vorbisem cu el, eu cand vorbesc semnez. Ce s-a intamplat, ii dadeam 10 milioane pe luna, si el mai era angajat la barul ala, la Whisky. Nu ii ajungeau banii, a plecat cu familia in Anglia definitiv, vroia sa mai ramana un an pana termina fi-sa scoala generala sau liceu, nu mai stiu exact, da pleaca acum. Era antrenor bun, a facut treaba buna cu petardele alea de la Perisani.

-Da, a facut.

-Nu am mai facut contracte pana acum, dar o sa fac unul cu tine. Ai 20.000€ alocati buget pentru tot anul plus cazarile de care o sa se ocupe secretara si o sa platesc eu. Mai mult de 10 milioane nu pot sa iti dau si semnam pe un an.

-Eu cand am zis ca nu conteaza banii nu conteaza. Imi dai 4 milioane, bani de motorina. Nu vreau sa fac bani.

-Te cred, te cred, pune tu suma pe contract.

-1.000€ pe an. Nici nu vreau sa aud de mai mult. Prefer sa dau prime de restu, 6 milioane fac la firma in doua zile daca am ghinion.

-Eu iti dau banii astia, 20.000, te descurci si tu cum poti. Sunt si de salarii si de transport, apa si tot ce iti mai trebuie. Nu poti sa dai mai mult de 200€ pe luna unui jucator. Calculeaza tu cum sti. Iti urez mult succes!

-Mersi mult. Nu o sa iti para rau.. 'si fara sa stau pe ganduri pun semnatura pe foaie

-Stiu asta, o simt. Incepi treaba pe 6 iulie, miercurea viitoare. Ai amical la Mehedinti. Apoi ai niste amicale acasa. Deocamdata te ocupi de jucatori. Da afara pe cine vrei, nu are niciunu contract. Aa, ba da, Octavian Sarbu are contract, lui tre sa ii gasesti echipa daca vrei sa scapi de el. Uita-te si la echipa de juniori putin, mai sunt vreo 10 pusti se ocupa Narcis Marcu de ei. Oricum dute pe la club, poimaine vine secretara din concediu. Bafta!

dinamow.jpg

Primu lucru pe care il fac e sa il sun pe Doru. Il anunt ca am semnat, apoi Mari si copii ma asteapta acasa sperand la un raspuns pozitiv. Cum intru pe usa 'al mic sare in brate, citind raspunsul de pe fata mea. Ma pun in pat si incep sa ma gandesc ce o sa fac, cum fac. Nu e asa usor cum ma gandeam acum ca am responsabilitatea in maini. Ca de obicei incep sa ma indoiesc de calitatile mele insa in scurt timp ma pun pe picioare, ca un barbat, si imi zic 'pot sa o fac'.

In urmatoarele doua zile am inceput sa ma uit peste foi, am sunat toti jucatorii, 15 la numar, prezentandu-ma si chemandu-i la o sedinta inaintea inceperii sezonului. Am concediat trei dintre ei chiar la telefon, din cauza varstei.

-Salut baieti! Asa cum ati fost anuntati si cum am vorbit la telefon, sunt noul vostru antrenor. Ma numesc Jane Neagu si de azi incolo eu ma voi ocupa de tot ce se intampla la club. Vom avea trei sesiuni de antrenamente pe saptamana luni, miercuri si joi la ora 10, si inca un antrenament in seara dinaintea meciurilor.

-Nu pot veni la antrenament, lucrez la o casa de pariuri.

-Da, inteleg. Esti liber sa pleci.

-Poftim?

-Esti concediat! Restul, daca mai are cineva de zis ceva, sa imi zica acum. Cine va lipsi o singura data de la antrenment sa nu se mai oboseasca sa vina vreodata pe aici. Cei care sunt inca la scoala se vor antrena cu echipa sub 19 ani, programul il veti primi de la domnul Narcis Marcu. Cei care vor intarzia la antrenament vor primi o amenda de 25% din salariul din luna respectiva.

-Eu plec de acum, nu merita, anu' trecut aveam doar un antrenament pe saptamana. 'spune unul din jucatori

-Cu atitudinea astamai devreme sau mai tarziu ai fi fost dat afara oricum. 'ii spun eu

Cu 10 jucatori ramasi am organizat o miuta la sfarsitul careia am mai reusit sa concediez un jucator. In rest, am vorbit cu ceilalti si pareau sa le placa acest sistem competitiv.

