Sunset Road

[unuplusnoua]

50 de ani, 10 ore la birou, 2 sticle de vin si o ora si jumate de futut ?

Nu stiam ca s-a apucat Rocco Siffredi de jucat Football Manager

[Alec]

Prima zi a lunii februarie. Dupa primul cantonament si primele doua amicale echipa nu arata deloc bine. In afara de Ionut Radu, jucatorul de banda stanga venit la inceputul sezonului, nimeni nu facea fata din punct de vedere fizic. Pe 25 ianuarie, Flavius Moldovan s-a deplasat cu echipa la Frasinet, judetul Calarasi, pentru a juca un amical cu echipa locala. Nu numai scorul de pe tabela, 2-1 in favoarea lor, ci si raporturile aduse despre unii jucatori ma ingrijorau, dat fiind faptul ca nu mai era decat o luna pana la primul meci oficial. Pentru cel de-al doilea amical ne-am deplasat in judetul Buzau, pentru a juca tot cu o echipa din Liga a IV-a, Victoria Buda. A durat circa trei ore drumul Valcea-Buzau, si am ajuns acolo cu trei ore inainte de meci. Am implementat echipei un sistem 5-4-1 cu libero. Le-am spus sa incerce sa tina mingea cat mai departe de careul nostru, si cand recupereaza mingea sa porneasca contra-atacuri cu pase catre extrema. Desi mi-au facut un car de nervi, au inteles cate ceva din ce le-am spus si am castigat meciul cu 2-1.

Curteanu, Paval, Stuparu si Panc semnasera cu noi, insa veneau la echipa abia in vara, si doar daca echipa ramanea in Liga a III-a. Miro Giuchici a preferat sa se intoarca in Banat, semnand cu Sannicolau Mare. Am inceput negocierile la inceputul lunii ianuarie pentru cativa jucatori, insa nimic concret nu se finalizase. Eram aproape insa de a finaliza imprumutul lui Marian Anghelina, un atacant de 20 de ani de la Alro Slatina. Atat situatia din clasament, cat si cea financiara stateau in calea semnarii jucatorilor cu echipa. La capitolul plecari, Alexandru Nutu isi gasise echipa si pleca la Foresta Malini, iar Racareanu, Musuroia si Marinescu au fost cedati gratis, la pachet, la Aerostar Bacau. De asemenea, Dacian Vizitiu, unul din cei mai importanti jucatori de la club, fusese cedat, tot gratis, la Atletic Fieni.

Fostul, dar si viitorul jucator Mihai Panc imi aranjase o intalnire cu fostul lui agent Gherasim Lungu, cel care il adusese in 2009 la FC Baku. Se pare ca acesta avea multe relatii in fostul spatiu ex-sovietic si stia cativa jucatori care ar fi acceptat orice numai sa scape de infernul de acolo. Mi-a spus ca vrea 8.000€ comision, plus alti 8,500€ sume de transfer si imi va aduce patru jucatori cu experienta internationala imprumut pe jumatate de an la Oltchim. Internationala?! Ma gandeam eu... I-am spus ca vreau mai multe informatii si un DVD cu fiecare dintre ei si apoi il voi anunta. Oricum mi se parea cam piperat sa cheltui peste 15.000€ numai pentru sumele de transfer, plus cine stie cati bani de salarii.

Ziua urmatoare, 4 DVD-uri au venit la club, alaturi de 4 fise, pe care scria cate un nume:

Deon Burton – atacant, 35 de ani, 1,78; nascut in Anglia din parinti jamaicani. Forta, concentrare, si un jucator de echipa foarte bun. Genul de jucator care coboara in compartimentul median sa isi ajute echipa, vine si cu pasa decisiva si apare si la finalizare. Parea prea bun pentru o liga inferioara din Romania, plus ca cele aproape 60 de meciuri la echipa nationala il faceau intangibil pentru Liga a III-a. Mai scria insa si ca sefii l-au amenintat ca nu va mai primi nici un ban pana la finalul contractului, scadent in vara.

Senior career*

1994–1997 → Portsmouth 62 (10)

1996–1997 → Cardiff City (loan) 5 (2)

1997–2002 → Derby County 125 (25)

1998 → Barnsley (loan) 3 (0)

2002 → Stoke City (loan) 12 (2)

2002 → Portsmouth (loan) 6 (3)

2002–2004 → Portsmouth 10 (1)

2003 → Walsall (loan) 3 (0)

2003 → Swindon Town (loan) 4 (1)

2004–2005 → Brentford 40 (10)

2005–2006 → Rotherham United 24 (12)

2006–2009 → Sheffield Wednesday 124 (27)

2008–2009 → Charlton Athletic (loan) 7 (1)

2009–2010 → Charlton Athletic 51 (17)

2010– → Gabala 25 (4)

National team^‡

1997–2009 Jamaica 59 (12)

Credeam ca e un fel de gluma, era un jucator demn de Liga 1 si acest agent ar fi putut sa mi-l aduca cu doar 3.000€/luna si un mic comision plus 2,500€ suma de imprumut celor de la Quabala.

