Jump to content

One More Romanian Story


gaby4geo

Recommended Posts

  • Replies 150
  • Created
  • Last Reply
  • 2 weeks later...

Etapa a 6-a, Dinamo - Pandurii:

In Polonia am fost pur si simplu perfecti. Meciul in care nimeni din toata Europa nu ne dadea vreo sansa la calificare s-a transformat in nasterea unei noi forte din fotbalul romanesc. Calificarea impotriva celor de la Lech ne va pastra cu siguranta un loc in istoria cupelor europene, in special in cea a polonezilor. Cu totii vor tine minte seara in care cea mai in forma echipa a lor a vost calcata in picioare, in fata propriilor fani, de catre o necunoscuta din Romania. Insa toata acea euforie de dupa meci s-a terminat chiar in ziua urmatoare, pentru ca urmatorul meci din campionat avea sa fie unul de foc: cu Dinamo acasa. Daca meciurile cu Steaua sunt niste razboaie de orgolii pentru, cele cu Dinamo au fost mereu unele psihologice. Singurul meci in care nu eram 100% pentru Pandurii, desi nu lasam niciodata impresia asta. Pana acum, nu am reusit nicio victorie contra lui Dinamo. Am in palmares doua egaluri, 1-1 si 0-0 si doua infrangeri, 1-2 si 0-2.

Meciul de azi, insa, va fi unul si mai traumatizant pentru mine, din punct de vedere psihic. Mintea imi statea numai la ce imi zisese vara-miu la telefon in urma cu ceva zile. A fost o conversatie mai lunga, dar pe scurt, el zicea ca am suflet de rapidist, doar ca nu voiam sa o recunosc. Incepusem sa am indoieli cu privire la propriile ganduri, sentimente, chiar si credinte. Da, pentru mine e atat de importanta chestia asta, chiar daca altii ar vedea-o ca pe un "bull-shit". Ma tot gandeam daca tot timpul asta chiar am fost dinamovist sau ziceam doar asa pentru ca asa mi-a zis tata. Ma tot gandeam daca eu chiar puneam la suflet toate meciurile lui DInamo, sau doar faceam asa pentru ca vedeam la altii. Eram eu atasat sufleteste de echipa asta sau era doar o fatada? Si daca era, de ce am ramas cu Dinamo? Din teama, sau poate chiar lenea, pentru o schimbare? Toate astea imi vajaiau prin cap. Nici eu nu mai stiu ce credeam si ce sa mai cred. Stateam in vestiar nemiscat, privind parca in gol. Jucatorii se uitau si ei mirati la mine, asteptand sa zic cateva cuvinte inainte sa intre pe teren. Imi indrept incet privire inspre ei si zic cu o hotarare fortata:"Stiti ce aveti de facut. Hai sa-i batem si pe astia!".

Numai aia nu era in gandul meu in momentul acela. Incercam totusi sa par oarecum conectat la meci si sa nu dau impresia ca ar fi ceva in neregula cu mine. Iata si primele 11:

23re_9f6_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Desi am fost primiti precum niste eroi de catre publicul de la Targu Jiu pentru meciul din Polonia, tot nu imi puteam lua mintea de la gandurile mele. Dinamovistii au avut prima faza la poarta noastra. In minutul 5, C.Munteanu a centrat pe coltul scurt dintr-o lovitura de colt, iar mingea a fost reluata cu capul de Tucudean. Aceasta a lovit bara transversala si a ricosat inapoi in teren, insa din pacate la lovit pe Barboianu in picior si a intrat in poarta, 0-1! Desi in mod normal as fi reactionat un pic nervos, tipand, dand din maini, de data asta am ramas stana de piatra, privind nemiscat spre teren. In minutul 9, Bud a deviat excelent mingea cu capul pe spate, iar aceasta a ajuns la Machado, care scapa singur spre poarta. Brazilianul nostru a aratat din nou ca, desi este golgeter, ii place sa rateze mult, si a trimis pe coltul lung putin pe langa poarta. Din nou, nicio reactie din partea mea. Auzeam cativa jucatori soptindu-si pe banca:"Ce-i cu asta de e asa calm ma?". Se vedea clar ca nu ma comport cum ma comportam de obicei la meciuri.