Mai tarziu in aceeasi zi am vazut si echipa de juniori si am promovat patru pusti la echipa mare. Narcis Marcu mai adusese inca 10 pusti si academia ajunsese la 20, 16 fara cei patru.

A venit si primul amical, la care ne-am deplasat cu autocarul pana la Mehedinti. Am jucat cu Patulele, echipa din liga judeteana Mehedinti. Cu un lot de 13 jucatori si cu 3 jucatori care nu mai jucasera pe teren mare decat la antrenamente am luat bataie 3-2. Un meci groaznic facut la mijloc si in aparare. Am aliniat un 4-4-2 clasic, dar mi-am dat seama ca fundasii sunt la nivelul la care nu pot juca fara libero. A doua zi ne-am intors la Valcea si am jucat un meci cu echipa U19, unde pustii au castigat cu 3-1. L-am felicitat pe Narcis si i-am spus sa imi trimita doi dintre pusti la echipa in timp ce eu am trimis doi de la mine inapoi.

Doua zile mai tarziu am fost vizitati de Petrolul Targoviste, meci in care am remizat 1-1. Peste alte doua zile am realizat si primele doua transferuri: Paul Curteanu si Miroslav Giuchici. Primul dintre ei, fost jucator la Extensiv si Universitatea Craiova si cel mai recent la Rapid II in liga a III-a, joaca pe postul de fundas stanga. Are 10 meciuri in 4 ani la U Craiova, si alte 7 la Extensiv, jucand mai mult la Primavara Craiova, satelitul echipei. Curteanu a semnat pentru 1000€/an cu alti 200€ primiti la semnatura. De altfel nu aveam voie sa fac contracte pe mai mult de un an. In varsta de 31 de ani, "Miro" a jucat ultima data la CFR Timisoara, in liga a 2-a, in urma cu un an. Inainte de asta a fost sub contract cu Gloria Bistrita, club ce l-a suspendat pe jucător până în vara anului 2006 pentru neprezentarea în repetate rânduri la echipă. Atacantul a luat apoi o pauza de 3 ani de la fotbal, acuzând si probleme medicale. Giuchici jr a mai evoluat de-a lungul carierei începute la Steaua, în prima divizie la UM Timişoara, Petrolul Ploiesti, Apulum Alba-Iulia si FC Brasov si a semnat pentru 2400€ pe an devenind cel mai bine platit jucator de la club. Acesta evolueaza pe postul de atacant si este caracterizat prin forta si un joc aerian redutabil. Apoi reusesc sa ii conving si pe atacantul Natanel Paval, ultima oara la Dinamo II si fundasul central Octavian Stuparu, fost jucator la Jiul Petrosani sa semneze cu noi, ambii jucatori de 23 de ani. Cu ei in teren, echipa pierde meciul cu gruparea valceana Damila Maciuca, 3-1.

In urmatoarea saptamana au urmat amicalele cu FC Zagon si Cukaricki pierdute, 2-1 respectiv 5-1 si 1-1 in deplasarea de la Jelna, judetul Bistrita-Nasaud. Patronul mi-a mai alocat inca 5000€ pentru bugetul de salarii ingrijorat de rezultatele din amicale si apoi au venit transferurile tanarului Marian Pana, pusti valcean venit liber de contract si ultimul, BOMBA, transferul lui Mihai Panc, jucator care nu implinise inca 30 de ani dar care avea peste 100 de meciuri in Liga 1. Venit tot pe ruta olteana Extensiv, apoi Steaua, Progresul si Gloria Bistrita si apoi plecat in Azerbaidjan la Baku, dar ultima data la CSMS Iasi, Panc a venit la Dinamo 2007 pentru 3600€/an plus inca 500€ la semnatura. A venit poi si ultimul amical, prima victorie, 3-2 in deplasarea de la Pitesti, cu DLR prin golurile lui Paval, GIuchici si Borta, unul din pustii promovati de la U19.