Javid Huseynov – mijlocas dreapta, 24 de ani, 1,86; Azerbadjan. Considerat o mare speranta a fotbalului azer, Javid a dezamagit in ultimul an prin performante slabe, prinzand decat 5 meciuri la echipa mare de la venirea la club, in ianuarie 2011. Dupa o cearta avuta cu patronul clubului acesta a refuzat sa se mai prezinte la antrenamente timp de 6 luni si este acum considerat persona non grata in Azerbadjan. Acesta isi cauta echipa in afara tarii, iar patronul este dispus sa ii achite si jumatate din salariul de 10.000€/an pana in vara, dar cere 3.000€ suma de imprumut.

Senior career* ^†

2005 MOIK Baki 3 (0)

2006-2007 PFC Turan Tovuz 27 (7)

2007 Olympik Baku 3 (0)

2008- FC Inter Baku 23 (3)

2011 FC Neftchi Baku 5 (0)

National team^‡

2008- Azerbaijan 19 (0)

Dmitriy Kramarenko – portar, 37 de ani, 1,86; Azerbadjan. Portar cu mare experienta, ajuns la varsta de 37 de ani patronul clubului vrea sa se dispenzeze de serviciile sale, acesta fiind al 3-lea portar al clubului si jucand decat doua meciuri de la venirea la club. Pentru achizitia sa trebuie platiti 1,500€ clubului Inter Baku si 2.000€/luna jucatorului pe durata imprumutului.

Senior career* ^†

1991 FC Dynamo Baku 3 (0)

1992 PFC Neftchi Baku 31 (0)

1993-1994 FC Dynamo Moscow 4 (0)

1995 FC Torpedo Moscow 4 (0)

1996-1997 FC Alania Vladikavkaz 31 (0)

1998-2001 FC Dynamo Moscow 45 (0)

2002-2003 PFC CSKA Moscow 3 (0)

2004 FC Baltika Kaliningrad 15 (0)

2005 FK Karvan 12 (0)

2006 FC Terek Grozny 16 (0)

2007-2010 FK Khazar Lenkoran 37 (0)

2010- Inter Baku PFC 2 (0)

National team^‡

1992-2005 Azerbaijan 33 (0)

Ruslan Baltiev – mijlocas central, 33 de ani, 1,70; Kazakhstan. Unul din cei mai prolifici jucatori din Kazakhstan, playmakerul nationalei in ultimii 15 ani, Balev vroia sa isi gaseasca o echipa unde sa joace fotbal in urmatoarele 3 luni, si care sa ii plateasca salariul de 5.000€/luna. Fusese suspendat de federatia din Kazakhstan 12 etape pentru o intrare criminala intr-un meci de cupa. Din fericire, suspendarea nu ar fi fost bagata in seama aici, in Liga a III-a din Romania, patronul clubului isi dorea sa scape de salariul sau, iar jucatorul vroia sa joace. Totul suna perfect.

Senior career* ^†

1996 Zhetysu 13 (1)

1997–1999 Kairat 60 (10)

2000 Kyzylzhar 15 (2)

2001–2002 Sokol Saratov 54 (7)

2003 Dynamo Moscow 30 (2)

2004–2006 Moscow 30 (1)

2005 → Shinnik Yaroslavl (loan) 11 (1)

2007–2009 Tobol 69 (16)

2010 Zhemchuzhina-Sochi 20 (1)

2011– Kairat 6 (0)

National team

1997–2009 Kazakhstan 73 (13)

L-am sunat pe Gherasim Lungu imediat si i-am spus sa treaca la treaba. Calculasem cu salarii, comisioane si sume de transfer, ca cei 4 ar fi costat clubul 50.000€, adica 25% din bugetul clubului. Cum scapasem de 6 jucatori din vechea garda, iar Radu Popescu incepuse deja negocierile cu CS Vladimirescu, ne permiteam cheltuirea acestei sume. Cu aceste patru transferuri eram convins ca salvarea de la retrogradare ar fi mult mai simpla. Nu mai era nevoie decat de semnatura lor.

[Mimo]

Extraordinar.

[Alec]

@yogibeer

Nu trebuia sa fac reclama la MasterCard, nici macar nu era meci de Champions League...

@tactumare

Bai puteti sa o intrebati daca nu credeti! Jane Neagu nu minte, si nici nu ia pastile albastre.

@unuplusnoua

Deci Rocco Siffredi nici nu a facut 50 de ani, e cu vreo 5 ani mai tanar. Si oricum parca s-a retras de vreo 10 ani.

@Mimo

Mersi! Ma bucur ca macar tie iti place

[Tibi]

Era o simpla remarca, nu era nici pe departe o critica adusa povestii tale.

[Alec]

@Tibi

Stai linistit, nu am luat-o niciodata ca pe o critica, si eu glumeam cu pastilele albastre

[Alec]

Intru in terminalul de sosiri al aeroportului Henri Coanda si il vad stand pe un scaun, uitandu-se la ceas din 5 in 5 secunde. Contrastul dintre parul vopsit blond si tenul ciocolatiu il faceau imposibil de nerecunoscut, chiar daca il vedeam pentru prima data. Ma duc la el sa il intampin si cand isi ridica capul din pamant imi arunca o privire ascutita si isi scoate castile din urechi.

-Hello! I’m Jane Neagu, you’re future head coach. ‘si ii intind mana.