In minutul 19, Vranjes bate excelent o lovitura de colt la bara a doua, iar mingea il gaseste pe Pintilii. Acesta trimite puternic cu capul, insa mingea trece peste transversala. Jocul a intrat, apoi, intru impas imens. Nici noi, nici Dinamo nu mai reusea nicio actiune periculoasa. Dinamovistii nu pareau dornici sa forteze marcarea inca unui gol, stiind cat de periculosi suntem daca scapam pe contraatac, iar ai nostrii incercau in zadar sa paseze mingea spre Machado si Bud, apararea "cainilor" fiind pregatita sa opreasca orice pasa sau lansare pe culoar. Prin minutul 35, jucatorii incepeau sa se uite insistent la mine, citindu-se parca pe fata lor:"Nu merge asa! Ce mai facem?". Eu insa stateam in aceeasi pozitie, fara sa le zic nimic sau sa schitez vreun gest. Baietii erau lasati practic de izbeliste, neprimind niciun sfat din nicio directie, lasati sa se descurce singuri. Au inceput apoi cu solutia de avarie: suturile de la distanta. Mai intai a tras Vranjes in minutul 36, insa pe deasupra transversalei. A incercat si Anton in minutul 40, si el tot peste poarta. Peste 2 minute a trimis si Macharo un sut, insa putin pe langa stalpul din dreapta. Publicul traia la intensitate maxima si aplauda niciun sut. Toata lumea care avea legatura cu acel meci avea cate o reactie, numai eu stateam fara sa fac nimic. In minutul 46, arbitru a fluierat finalul primei parti, iar noi intram la cabine cu dezavantaj de un gol.

Nici acolo nu am fost prea convingator. Ca sa nu bat prea tare la ochi, am incercat sa le dau cateva indicatii jucatorilor, insa nu puteam nici sa leg 2-3 fraze calumea. Ma incurcam cum nu am facut-o niciodata. Mai rau ii bagasem pe jucatori in ceata. Tot la pauza am facut si doua modificari: Voinea si Ologu in locul lui Bud si Vranjes.

Repriza a doua a inceput cu acelasi ritm cu care s-a terminat prima. Dinamo nu mai forta, iar noi nu puteam sa atacam cum trebuie. Cu fiecare actiune, jucatorii mei deveneau tot mai nervosi. Nu li se spunea unde actioneaza gresit, nu li se spunea cum sa joace ca sa le iasa ceva. Erau lasati sa se joace cum ii taia capul, iar lor nu le iesea deloc. Cu cat trecea timpul, incepeam si eu sa realizez importanta situatiei in care se afla echipa, insa nu imi venea nimic in minte. Tot ce invatasem in 12 ani de antrenorat uitasem brusc in cateva secunde. E ca si cum m-as fi uitat la un meci de fotbal american, nu intelegeam nimic din ce se intampla pe teren. Echipa nu juca, iar mintea mea era vraiste, nu stiam ce sa le zic sa faca. Deveneam tot mai tensionat. Incepeam sa stric intr-un meci o legatura pe care o cladisem timp de doua sezoane alaturi de ehcipa asta. Pur si simplu clacasem. Ca si cum m-as uita la meci la televizor. Priveam in tensiune si asteptam sa se intample ceva de bine. In minutul 67, Dinamo a avut inca o faza la poarta noastra. Craciun si Dumitru au reusit un un-doi simplu, iar apararea noastra era parca legata de picioare. Fiind nervosi, si-au pierdut concentrarea la faza, iar jucatorii oaspeti au trecut de ei fara probleme. Craciun a ajuns singur cu Lazar si a sutat pe coltul scurt, insa portarul nostru a reusit sa respinga in corner.