dinamovltransfers.jpg

60212834.jpg

Link to comment
Share on other sites

O luna si un pic trecusera de cand am semnat contractul. Desi echipa nu a avut decat o singura victorie in presezon, jocul imi placea. Eram cam singura echipa care juca fara un libero, pasam bine, ii simteam pe jucatori bine atat din punct de vedere fizic, cat si psihic. In primul meci ne-am deplasat la Pausesti, echipa ce terminase in partea de jos a clasamentului anul trecut. Spre deosebire de ei, noi aveam in echipa nu unul, ci trei jucatori care simtisera mirosul fotbalului, in Liga 1 si alti doi care jucasera in Liga a 2-a. Unul dintre ei, capitanul echipei Mihai Panc, chiar cu multa experienta. Desi in minutul 30 am deschis scorul, prin Giuchici, iar in minutul 35 am dublat avantajul, am intrat la cabine la egalitate. Cearta, multa cearta a urmat la pauza, iar in repriza a 2-a nu a existat decat o singura echipa: Dinamo 2007 Rm. Valcea. 4-2 scor final si ne simteam bine. Urmatoarele doua meciuri le jucam acasa, fara 'fani' adversi care sa isi bage p*la in noi la fiecare atingere a balonului, cu echipe chiar modeste. 2-0 cu Ocnele Mari si 4-1 cu Expertii Popesti si echipa se vedea deja cu 3 puncte avans pe primul loc.

A urmat apoi meciul de la Orlesti. Echipa gazda a deschis scorul dar dubla lui Giuchici a facut ca tabela sa arate la pauza 1-2. Stuparu si Paval au marcat in repriza a 2-a si scorul de 4-1 de la finele meciului ne-a mai adus 3 puncte.

-Felicitari Jane! 'spune patronul echipei la finele meciului. Ai facut o treaba excelenta.

-Mersi, dar felicita-ma la finele campionatului.

-Spune-le baietilor ca ii asteapta cate 5 milioane de caciula daca bat si Francestiu.

-Pai nu am stabilit nici o prima.

-Nu, sunt un cadou. 5 victorii, 5 milioane.

-Le spun, pregateste banii.

3-0 cu Viitorul Francesti si totul parea o formalitate. Moralul baietilor era cat se poate de sus. Giuchici marca meci de meci, Curteanu si Stuparu faceau legea in aparare, iar Panc era omul cu fazele fixe, pasele, si treaba 'murdara' de la mijloc. Rezolvasem si problema mijlocasului stanga prin semnarea brazilianului Homero Gustavo, ramas fara echipa acesta a acceptat sa vina la noi pentru o suma modesta de 5 milioane pe luna. Florin Alexandru, Ioan Blentesi, Victor Pop si Tudorel Parvu, toti jucatori sub 20 de ani au semnat si ei, iar Octavian Nicola a venit si el pentru a astupa ultima 'groapa', cea de fundas central, devenind pe loc titular langa Stuparu.

dinamovltransfers2.jpg

Inaintea meciului cu Hidroelectra, echipa contracandidata la locul 1, loc de duce la Barajul de accedere in Liga a 3-a, au mai urmat 4 victorii si alte 5 milioane de caciula pregatite la meciul cu Hidroelectra. Dupa ce Alin Savu, antrenorul celor de la Hidroelectra, a deschis scorul Giuchici & Co. au intors rezultatul exact inainte de pauza. Tragerea de timp a avut posesia in repriza a 2-a si doar golul lui Gustavo a facut ca cei 15 fani ramasi sa nu plece in minutul 70. 3-1 scor final si in timp ce noi faceam 30 de puncte in clasament, Hidroelectra cadea pe locul 3 cu 22. Patronul a venit sa ne spuna ca va mai exista o singura prima sezonul asta, si anume daca vom castiga 10 din ultimele 11 meciuri ramase, 5.000€ vor fi impartiti in vestiar, iar apoi prima de promovare, unde erau pregatiti alti 5.000.

-Din 20.000€ s-au facut vreo 30. Chiar nu aveam idee ca 2 jucatori cu experienta si alti 4 care au mai mancat putin fotbal sunt de ajuns sa castigam totul.

-Cu prime cu tot o sa ma duca pe la 40.000€, dar mai recuperam cel putin 10, zic eu. Si nu aveai idee pentru ca nu e adevarat. Conteaza ce fel de jucatori aduci, si tu ai stiut ce sa aduci. Te inteleg acum de ce imi cereai functia asta.

-Iti asigur de acum promovarea.