-It’s a pleasure to meet you. ‘imi spune el cu un accent jamaicano-britanic, pe care nu il mai auzisem niciodata

-Sorry i’m late, I was stuck on the highway because of the snow for two hours. Are you waiting for a long time? ‘ii spun eu cu engleza mea, putin stricata

-Just about 30 minutes. But it’s no problem!

La iesirea din aeroport, privirea lui spunea totul. Era socat, nu mai vazuse asa ceva in viata lui. Troienele de zapada il socasera, sunt sigur ca vazuse ninsoare si in Anglia dar asa ceva niciodata. Ma intreb cat de socat ar fi fost sa fi vazut sinistratii din Moldova. L-am linistit spunandu-i ca Valcea este una din cele mai bune zone din punct de vedere climatic din Romania. Niciodata nu au fost inundatii sau munti de zapada, cu toate ca acum in orice zona a tarii totul era acoperit in zapada. Am mers la hotel, pentru ca a doua zi trebuia sa il asteptam si pe al doilea jucator, Cavid Huseynov. Seara am iesit cu Deon la un restaurant, si i-am spus cateva despre club dar am deschis si subiecte precum Usain Bolt sau Bob Marley. I-am spus ca din ce am vazut pe DVD-ul sau se aseamana ca stil de joc cu unul din cei mai mari jucatori din Romania, Ionel Danciulescu, care este de altfel si jucatorul meu preferat. Era un caracter capricios si nu vorbea foarte mult, insa era si un tip amuzant.

A doua zi am fost si l-am luat si pe Cavid, care nu prea intelegea limba engleza, iar rusa mea pe care mi-o bagase Ceausescu pe gat era mai proasta decat engleza lui Traian Basescu. Apoi am plecat cu cei doi spre Valcea. Deon era fascinat de oceanul alb de zapada din stanga si din dreapta autostrazii. M-a rugat sa opresc putin pe dreapta si sa ii fac o poza pe care sa o trimita copiilor, spunandu-mi ca fiica lui e innebunita dupa zapada.

Gherasim Lungu mi-a spus ca a reusit sa-i convinga si pe portarul Karamarenko si play-makerul Ruslan Baltiev sa semneze cu gruparea noastra, si ca va ajunge pe 11 cu ei in Romania. Nu puteam sa imi dau seama cum acesti jucatori au acceptat sa vina la o echipa ce se lupta la retrogradare in Liga a III-a, cu siguranta nici ei nu stiau in ce se bagasera. Cavid parea chiar un jucator talentat, si mi-ar fi parut rau sa isi rupa picioarele pe maidanele noastre si speram nu isi faca bagajele vreunul din ei chiar de la primul meci oficial.

Reusisem si imprumutul atacantului Marian Anghelina, de la Alro Slatina, si cu cele trei achizitii noi am mers in judetul Constanta pentru a juca amicalul cu Venus Independenta. Echipa arata cu totul altfel. Am aliniat un 4-4-2 clasic si am reusit sa castigam prima repriza cu scorul de 5-0. Au inscris Burton, Anghelina, Flavius Moldovan si Ionut Radu de doua ori. Huseynov s-a miscat excelent in banda dreapta si lucrurile incepeau in final sa prinda contur pentru noi. Mijlocasii centrali nu pareau foarte fericiti in acest sistem, fiind obisnuiti mai mult cu jocul de contra-atac si nu cu atacurile pozitionale.

Luand modelul unor echipe mari din Romania precum Steaua sau Otelul, am decis sa merg cu jucatorii in Poiana Brasov pentru un scurt cantonament. Desi mi-as fi dorit sa stam mai mult, majoritatea baietilor fiind cu pregatirea fizica la pamant, bugetul nu ne-a permis sa ramanem decat 3 zile. Desi am incercat sa aman jocul din cauza predictiilor meteorologice, am primit unda verde din partea soferului care m-a asigurat ca nici un drum nu se va inchide in acest interval. Am ajuns aici direct de la Constanta si in prima zi, pe 12, nu am facut decat cazarea si o alergare usoara seara. A doua zi ni s-au alaturat in cantonament si Karamarenko si Baltiev, veniti alaturi de Gherasim Lungu. I-am multumit mult pentru ajutor si i-am promis ca ii voi mai adauga inca 1,500€ la comision daca echipa reuseste sa scape de retrogradare. Mi-a multumit si el si mi-a spus ca ma va ajuta in cazul in care voi avea probleme disciplinare cu vreunul dintre ei.

Cantonamentul a decurs foarte bine, jucatorii pareau ca in sfarsit si-au intrat in ritm. Rezultatele la testele fizice erau mult mai bune decat cele de la Olanesti. Singurul care parea sa aibe probleme din punct de vedere fizic a fost Cavid Huseynov, insa l-am asigurat ca ma voi ocupa cu atentie de el, punandu-l separat, pe un program individual de antrenament. Desi avea in dosarul facut de agent probleme disciplinare si parea la prima vedere un tip dificil, Cavid era defapt un caracter deosebit.