Atunci, publicul, care la inceput ne-au primit ca pe niste eroi, incepusera sa se sature de rateurile echipei favorite si incepusera si ei cu injuraturi si fluieraturi din tribune. Toate huiduielile, amestecate cu toata vraistea din capul meu, au creat un vacarm in mintea mea. Nu intelegem de ce sunt atat de tensionat, de ce nu pot gandi limpede, de ce nu pot sa am vreo reactie la fazele de pe teren. Toate gandurile de dinaintea meciului ma facusera praf. Nu mai eram in stare sa gandesc nimic clar. E ca si cand erai un mic copil si te uitai pentru prima data la un televizor cu purici: nu stiai ce e aia. Asa eram eu, nu stiam ce se intamplau in acele momente. Timpul tot trecea, Dinamo a mai avut vreo doua ocazii periculoase, iar "pandurii" erau tot mai nervosi si nu le iesea nimic, nici in ofensiva, nici in defensiva.

Cum stateam privind in gol, neintelegand ce se intampla, spre finalul meciului, si dintr-o data aud vag niste voci in capul meu, facandu-si loc prin huiduielile suporterilor nostrii. Vocile nu erau in capul meu, veneau dinspre peluza unde se aflau suporterii lui Dinamo. Incepusera sa cante:

"Ce se intampla acum, ce e-n mintea mea?

De ce departe de tine nu pot sta"

De ce putine imi sunt cuvintele

Sa pot sa imi masor sentimentele?

Pentru ca m-am nascut si-am sa mor caine

Pentru ca m-am nascut si-am sa mor caine

Pentru ca m-am nascut si-am sa mor caine

Ale ale ale Dinamo ale!"

Pe loc totul a devenit clar. Cuvintele alea au descris starea prin care treceam, si au explicat si de ce. Pentru ca am fost si inca sunt "caine". Nu credeam indeajuns in chestia asta. Uitasem de momentele cand eram mic si plangeam ca ne-a batut Steaua, sau de noptile in care nu puteam dormi de fericire pentru ca am castigat in derby. Uitasem cum veneam acasa ragusit si cu usturimi in gat, insa fericit pentru ca Dinamo castigase in meciul acela. Uitasem toate momentele in care am pus suflet pentru Dinamo. De aici au aparut si semnele de intrebare, indoielile, frustrarile si, in final, vraistea care se crease in capul meu. In acel moment am fost impacat cu mine insumi, realizand ca "farmecul vieti" nu va fi niciodata mai presus de "mandria de a fi caine."

Toata acea fantezie din mintea mea a fost taiata insa de fluierul final al arbitrului. Zambetul discret care imi aparuse pe buse s-a sters brusc cand am realizat ca meciul se terminase, iar noi am pierdut 0-1, fara ca macar sa fi incercat sa dau o replica. Ii priveam pe jucatori cum dadeau de pamant cu tricouri, sticle de apa si cu ce mai prindeau. Unii refuzau chiar felicitarile si salutul din partea adversarilor, stiind clar ca nu au jucat la capacitate maxima. Apoi, din aceeasi pozitie in care am stat tot meciul, am privit parca umilit spre fiecare jucator care trecea pe langa mine in drumul spre vestiare, fiecare aruncandu-mi cate o privire furioasa, plina de manie si de oftica. Cu totii stiau in seara aia ca i-am lasat balta si aveau dreptate. Nu aveam idee ce sa fac ca sa le recastig increderea, insa era clar ca nu va fi usor.

1hln_8c3_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

sper sa nu incepeti cu remarci rautacioase si sa il doar ca un story, pt ca pana la urma asta e :D:P

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Remember me???

Dupa cum probabil ati observat, nu am mai scris nimic aici de foarte multa vreme (vreo 5 luni mai exact :D). Aveam impresia in ultima vreme ca story-ul nu mai prezinta acelasi interes pe care speram si ca scriam degeaba, fara sa intereseze pe cineva. Ma rog, Eu am continuat sa joc si echipa a continuat si ea sa creasca intr-o adevarata "bestie" a Romaniei :D.