-Ai 10.000€ prima, sa sti. Iti dau banii astia pentru spiritul si caracterul tau, stiu ca ai destui, dar faptul ca ti-ai taiat singur din salariu doar pentru a-ti sustine discursul initial de la 'interviu' m-a impresionat...

dinamovlofficialmatches.jpg

Link to comment
Share on other sites

  • Generaţia de Aur

regula de aur pe care o recomand tuturor: NU scrie direct pe forum.

foloseste word, notepad etc, ce-ti vine mai usor.

fie ca dai un backspace, fie ca mai cade forumul, fie ENEL face surprize, fie se mai intampla ceva cu forumul si se face rollback la ultimul backup... cel mai bine e sa ai storyul scris undeva.

altfel pacat de munca. :)

Link to comment
Share on other sites

Totul era perfect, ultimele 11 meciuri au venit de la sine, echipa pur si simplu nu putea sa piarda.

dinamovlofficialmatches.jpg

-Sa vina banii, sa vina banii, sa vina banii la baieti... 'canta echipa in cor

Douazeci si unu de meciuri, 63 de puncte, cu 27 mai mult decat locul doi si castigasem practic campionatul fara macar sa intram in luna decembrie.

dinamovlplayerstats.jpg

Cineva da buzna in vestiar si bate cu palma intr-un dulap metalic. Ne intoarcem cu totii si il vedem pe patron cu un zambet larg pe fata si cu un teanc mare de euro in mana dreapta.

-Cum ma sa deschideti sampania fara mine? 'intreaba el ironic

dinamovlleaguetable.jpg

Dupa impartirea banilor, Laurentiu ma trage intr-o parte si ma intreaba scurt:

-Pleci?

-Ce? 'ii raspund eu cu o alta intrebare, ridicand sprancenele

-Te intreb daca pleci..

-Unde sa plec Laurentiule?

-Chiar nu sti? 'intreaba el intinzandu-mi Arena Valceana

Era chiar pe prima pagina:

oltchimtakeovercomplete.jpg

-Ce treaba are asta cu plecarea mea? Sunt doar speculatii.. 'spun eu

-Si daca iti fac oferta nu pleci da?

-Ce sa plec? Nu te uiti la clasament? Sunt mai mari sanse sa jucam noi in liga a 3-a la anu decat ei. Sunt la 7 puncte de locu 12. Ma duc acolo sa ma bat pentru baraju de retrogradare? Raman.

-E bine atunci. Ma anunti daca fac vreo oferta.

-Te anunt! Numai bine...

Link to comment
Share on other sites

@Patryck ~ Daca era un strain, probabil nu m-ar fi ofertat... Oricum Oltchimul are un buget de 10x mai mare decat ce am la Dinamo 2007.

~~

Dis de dimineata, ma trezesc cu gandul la noua mea echipa. Cu gandul sa vad ce informatii pot obtine despre Oltchim, dar si sa vad daca a aparut stirea, intru pe arenavalceana.ro

ardeligaaiva.jpg

Observ cu stupoare ca aflase si vechiul meu patron, Laurentiu Marinescu despre mine. Ma intrebam de ce oare nu ma cauta cu un telefon. Imi iau cafeaua si Curierul de Valcea , lasat de baiatul cu ziarele, si ma duc la buda. Deschid ziarul si imi dau seama ca eram subiectul zilei, din nou pe prima pagina:

oltchinhireneagu.jpg

Nu mult timp dupa, suna telefonul. Ma uit si pe ecran aparea “Laurentiu Marinescu calling”:

-Alo!

-Ce ai facut ma? Ai semnat deja? Ti-am zis sa ma suni! ‘se rasteste el pe un ton destul de nervos

-Da... Am citit Arena si nu parea sa fi foarte deranjat.

-Nici nu mai stiu ce am zis. Eram nervos tare. Zi, e oficial?

-Da Laurentiu, imi rau. Am semnat, omul ma presa, imi spunea ca pleaca in vacanta cu familia si vrea sa rezolve totul in doua zile.

-Bai, esti chiar neserios. Nu mai am nici eu nici tu 20 de ani, trebuia sa dai un telefon si te intelegeam.

-Stiu, aveam de gand sa iti dau astazi.

-Dupa ce ai semnat deja?

-Ce legatura mai are acum? Oricum decizia o luasem, dar nu stiam cum sa iti spun.

...

Iarna intrase cu putere in noi insa ninsoarea intarzia sa apara. Imi era clar ca vom avea o noua iarna grea in fata, si imi imaginam deja troienele de zapezi acoperind terenul de pe maidan.