Cu autostrada A1 aflata sub cod rosu, am decis sa anulez amicalul cu Aerostar. Desi nu mai aveam de gand sa mai jucam vreun amical in aceste conditii, Flavius Moldovan a fost contactat de o cunostinta mai veche care vroia sa aranjeze un amical cu echipa noastra. Am fi jucat cu echipa aflata pe primul loc in Liga a IV-a Hunedoara, Minerul Uricani, ei fiind dispusi sa plateasca si transportul nostru. Din lipsa de alte solutii, am acceptat propunerea. Pe o ninsoare usoara am fost la antrenorul echipei adverse si l-am rugat sa jucam usor, amintindu-i ca nu are nici o miza meciul. Echipa a jucat foarte bine si am reusit sa ne cream multe ocazii de gol in prima repriza, iar la pauza i-am rugat sa nu forteze victoria si sa nu . Karamarenko a reusit sa scoata impecabil un sut splendid al gazdelor in minutul `50, iar in minutul `70 a aparat un penalty facut de Flavius Moldovan. Anghelina a ratat si el o mare ocazie spre finalul partidei, iar cand toti credeau ca meciul se va incheia cu un scor alb, la fel ca terenul, Ruslan Baltiev a trimis superb dintr-o lovitura libera de la marginea careului in vinclu si am castigat meciul.

[Mimo]

Se pare ca noile transferuri iti rezolva meciurile. Sper sa faci o treaba cat mai buna. Bravo.

[Patryck]

Bun , bun. Pana acum merge bine.

[Alec]

Cu o saptamana inaintea inceperii returului i-am inmanat secundului, Flavius Moldovan, niste hartii cu noul program de antrenament.

-Vreau sa treci toti jucatorii de la programul de conditionare fizica la urmatoarele programe. Tu o sa pregatesti fundasii. Vreau sa acorzi mare atentie pozitionarii in teren si marcajului om la om. Foaia asta sa i-o dai lui Nutu Chirila, el se va ocupa de atacanti si mijlocasi.

Am decis sa nu ma implic prea mult in antrenamentul calitatilor tehnice si fizice ale jucatorilor datorita lipsei de experienta, la urma urmei de asta exista specialisti. Vroiam sa ma axez mai mult pe antrenamentul tactic si mental al lor. Speram sa le imbunatatesc luarea deciziilor in teren, anticiparea mingii si jocul in echipa. Pentru aceast retur insa am pus o mare atentie asupra fazelor fixe, carora le-am dedicat o mare parte din programul antrenamentelor.

Pentru prima etapa, cu FC Caracal acasa, am pregatit o tactica defensiva, bazata pe contra-atac. Vom aborda un joc rigid, unde fiecare jucator isi va respecta pozitia in teren si nu va lasa spatii adversarilor, fiecare jucator primind cate un om la marcaj. Neavand mijlocasi centrali suficienti de buni pentru a incerca un joc de posesie, cu atacuri pozitionale, le-am spus baietilor sa incerce sa trimita balonul numai in fata si sa paseze stanga-dreapta sau chiar in spate numai la nevoie. Le-am dat sarcini limitate tuturor aparatorilor si le-am spus sa tina mingea cat mai departe de careul nostru si sa nu incerce pase scurte in propria jumatate. Mijlocasii vor avea atat sarcini de tranzitie cat si defensive. Huseynov o sa coboare jos sa ajute fundasul dreapta de cate ori va fi nevoie, iar Ionut Radu va face acelasi lucru in partea stanga. Mijlocasii centrali vor avea un rol mai mult defensiv, iar cand primesc o pasa au sarcina sa trimita mingea pe unul din atacanti. Am incercat sa le scot ‘pasele la intalnire’ din cap si i-am indrumat sa pasese cat mai mult la picior. Deon Burton va face tranzitia dintre restul jucatorilor si atac, coborand sa colecteze mingea din compartimentul median, iar Marian Anghelina va avea rolul de varf impins.

[Alec]

Cu doar o zi ramasa pana la inceperea turului l-am intalnit in centrul orasului pe Ion Lazar, predecesorul meu de pe banca Oltchimului. Era un om in jurul varstei de 40 de ani, destul de gras si purta un trening. Il mai vazusem de cateva ori, ultima data cand a venit sa isi stranga lucrurile din birou. Mi-a spus atunci sa fac tot posibilul sa il pastrez pe Dacian Vizitiu si sa incerc sa aduc unul sau doi mijlocasi defensivi. Nu am facut nici una dintre ele. A venit la mine si mi-a strans mana:

-Cum mai merge treaba pe la club? ‘ma intreaba el

-Merge, merge. E totu’ bine, ne pregatim pentru meci.

-E bine atunci. Am vazut ca nu mi-ai ascultat sfaturile, treaba ta!

-Sa sti ca nu sunt de parere ca nu as fi avut nevoie de Dacian, doar ca avea un salariu prea mare pentru pretentiile actuale ale clubului.

-Inteleg... Dar la inchidere cu cine o sa joci? Ca am vazut ca l-ai dat si pe Musuroia, il mai ai decat pe Ceapa. Si nu ai adus nimic acolo.

-Pai nu joc decat cu un singur inchizator, cu Ceapa. Paseaza bine, e muncitor si are capacitate de efort, la fel si Oanta, pe care o sa il joc mai mult in retur.