Ultima oara cand postasem, am pierdut cu 1-0 impotriva lui Dinamo in toamna lui 2013. Ei, in acel an, chiar dupa acea infrangere, echipa avea sa inregistreze cel mai lung sir de victorii consecutive din istoria clubului, 17 :D :

14h6_be9_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

15ln_6d2_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Nu stiu daca mai e nevoie sa spun, insa anul acela am castigat pentru a 2-a oara titlul :D. A fost printre cele mai impunatoare clasari pe primul loc din istoria Romaniei, cu 88 de puncte, fata de locul doi care a terminat cu 71:

1x6o_f4c_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Am reusit sa ajung si in finala Cupei Romaniei, unde am pierdut insa cu 1-0 contra Vasluiului:

v21q_bcb_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

In Champions League, in acel an, ati vazut ca nu am avut nicio realizare in faza grupelor, deci sarim peste .

Anul urmator, aceeasi poveste. Inving in preliminarii, ma calific in grupe, iar acolo obtin doar 1 pct :D. In competitiile interne, Am dat de pamant cu Vasluiul in Super Cupa, scor 5-0:

1g5i_0a1_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Castig din nou campionatul (cum era de asteptat :P). In Cupa Romaniei ajung din nou in finala, unde am avut un meci de infarct impotriva Viitorului Constanta. A fost un meci parca desprins dintr-un scenariu de film. La adversari a jucat titular fostul nostru mijlocas central, Stojan Vranjes, cu care ma intelesesem in iarna acelui an sa ii reziliez contractul pe cale amiabila, el nemaiavand loc printre titularii echipei.

Viitorul a reusit sa deschida scorul prin Komazec in minutul 6, insa am dat replica rapid prin Machado peste doar 5 minute. In minutul 24, dupa un un-doi de senzatie cu Curelea, Vranjes a sutat puternic pe coltul scurt, ducand scorul la 2-1. Pe loc, am simtit ca meciul va fi decis de acest go, ca si cum ar fi fost menit sa se intample asa. In minutul 31, jucatorii mei au dovedit contrariul. Turchi, un mijlocas stanga adus de la Gaz Metan (cel mai scump transfer din istoria clubului) a egalat cu o lovitura de cap dupa centrarea lui Barboianu.

Repriza a 2-a am plecat ca din pusca spre poarta adversarilor, iar inca din primul minut, Marlos, un pusti brazilian, la varsta de 18 ani pe atunci, a reusit sa ne duca in avantaj, A urmat apoi un asediu la poarta noastra, cu suturi si centrari venind din toate directiile, insa jucatorii au reusit sa se apere exemplar. In minutul 92, Viitorul avea o ultima sansa sa egaleze la un corner. Apararea noastra a reusit sa respinga mingea in fata, acolo unde era singur Marlos. Acesta a recuperat mingea, a trecut in viteza de singurul jucator din apararea oaspete si a scapat singur spre poarta. Ajuns in careu, la invins cu un sut sec pe portarul advers, stabilind scorul final, 4-2, si aducand prima Cupa a Romaniei in vitrina "pandurilor":

1wey_c00_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Si am ajuns, asadar, in prezent, sezonul 2015-2016. Sunt deocamdata in pauza de iarna, pe prima pozitie, la egalitate de puncte cu Steaua, calificat in semifinalele Cupei, unde voi juca cu Rapid. Vestea cea mare vine insa pe plan european. Pentru prima data in istorie, suntem eliminati din play-off-ul Champions League si calificati automat in grupele Europa League. Ii avem ca adversari pe Zenit, Galatasaray si Dnipro.