De Craciun l-am sunat pe Flavius Moldovan, jucator pe care l-am propus la ASA Tg. Mures, chiar dupa ce am plecat de la Chimia. Tin minte si acum momentul in care l-am vazut jucand la Cupa Liceelor Cluj-Napoca, cautam un stopper pentru Chimia si am stiut din primul moment ca el era omul potrivit. Forta, determinare, si o detenta foarte buna era ceea ce il deosebea de ceilalti jucatori din teren. M-am dus sa vorbesc cu el chiar dupa meci si l-am intrebat cati ani are si daca e legitimat la vreo echipa. Nu avea nici 18 ani si nu semnase cu nici o echipa, de altfel nu prea jucase fotbal profesionist mai deloc.

-Craciun Fericit Flavius! Jane Neagu te suna, daca ma mai sti.

-Domnu' Neagu, ce surpriza! Craciun Fericit si dumneavoastra! Ce mai faceti?

-Ce sa fac... Bine. Cum ma Flavius, sa nu vorbim noi atata timp? Cat au trecut... aproape 18 ani.

-Da. Se fac 18 ani. Nu am apucat niciodata sa va multumesc pentru ca m-ati aranjat sa dau probe la ASA. Daca nu erati dumneavoastra...

-Stai linistit... Asculta, tocmai am semnat acum un contract cu Oltchim Ramnicu Valcea, ca antrenor, si as vrea sa te aduc aici, am vazut pe internet ca nu ai echipa.

-...M-ati luat pe nepregatite. Nu am mai jucat fotbal din Aprilie 2010. Nu prea as vrea sa ma reapuc, vreau sa antrenez acum, aproape am terminat scoala de antrenori.

-Ce zici daca iti propun sa vi antrenor secund si jucator? E bine asa? Vino la Valcea dupa ce termini cu Revelionu si rezolvam.

isi daduse acordul prin telefon, mai trebuiau doar semnate hartiile

flaviusmoldovan.jpg

Dupa sarbatori, am decis sa ma duc pe la club sa dau niste teme pana la inceperea pregatirii de iarna. I-am spus lui Flavius sa imi aranjeze 4-5 amicale echipa in intervalul 25 ianuarie-20 februarie cu echipe de Liga a III-a si a IV-a pentru a vedea nivelul la care este. Pe secretara am pus-o aranjeze cantonamentul, la Olanesti, in perioada 15-22 ianuarie unde aveam de gand sa ii pun la punct atat fizic cat si mental. Inainte de sarbatori, i-am spus patronului ca nu mai am nevoie de serviciile antrenorului secund/jucator Daniel Barbut si acesta i-a reziliat contractul. Am mai trecut pe lista neagra si jucatorii Alexandru Nutu, Stefan Racaneanu, Ilie Musuroia, Octavian Marinescu, Dacian Vizitiu si Radu Popescu, spunandu-le sa isi caute echipa. Cativa dintre ei mi-ar fi fost de ajutor, insa salariile lor, unii chiar peste 20.000€ mi se pareau exagerate in conditiile in care Flavius Moldovan, fost international roman, semnase pentru 15.000€ si facea si munca de birou.

Link to comment
Share on other sites

7 puncte ma desparteau de Cisnadie, echipa aflata pe locul 12, cu doar 11 etape ramase in sezonul de primavara. Ghecon Lapusata si Atletic Bradu imi suflau in ceafa, avand doar 3 puncte mai putin decat mine. Locul 13 pe care ne aflam nu era tocmai confortabil, dar il intelegeam si pe predecesorul meu, jucatorii pe care ii avusese la dispozitie erau destul de slabi din punct de vedere valoric, si unii dintre ei foarte indisciplinati tactic.

Dupa o zi de munca la birou, un gratar cu familia seara, doua sticle de vin rosu si o ora jumate de dragoste cu nevasta, am adormit ca un prunc si se speram ca in urmatoarele 10 ore sa nu ma mai trezeasca decat, eventual, o pisare. Pe la ora 2 si jumatate noaptea insa aud telefonul sunand. Speram ca e doar imaginatia mea, insa cand a sunat a doua oara l-am luat de pe noptiera si am raspuns:

-Alo, Jane? ‘si aud vocea tremuranda a lui Doru

-Da ma? ‘ii raspund eu vizibil tulburat, apoi ma ridic sa ma duc in sufragerie

-Cine e? Te duci undeva? ‘intreaba nevasta-mea

-Stai linistita iubire, e Doru, culca-te la loc. ‘ii raspund eu pe sub mustata

-Jane! Asculta-ma Jane.