-Cum zici... Vezi ca e pericol cu Caracalu’. Mi-au rupt doi jucatori in tur. Te-as sfatui sa intri tare la ei, ca altfel se cred stapanii seriei si rup randurile.

-Aha. Mai ai alte sfaturi, chiar m-ar ajuta.

-Da, noi am luat 3-1 la ei acasa in tur.

-Stiu.

-Sunt periculosi la fazele fixe si ai mare grija la mijlocasu lor dreapa, nu stiu cum il cheama, numaru 7. E mic si rapid, i-a nenorocit si pe Vizitiu si pe Radu, nu ii faceau fata deloc.

-Mersi, o sa tin cont de sfaturi. ‘apoi i-am strans mana si am plecat

Daca era asa cum zicea el era urat. Ionut Radu, cel care jucase fundas stanga in tur trecuse mijlocas, putea sa coboare des in aparare, din punctu asta de vedere era ok, dar Andrei Onofrei, noul fundas stanga, avea doar 21 de ani si nu prinsese decat 3 meciuri la prima echipa.

A doua zi am mers la club pe la ora 8, cu trei ore ininte de meci si am analizat singur niste statistici ale jucatorilor, lasate de fostul secund Daniel Barbut. Jucatorii au venit la 9 si jumatate la club si i-am bagat direct in vestiar, la o scurta sedinta. I-am rugat inca odata sa aiba mare grija la flancuri, insa de data asta i-am dat lui Radu sarcina speciala sa il tina om la om pe Lungu, mijlocasul lor dreapta.

-La cornere si lovituri libere din lateral veniti toti in aparare. Deon, only you will remain outside the area at the defending set pieces. Si tu Radu, vreau sa stai la locu tau, in stanga. Daca respingem mingea catre Deon, tu te demarci cat mai bine, ca el va veni cu pasa, apoi totul depinde de tine, ca el la 35 de ani nu o sa vina dupa tine de fiecare data.

Le-am desenat apoi pe tabla cine va tine oamenii mai inalti si cine ii va tine pe cei mai scunzi, mai mult pentru a-i face sa inteleaga si pe Huseynov si Baltiev. Apoi am iesit pe teren pentru un scurt antrenament inainte de meci, unde am mai exersat niste faze fixe si niste trasee de contra-atac.

Cu doar 15 minute ramase pana la meci, am scris pe tabla primul 11.

Karamarenko – Piron, Marinescu, Moldovan, Onofrei – Huseynov, Ceapa, Baltiev, Radu – Anghelina, Burton

Vreau sa tineti minte ce v-am spus, dati pasa rapid si in fata, vreau sa contra-atacam rapid si sa marcam primii. Totusi, daca primim gol, nu va hazardati in atac si incercati sa ramaneti calmi si pozitivi. Nu ar fi sfarsitul lumii daca pierdem azi, dar ne va face meciul urmator cu Cisnadie decisiv, si nu vrem asta. Ceapa, vreau ca de fiecare data cand primesti mingea sa pasezi scurt si la picior la Ruslan sau la Deon, care iti e mai la indemana, sau sa il angajezi pe Cavid cu pasa mai lunga. Mizeaza pe viteza lui si sa nu iti fie frica sa ii dai pase la intalnire. Flavius, deseneaza-i pe tabla lui Baltiev traseele de joc inca odata. Mizam pe calitatile lui de playmaker azi. Radule sper ca esti pregatit sa pui stapanire pe flancu ala stang ca si cum ar fi al tau. Sper ca esti pregatit sa alergi mult azi si in atac, o sa te angajeze Baltiev cu mingi, am incredere in viteza ta.

Trebuie sa recunosc ca aveam ceva emotii inaintea partidei, daca pierdeam meciul si Cisnadie reusea cumva sa castige la Medias, echipa aflata pe primul loc la distanta, ne-am fi distantat la 10 puncte si apoi urma meciul direct, la ei acasa. Practic, daca se intampla asta, nu ne mai ramanea decat sa ne luptam cu ultimele trei echipe din coada pentru un loc de baraj. Am luat loc pe banca si incercam, dupa modelul Ciobotariu, sa stau calm si sa nu le transmit si lor disperarea mea.

Cateva minute mai tarziu insa, am inceput sa strig la Ceapa, care ori avea probleme cu auzul ori nu intelegea limba pe care o vorbesc eu. Primise 3-4 pase de la fundasii centrali si toate le trimisese lung, pe Anghelina, jucator care nu avea decat 1,80. I-am mai repetat odata sa nu mai trimita minge lunga, amenintandu-l cu schimbarea. In minutul 15 i-am facut semn lui Oanta sa iasa la incalzire. 10 minute mai tarziu, observand ca Ceapa continua sa nu imi respecte ordinele, l-am trimis in teren iar Ceapa a venit nervos sa ma intrebe de ce am facut schimbarea. I-am spus calm ca eu nu sunt vreun fost antrenor de-al lui si ca de acum incolo daca imi va mai incalca vreun ordin de joc o sa stea in tribuna, alaturi de fani. Nu i-am spus degeaba sa paseze scurt, nu avem nici forta nici detenta in atac si nu vroiam mingi lungi. Preferam sa aduc un junior care ma asculta decat sa suport arogantele lui. Radu alerga continuu in banda stanga, si Huseynov a reusit chiar sa iasa succesiv pe contra atac dupa o angajare a lui Baltiev, insa centrarea lui nu a fost ajunsa de Burton.