Primul meci din grupa a fost la Istambul. Un meci in care am fost dominati cap-coada, am avut un noroc imens la toate greselile turcilor iar noi am reusit sa marcam la singurele noastre ocazii de gol, in minutele 19 si 48. Turcii au reusit sa inscrie si ei in minutul 86, insa doar atat. Plecam, deci, la drum cu 3 puncte de aur:

10u2_013_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Urmatoare partida a fost pe teren propriu contra ucrainienilor. Spre surprinderea mea, am reusit sa jucam de la egal la egal cu Dnipro, dupa ce in anii trecuti orice echipa de afara contra careia jucam in grupe ne batea fara drept de apel. in minutul 32, am reusit sa deschidem scorul dupa ce mingea a ricosat cu noroc la Turchi, demarcat in interiorul careului, care nu a iertat portarul advers. In minutul 53, ucrainienii au reusit sa egaleze. Peste doar 3 minute, unul din fundasii mei a comis penalty, insa executantul a sutat peste poarta. Spre finalul meciului am scapat pe contraatac si am reusit sa ducem scorul la 2-1, care avea sa ramana si rezultatul final:

1dce_2fd_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Dupa 2 meciuri eram pe locul 2, cu 6 puncte, la egalitate cu rusii de la Zenit. Apoi a urmat cel mai greu meci, la St. Petersburg. Zenitul a inceput tare meciul si a reusit sa deschida scorul in minutul 14 dupa un corner. Peste 5 minute, tot dupa un corner, am reusit sa ducem scorul la 1-1 printr-un fundas central columbian de doar 19 ani, Balanta. In minutul 27, dupa o minge pierduta de rusi in jumatatea noastra, am reusit un contraatac scoala, cu Serediuc centrand din banda dreapta pentru 2-1. Eram pur si simplu socat, nu puteam sa cred ca reusam sa conducem pe Zenit, ceva ce nici Galata si nici Dnipro nu a reusit. In repriza a doua, in minutul 72, rusii au reusit sa egaleze cu o lovitura de cap, la o greseala de marcaj a fundasului nostru din banda dreapta. In minutul 87, am reusit sa socam din nou. Barboianu centreaza din corner si la finalizare apare acelasi Balanta, care reuseste dubla, ducand scorul la un incredibil 3-2. Dupa doua ratarii imense ale rusilor, arbitrul a pus capat meciului, iar noi am produs marea surpriza:

1us4_dcf_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Eram pe val. Trei victorii din trei partide, cand noi eram cea mai slab cotata echipa din grupa. Nici eu nu ma asteptam :D. In cealalta partida, Dnipro a invins pe Galata si a obtinut si ea primele 3 puncte. Deci, matematic, in urmatoarele trei meciuri mai aveam nevoie doar de un egal pentru a ne califica in primavara europeana. Meciul urmator am primit noi vizita rusilor. De data asta, nu a mai fost aceeasi dominatie a lui Zenit. Meciul s-a jucat de la egal la egal intr-un ritm nebun. In minutul 11, dupa o iesire gresita din poarta a portarului rusilor, Ologu a reusit sa speculeze si a sutat peste acesta, reusind sa deschida scorul. In minutul 33, acelasi Ologu a avut pasa decisiva pentru golul de 2-0. Pe finalul reprizei, la un corner al oaspetilor, Lazar iese gresit din poarta si Bruno Alves a reusit sa speculeze, inscriind in poarta goala. In repriza a doua, dupa o cursa superba in banda stanga, Turchi a centrat pe coltul scurt, iar acelasi Bruno Alves a reluat nefericit in proprie poarta, refacand diferenta de doua goluri. Scorul final a fost 3-1. Reusisem. Pandurii se califica in primavara europeana, impotriva tuturor sanselor, inca din etapa a 4-a!:

1c0e_cfb_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

In urmatoarele doua meciuri am jucat mai mult cu rezervele, incercand sa menajez jucatorii pentru competitiile interne. Am pierdut acasa cu Galata 2-4, cu TREI goluri ale turcilor fiind bombe de la vreo 30 de metri!! (wtf?!?). In ultimul meci din grupa, cu Dnipro, nici pentru ei, nici pentru noi nu mai avea nicio miza. Am reusit totusi sa castigam cu un autogol al lui Boateng si un gol in ultimele minute al lui Machado.