Vroiam sa ii spun ca a trezit-o pe Mari, dar la auzul disperarii din glasul lui imi trec prin gand o multime de amintiri. Nu-i a buna! Nu ii mai auzisem vocea asta de cand confundase in ’97 camera soacra-sii cu a neveste-sii, rupt de beat fiind. Proaste, ganduri proaste, imi spuneam singur incercand sa imi scot imaginile cu mana lui asezata peste coapsa lu' tanti Nuti.

-Jane, sti ca iubesc animalele nu, ma sti Jane, sti ca le iubesc.

-Hai ma nu-mi zice ca a murit Muc.

Mi-ar fi parut rau la gandul ca i-a murit cainele, stiu cat il iubeste, dar oare era asa tampit sa ma sune la ora asta sa imi spuna?!

-Nu, doamne fereste! Nu Jane, am dat de belea!

-Ce patisi ma? Unde dracu esti?

-Sunt in arest Jane, imbraca-te si vino sa ma iei, am sunat-o si pe nevasta-mea dar n-am putut sa ii zic. O sti pe Lena o lua razna, n-am putut. I-am zis ca m-a trimis sefu la Bragadiru, sa iau marfa mai devreme.

-Bine hai ca vin. Unde esti?

-Sunt la politie aici in 1 Mai.

-Vin! Stai linistit, sunt sigur ca o rezolvam noi, imi explici acolo.

La politie? Ce legatura avea asta cu iubirea lui pentru animale... Desi imi placea sa elucidez mistere cu doar cateva indicii, ei bine acum chiar nu aveam idee despre ce e vorba. O fi furat vreo veverita de la gradina zoologica tampitu? Sau poate o fi dat drumu la niste cobai pe undeva. Orice ar fi fost, gandu ca el intrase in belele din cauza iubirii lui pentru animale ma amuza intr-un fel. Care era cota ca el sa fie arestat pentru asta...

Link to comment
Share on other sites

La ora 5 dimineata am reusit sa ajung si eu acasa. Am reusit sa convingem politia ca a fost o simpla neintelegere, si marele noroc a fost ca nu bause nimic. In plus, doar 10 milioane au fost de ajuns sa il ‘convingem’ pe stapanul piscii sa renunte la acuzatii. L-am lasat pe Doru acasa si pe drum mi-a povestit totul despre ceea ce se intamplase. Era devastat si cu greu ma puteam abtine sa nu rad.

A doua zi m-am trezit pe la ora 10. Nu imi puteam scoate din cap imaginea lui Doru, cu un ciocan in mana, lovind saraca pisica. Nevasta-mea ma astepta in bucatarie si ma intreaba:

-Ce s-a intamplat aseara?

-O doamne, cea mai nenorocita dintre povesti o sa ti-o spun acum.

-Iisuse! Ce-ati mai facut?

-Sti doar cum Dorulet iubeste animalele nu?

‘aproba

-Asa, aseara mergea cu dubita de serviciu acasa... ‘ii spuneam si radea

-Ce? Haide ma, zi!

-Scuze, ca sti doar cum Doru e cel mai mare iubitor de animale, si e ultimu om caruia i s-ar putea intampla asta.

-Jane... Ce dracu s-a intamplat?

-Bine. Deci mergea el singur pe drum si o nenorocita de pisica sare ii apare in fata masinii , si o loveste in plin. ‘acum chiar radeam

-Nu-i amuzant deloc.

-Si iti dai seama cum era socat “Cacat, baga-mi-as p*la” si se uita in retrovizoare si vede pisica asta, schioapa, abia mergea.

-Aaa... nasol, a vazut-o in chinuri.

-Si o vede asa incercand sa treaca strada si nu arata bine deloc. Mergea incet rau. Si Doru “Cacat, tre sa o crut de chinuri” si ia un ciocan din porbagaj. ‘incercam sa nu rad

-Aaa... ‘spune dezgustata

-Din trusa de unelte, si incepe sa se duca dupa pisica, si o urmarea sa vada daca poate sa alerge, daca ii mai functioneaza creieru vre-un pic. Si in tot timpu asta isi cerea scuze pisicii. Da, si zicea “Scuze.” BANG, “Scuze”, BANG!