In minutul 15 Baltiev a gresit o pasa la mijlocul terenului si Oanta a fost depasit in viteza de un atacant advers. Acesta facut un un-doi cu celalalt atacant si l-a scapat din marcaj pe Marinescu apoi a sutat sec la coltul lung, pe langa Karamarenko. Oaspetii conduceau cu 1-0, gol marcat de Raul Lintaru.

Pana la pauza am avut si noi o ocazie prin Anghelina, care a preluat la marginea careului o pasa venita de la Huseynov, si a sutat din intoarcere putin peste poarta. La vestiare le-am spus baietilor ca trebuie sa imi arate ca vor sa castige jocul, nu mai vreau sa vad nici un moment ca stau degeaba si vreau pressing agresiv la mijloc si in atac. L-am schimbat si pe Marinescu, care parea iesit din joc total, cu George Nania. Piron a trecut in centru iar Nania i-a luat locul in dreapta apararii. Aveam astfel mai multa siguranta in centrul apararii si un suflu nou in banda dreapta.

Repriza a doua a inceput slab, in primele 15 minute remarcandu-se doar Burton printr-o pasa buna la Anghelina, dar acesta a ajuns prea tarziu. Am facut astfel si ultima schimbare, Anghelina fiind vizibil obosit de pressingul pe care l-am pus sa il faca la fundasii adversi. L-am introdus in locul lui pe Dan Popa, jucator ce abia implinise 20 de ani, aflat la primul sezon la echipa mare a clubului.

Desi eram pregatiti sa ii surprindem pe contra-atac, acestia s-au baricadat in aparare si nu ne-au lasat deloc sa ne facem jocul. Il auzeam continuu pe antrenorul lor cum le spunea sa stea calmi si sa paseze incet si la picior. Se vedea clar ca nu vroiau sa iasa in jumatatea noastra cu mai mult de trei jucatori. Am incercat disperat sa egalez, trimitandu-i pe Huseynov si pe Radu cat mai sus si incercand sa trimit mingi lungi cu fundasii centrali in apropierea careului lor. Deon Burton era faultat repetat si nu putea sa trimita o pasa buna sau sa finalizeze cu sut, fiind marcat strans de fundasul lor central si dublat aproape de fiecare data de mijlocasul lor defensiv.

Mai mult decat atat, in minutul 85 au trimis un sut de la distanta, iar Karamarenko le-a acordat gratuit un corner la o minge pe care putea sa o retina cu usurinta. Desi le-am spus sa incerce sa evite cornerele, acesta nu a riscat sa prinda mingea. Probabil nu intelesese o iota din ce le aratasem pe tablita din vestiar. Au urcat in careu doar cei doi fundasi centrali, ambii avand peste 1,85 inaltime, si atacantul care avea undeva la 1,95 plus inca doi jucatori care incercau sa il deranjeze pe Karamarenko la iesirea pe centrare. Au batut la coltul lung, iar Piron l-a impins in saritura pe unul dintre cei doi fundasi centrali. Arbitrul a aratat punctul cu var. Acelasi Lintaru executa si trimite pe centrul portii, sutand la semi-inaltime si tare. Meciul se incheie cu scorul de 0-2 prin dubla lui Lintaru.

Desi nu am avut prea multe ocazii de poarta, jucatorii su ascultat ce le-am spus si daca adversarii nu si-ar fi aparat golul marcat printr-o greseala de marcaj a lui Oanta si o lipsa de reactie a lui Marinescu, probabil am fi reusit si noi sa marcam pe contra-atac. Am aflat mai tarziu ca si Cisnadie pierduse cu echipa a 2-a a lui Gaz Metan si distanta de 7 puncte se pastra. O eventuala victorie la ei acasa ne-ar fi adus la 4 puncte si puteam spera la evitarea barajului. Pentru meciul impotriva lor nu ma ingrijora decat o usoara accidentare a lui Radu, pe care speram insa sa il recuperam pana la ora meciului si forma fizica a lui Huseynov, clar nerefacut dupa cele 6 luni de pauza.

[Alec]

Desi era prima infrangere din cariera de antrenor, ma simteam destul de prost si imi treceau prin cap numai ganduri negre. Daca clacam in deplasarea de la Cisnadie eram condamnati sa luptam pentru barajul retrogradarii, ceea ce nu ma multumea deloc. Am inceput sa ma gandesc daca nu cumva era mai bine sa raman la Dinamo 2007. Schimbarea pe care o facusem era majora, un buget mult mai mare, jucatori mult peste ce aveam la Dinamo, insa jocul nu mergea deloc bine.