-Iisuse! I-a dat cu ciocanu in cap? ‘spune socata

-Aha! Si acum un tip vine alergand din curtea lui si zicea “Ce faci baa? Ce p*la mea ii faci pisicii mele?” sti si Doru acum “Scuze” BANG! dupa aia ii zice “Ti-am lovit pisica, a sarit in fata masinii, si am vazut-o schiopatand si cand m-am dus langa ea nu a avut nici un fel de reactie, nu isi mai revenea”, “Asa era ea bai nenorocitule, schiopata de mult timp.”

-Vai de capu meu, si asta zicea asta in timp ce vedea creierii pisicii pe jos?

-Aha, si ii Doru zice “Pot sa iti dovedesc asta, nu sunt bolnav la cap, iubesc animalele. Du-te si uita-te in la bara din fata a masinii, tre sa fie niste sange sau ceva”. Si merg amandoi in fata masinii... si... era alta pisica moarta, sub grilaj.

-Nu!!! Ugh!

-Incredibil! Nu? I-a nenorocit omului pisica nevinovata!

-Vai... saracu Doru, e devastat cred.

Se facuse 14 ianuarie, maine incepea cantonamentul si in afara de Flavius Moldovan nu reusisem sa aduc nici un jucator. Trebuia intai sa scap de salariile mari pentru a ma incadra in buget, si in afara de Daniel Barbut, fostul antrenor secund/jucator, nu isi gasise niciunu echipa. L-am sunat si pe Laurentiu Marinescu, fostul patron, pentru a-i cere acordul de a transfera o parte din fostii jucatori insa a spus ca nu vrea sa le dea drumul si ca vrea sa ii pastreze pentru meciul de baraj pentru a reusi promovarea. I-am spus ca voi negocia semnarea lor din vara, acestia intrand in ultimele 6 luni de contract. Nu a avut incotro decat sa isi dea acordul, stia ca nu mai e nimic de facut si ca oricum jucatorii si-ar fi gasit alte echipe in vara. La urma urmei nu avea bani sa ii pastreze.

Am sunat jucatorii si am negociat chiar la telefon. Curteanu si Panc si-au dat imediat acceptul, iar Paval si Stuparu au zis ca vor veni la club pentru negocieri, insa mai vor cateva zile de gandire. Giuchici mi-a spus ca se va gandi la oferta, dar are ceva oferte din Ardeal si Banat si ar vrea sa se intoarca in acea parte a tarii.

Fiul meu intra pe usa, ma intreaba daca am timp sa vorbesc cu el.

-Desigur. ‘oare chiar asa mult imi neglijasem familia incat sa ajunga sa intrebe?

-Tata, vreau sa mergem la meciul cu Lazio. Te rooog...

-Ti-am mai spus, nu putem merge, crezi ca eu nu as vrea? Maine plec in cantonament cu echipa sti doar.

Desi mi-as fi dorit ca el sa fie dinamovist ca mine, fiul meu este un mare consumator al fotbalului de calitate si aranjamentele din Liga 1 il plictisesc la culme. La inceputul fiecarui an aveam obiceiul sa mergem la cate un meci disputat acasa al echipei noastre favorite, fara nevasta, fara sora-sa, doar noi doi. Anul trecut cu Napoli, acum doi ani cu Milan si acum trei ani cu Cagliari. Daca echipa invingea, asa cum a fost ultimii doi ani, anul era bun, daca nu, anul era unul prost. Tin minte ca am dat tot anul 2009 vina pe egalul cu Cagliari pentru afacerile de la firma, nici macar nu pomeneam de criza financiara sau de d’nul Basescu, mereu ziceam "fututi Acquafresca al ma-tii".

-Tata, faci cantonamentu 6 zile, apoi il lasi ultima zi pe Moldovan si mergem la meci.

-Daca ar fi asa simplu...

-Daca bat maine la Milan, mergem?

-S-a facut! Daca bat pe San Siro, rezerv bilete de avion si la meci si mergem!

'strange din pumn de parca ar sti deja scorul si pleaca, multumit de faptul ca a mai primit o sansa

Link to comment
Share on other sites

“Lo sai per un gol”

‘ooooooo

“Io darei la vita... la mia vita

Che in fondo lo so”

‘aaaa ‘ooooo

“Sarà una partita... infinita”

Fanii narazuri de la Curva Nord imi ridicase-ra parul de pe maini. Alex era cel mai fericit, nu pierduse nici un meci al lui Inter de pe vremea lui Mancini si nu ar fi ratat un meci pe Giuseppe Meazza pentru nimic in lume. Canta impreuna alti zeci de mii de fani „Nerazzurri/ noi saremo qui Nerazzurri/ pazzi come te Nerazzurri/ non fateci soffrire/ ma va bene... vinceremo insieme!”, stia imnul pe de rost, ii crestea inima de fiecare data cand il auzea si sarea fluturand steagul negru-albastru la refren „Amala! Pazza Inter amala!”.