Ma gandeam ce am sa fac daca as retrograda echipa, cine ma mai baga in seama dupa un astfel de esec, mai ales dupa ce am cheltuit ceva bani pe aducerea unor straini care, cel putin din punct de vedere statistic erau cu mult peste nivelul acestei serii, unde pustii de 17-18 ani respinsi de echipele mari si batranii la final de cariera faceau legea. Aveam o oferta pentru firma de constructii din partea patronului de la Damila Maciuca S.A. (firma ce poarta si numele uneia din echipele de top ale seriei), care vroia sa imi coopteze firma intr-a lui. Ma gandeam serios sa accept oferta, foarte benefica din punct de vedere financiar, si mai ales pentru ca urmam sa primesc o parte din profitul lunar in continuare. Cum fiica mea fusese acceptata la o facultate din Anglia, luam in considerare mutarea definitiva acolo. In plus sunt si un mare fan al fotbalului englezesc, cu toate ca prefer filozofia antrenorilor italieni. Poate as fi avut ocazia acolo sa preiau o echipa din liga a 5-a, a 6-a, CV-ul meu nu arata chiar asa rau. Daca nu, macar incercam inceperea unei noi afaceri, in orice caz aveam nevoie de o provocare... Asa cum spunea si Alex Ferguson, retragerea e pentru oamenii tineri. Ce puteam eu sa fac la varsta mea? Imi ajungea un concediu, doua pe an cu nevasta, in rest nu puteam sa stau sa ma uit la televizor toata ziua. Oricum toate acestea erau simple ganduri, inca nu hotarasem nimic cu privire la viitorul meu.

Vineri am modificat antrenamentul de la ora 14 la ora 20. Special sa ii obosesc pe baieti si sa fiu sigur ca o sa doarma cum trebuie si cand trebuie. Radu parea refacut, iar Huseynov era pregatit sa joace cel putin o repriza. I-am alergat o ora si le-am spus sa se bage direct la somn, dimineata urma sa ne intalnim la stadion la ora 8:00, unde ne imbarcam in autocar spre Cisnadie, judetul Sibiu.

In drumul de o ora si jumatate le-am vorbit jucatorilor despre tactica, urma sa jucam mai curajos si sa facem pressing pe tot terenul. Fundasii centrali vor sta putin mai avansati, iar cei laterali vor urca mai mult in atac. Am vorbit apoi cu fiecare in parte si le-am dat sarcinile de joc. Flavius Moldovan gasise cateva informatii despre echipa adversa si m-a ajutat sa le dau niste ordine individuale pentru fiecare jucator advers. Cum sa ii faca pressing, unde sa intre in tackling, care e piciorul de baza si unde o sa se duca atunci cand v-a primi mingea. De asemenea le-am spus care este playmakerul lor si cum ii pot anticipa pasele. O sa fim nevoiti sa avem grija mare la Leon Basile, africanul din atacul lor. Acesta avea o viteza foarte buna si stia cum sa scape de omul din marcaj. Special pentru el l-am trecut pe Bogdan Prion in centrul apararii pentru a acoperii spatiile lasate libere de stopperul Moldovan ce urma sa iasa in pressing mai mult. Piron urma sa aibe si sarcina de a-l tine strans pe Basile.

Karamarenko – Nania, Piron, Moldovan, Onofrei – Huseynov, Oanta, Baltiev, Radu – Anghelina, Burton. Acesta era primul 11 pe care l-am anuntat in autocar, cu doar doua modificari fata de meciul cu FC Caracal. Desi Ceapa putea aduce un plus din punct de vedere defensiv la mijlocul terenului, Oanta era mai tehnic si imi asculta indicatiile si asta m-a facut sa il introduc titular.

La incalzire Flavius Moldovan a calcat stramb in alergare pe terenul inghetat si a facut o entorsa destul de urata. Era practic cea mai proasta veste pe care o puteam primi. Era singurul om care dadea siguranta in defensiva, si aveam de ales intre Marinescu si Amza. Desi Marinescu gresise grav in primul meci si nu dadea deloc siguranta defensivei alaturi de Piron, niciunul dintre ei nefiind stopper, ci de acoperire. Amza era insa mult prea scund pentru a forma cuplu cu Piron, ceea ce crea o adevarata dilema in noua alcatuire. Cum mi se putea intampla asa ceva tocmai inainte de cel mai important meci din scurta mea cariera?

Am decis in cele din urma sa il scot si pe Nania din primul 11, era evident dezamagit insa i-am spus ca nu am avut incotro, si l-am retrecut pe Piron in dreapta iar in centru am jucat cu Amza si Marinescu. Ordinele pe care i le dadusem lui Piron pentru Basile ii erau acum adresate lui Amza, iar pe Marinescu l-am pus sa il tina pe Brad, atacantul lor, si nu pressingul pe care urma sa il faca Moldovan a iesit din discutie.

Asadar primul 11 arata acum astfel: Karamarenko – Piron, Amza, Marinescu, Onofrei – Huseynov, Oanta, Baltiev, Radu – Anghelina, Burton

Desi nu-mi place deloc frigul, zapada uitata de soare de pe marginile terenului ma face putin nostalgic. Ma uitam si la baieti si nu vedeam cum putem castiga in astfel de conditii. Tehnica lui Baltiev nici nu mai conta pe acest teren, iar Deon Burton era infofolit cu strampi negrii, o helanca, sau chiar doua, manusi groase si o banda neagra, ca o caciula taiata pe cap. Termometrul arata -4 grade Celsius.