-Ai avut sa sti dreptate cu Gasperini, a adus numai probleme! ’imi spune el

Stiam unde vroia sa duca, ii spusesem ca Ranieri nu e antrenor si echipa o sa termine in partea de jos a clasamentului, insa eram dispus sa intru in jocul lui.

-Dar Ranieri... Ti-am zis ca o sa redreseze echipa, e antrenor bun.

-Mai vedem.

-Ce sa mai vedem, etapa trecuta a castigat in „Derby della Madonnina”, pe San Siro.

Nu zicea niciodata Inter-Milan sau Milan-Inter. Era de parere ca daca toata lumea zice „El Clasico” si nu Real-Barca asa i se cuvine si derby-ului milanez. Eram de aceeasi parere cu el.

-Vine acum a 9-a victorie in 10 etape. ’continua el optimist, cu ochii la meci

In minutul `30 calaul Rocchi a marcat. Imi venea sa rad, si nu pentru ca Samuel a fost depasit total de faza, ci pentru ca trecuse-ra doar 15 secunde de cand zicea ca „vine a 9-a victorie”. Trei „Nerazzurii” s-au uitat urat la ranjetul meu, insa nu au tabarat pe mine vazand ca fiul meu isi pusese mainile in cap. Cu doua minute inainte de pauza Milito preia in marginea careului o pasa venita din stanga, face un un-doi scurt cu Ricky Alvarez si suteaza impecabil cu stangul la coltul lung. Ne bucuram amandoi impreuna cu tot stadionul.

-Mare atacant Milito asta! Pacat de el ca nu i-au dat nici o sansa in Africa de Sud. ’imi spune el la pauza

-Unde sa intre Alexica tata? Cand vreodata sa joace el in fata lu’ Messi, Tevez, Higuain, Aguero... Mai e si Lavezzi.

-Tata, castigase Champions League. Iesise si cel mai bun jucator. Fara el, Zanetti si Eto’o putea Mourinho sa plateasca arbitrii ca in Liga 1, ca tot nu castiga. Maradona... Sa il chemi tu pe Palermo? Hai sa fim seriosi... Si il cheama pe Bolatti sau Veron si nici nu ii baga in seama pe Zanetti si Cambiasso. Asa... din orgoliu. ’imi spune el cu frustrare

Din nou, ii dau dreptate. Pe cat de mult mi-a placut Diego ca fotbalist, pe atat de mult il urasc ca si antrenor. Ca sa fiu sincer nici ca fotbalist nu stia prea multe din punct de vedere tactic, plus ca trecea pe la antrenamente cum trece un student in anu doi la ASE pe la cursuri, din cauza asta a si scapat Barca de el dupa doar doua sezoane. Tehnica si cretivitatea il aduceau insa la rang de zeu in lumea fotbalului.

Cincisprezece minute dupa pauza Samuel loveste mingea cu capul de la jumatatea terenului, care trece peste toata apararea laziala. Mingea ajunge la Pazzini si acesta o lobeaza din saritura la marginea careului, gasindu-l pe Marchetti iesit, la 7 metri de poarta. Golazzo! Fanii Interului o iau razna la aceasta executie. Toata lumea era in picioare si sarea cu mainile in aer. Un gol suberb, identic cu golul lui Torje din meciul cu Urziceni din urma cu 3 ani. Nici chiar, mai frumos golul lui Torje dat dintre trei adversari dupa un sprint incredibil... plus ca atunci era minutul 92.

Plecam spre hotel multumiti si de rezultat, si de meci, atmosfera fusese incredibila si in plus urma un nou an bun, la fel ca ultimii 3... In plus, bilete de avion... 500 de euro; bilete la meci... 70 de euro; camera de hotel... 80 de euro; dar fericirea lui... de nepretuit.

Link to comment
Share on other sites

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.

×
×
  • Create New...

Important Information

Pentru înregistrarea pe acest forum va trebui să acceptaţi termenele de utilizare a forumului disponibile aici: Terms of Use. Acest forum folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și a asigura funcționalițăți adiționale. Detalii privind politica de confidenţialitate şi cookies sunt disponibile aici: Privacy Policy