Am inceput meciul atacand la poarta din dreapta si primele doua minute am pasat in lateral asteptand o deschidere din partea celor doi atacanti. La recuperare se vedea clar ca ei vor sa trimita mingi catre Brad, atacantul de peste 1,90 al lor, care devia stanga-dreapta la Basile sau unul din mijlocasii laterali. In minutul 4, Deon Burton a primit o minge lunga de la Piron si a preluat la 30 de metri si a driblat elegant unul din jucatorii lor. Cand fundasul central advers a venit in pressing, Deon a pasat inteligent la Anghelina, iar acesta i-a trimis din prima inapoi pe culoar, reusind astfel sa deschida apararea adversa cu un-doi-ul. Burton a preluat din nou, acum la 20 metri de poarta, si-a facut mingea pe dreptul si l-a gasit pe Huseynov demarcat din flancul drept cu o pasa filtranta. Acesta a sutat tare la coltul scurt. 1-0.

Au trecut apoi 25 de minute in care am trecut din nou la tactica de aparare si am incercat sa inchidem jocul. In minutul 30 fundasii adversi trimit o minge lunga pe Brad, acesta este incomodat de Marinescu si trimite cu capul inapoi, la Alexandru, mijlocasul lor central, care paseaza la intalnire pentru Basile, acesta il depaseste pe Amza, desfacand marcajul, si ajunge in viteza la minge. Karamareno iesise pe minge insa este depasit la 11 metri de Basile, care ramane astfel cu poarta goala si egaleaza.

Pana la pauza nu s-a mai intamplat nimic interesant. La cabine il trimisesem pe Chirila, unul din oamenii din staff, sa le pregateasca jucatorilor cate un lighean cu apa calda pentru picioare, care sa ii mai relaxeze putin. Nu vroiam sa ii scot din ritmul jocului asa ca pe tot parcursul celor 15 minute le-am vorbit despre joc. Am decis sa joc cu pase cat mai lungi si l-am schimbat pe Oanta cu Ceapa. Acesta pasa lung mult mai bine decat Cristi Oanta, si imi asigura si mai multa siguranta in defensiva.

Imediat dupa pauza am avut o ocazie mare, Huseynov centrand frumos catre Anghelina care a castigat duelul aerian la 7-8 metri de poarta, dar mingea a trecut putin peste. Apoi jucatorii adversi au inceput sa traga de timp si sa faulteze notoriu la mijlocul terenului. Desi au faultat repetat pe tot parcursul meciului, arbitrul nu le-a acordat decat doua cartonase galbene. Dominau jocul ca posesie, insa contra-atacurile noastre erau mai periculoase, dar fara ocazii mari de poarta. In minutul 75 Baltiev a pasat in stanga, Radu a centrat, mingea a fost deviata cu capul la Ceapa, iar acesta a trimis un sut “din drob” incredibil de la 30-35 de metri, luand cu el o brazda de iarba. Mingea s-a dus trasor direct in viclu, lovind usor bara transversala, apoi intrand in poarta. Am sarit in sus ca un copil, insa nu imi venea sa cred ceea ce vazusem, Ceapa daduse poate cel mai frumos gol pe care l-am vazut la un meci in toti anii mei de viata. Poate imi mai aratase fi-meo cateva pe Youtube care sa intre in categorie cu acesta. Nici lui nu ii venea sa creada, punandu-si mainile in cap dupa ce a terminat cu celebrarea golului.

Dupa ce am trecut in avataj, le-am facut baietilor semn sa ramanem pe pozitii, pentru ca nu vroiam sa devina un asediu la poarta noastra. Cu toate astea, l-am bagat si pe Nania in locul lui Anghelina, pentru a intarii flancul drept, si l-am tras pe Piron in centru, Amza devenind astfel un fel de libero, pentru a evita o faza cum a fost cea de la primul gol. L-am schimbat si pe Huseynov obosit cu Preda, un mijlocas dreapta cu profil mai defensiv.

In minutul 80 Baltiev a preluat pe piept si i-a pasat lui Burton, care a urcat cu mingea la picior pana la marginea careului si i-a trimis inapoi lui Baltiev. Acesta a incercat sutul insa a fost blocat de interventia brutala a lui Piko. Arbitrul a aratat punctul cu var insa nu i-a acordat al doilea galben lui Piko. L-am scos din teren pe Baltiev, si, ramas fara schimbari, am ramas in 10 cu 10 minute inainte de finalul partidei. Burton si-a asumat responsabilitatea executarii penalty-ului si a trimis impecabil, din fenta, in plasa laterala din stanga. Scorul a devenit astfel 3-1 si am reusit sa castigam meciul, apropiindu-ne la doar 4 puncte de ei si distantandu-ne la 7 puncte de Ghecon si Atletic Bradu, echipele care ne urmareau in cursa pentru barajul retrogradarii.

Desi am castigat meciul, ii pierdusem pe Moldovan si pe Baltiev. Primul dintre ei avand o accidentare destul de urata la prima vedere a medicului, si putea lipsi foarte mult timp. L-am felicitat pe Ceapa, care ne adusese victoria, si toti baietii de altfel. Urmau acum doua meciuri foarte grele, cu liderul Gaz Metan II, acasa si la Targoviste cu clubul municipal. Doua meciuri grele care puteau tulbura apele la club, insa deocamdata ne concentram pe celebrarea unei importante victorii.