Urmatorul adversar in Europa va fi Benfica. O echipa grea, dar pana la urma, am aratat ca se poate ;)

Link to comment
Share on other sites

Deci, cam atat cu rezultatele. Sa mai zic cate ceva despre echipa.

Multi jucatori pe care ii stiati nu mai sunt la echipa, sau poate nu la prima echipa. Paraschiv, de exemplu, nu am vrut sa ii dau cu sutul in fund si sa ii rup contractul pentru ca nu mai aveam nevoie de el. El a fost jucatorul cu care am inceput reconstructia echipei si din respect am incercat sa ii gasesc un nou club, fara nicio pretentie financiara. Nimeni nu l-a vrut si am decis sa il tin "prin preajma" pana ii expira contractul.

Voinea, Rada, Paun, Vranjes, Bacila, Rusu, Cardoso erau toti jucatori buni, unii de baza, unii tinere sperante, insa am simtit ca trebuie ceva mai bun de atat. In locul lor au aparut la echipa Sergio Balanta, Nene, Mohamed Hafez, Leoh Digbeu, Turchi, Raphael Stanescu, Alexandru Florean si Wang Chao.

1ot2_e99_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

12ri_ebd_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

1c67_72a_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

1737_c10_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

18b7_e8a_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

1p2k_d3f_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

oncw_8aa_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

1p0q_673_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Un alt jucator care era om de baza la echipa a disparut din peisaj. Este vorba de Viera. La el a fost un caz mai "special". Intr-o partida cu Rapid, prin minutul 27, a faultat, primind cartonasul galben. La acea lovitura libera, dupa ce mingea a ajuns in careu, a faultat inca o data, primind al doilea galben si acordand 11 metrii Rapidului. Normal, nu puteam sa trec cu vederea asta si am stat de vorba cu el dupa meci. I-am zis ca m-a deranjat prestatia lui, el a zis ca nu considera ca este corect ceea ce ii zic. Nu am avut de gand sa ii dau dreptate, chiar daca e om cu "vechime" la echipa si i-am zis ca trebuie sa isi schimbe atitudinea daca vrea sa mai ramana la echipa. El a tinut-o tot pe a lui si am terminat totul trimitandu-l la echipa a doua si punandul pe lista de transferuri. Foarte rapid a venit o oferta de 500.000 E de la NEC, care il monitoriza de mai multa vreme si am acceptat fara sa stau pe ganduri. Si dupa plecarea sa am inceput sa caut un alt fundas si asa a aparut la echipa Wang Chao.

Inca un jucator pe care nu-l mai am, este Bud. Sezoanele treceau iar el avea rezultate din ce in ce mai slabe. La echipa venise intre timp si un atacant tanar, Marlos:

1460_b8b_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Lui Bud ii era din ce in ce mai greu sa tina pasul cu tanarul brazilian (cu Machado nici nu se punea problema de concurenta, el fiind mult peste Bud) si la inceputul sezonului s-a ivit prima oferta pentru jucator de cand l-am cumparat de la CFR. Era o oferta de imprumut de la Rapid. Nu am stat foarte mult pe ganduri si am acceptat. Apoi, normal, nu puteam sa raman cu doar cu doi atacanti. Si, am decis sa apelez la un vechi "rival" pentru aceasta problema: fostul jucator al Stelei si, in acea vreme, actualul jucator al Vasluiului, Raul Rusescu:

1k7g_3e0_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Am avut indoieli la inceput, daca sa-l iau sau sa nu-l iau, daca va juca bine sau nu. Pana la urma, a fost o decizie inspirata. Pana acum se intelege aproape perfect in atac cu Machado si a inscris in 4 din cele 6 partide din grupele Europa League. Deci, deocamdata, un transfer reusit.

Ce mai rezerva viitorul? Ei bine, ramane de vazut ;).

Link to comment
Share on other sites

Rescrierea istoriei!!!

Multa vreme, Pandurii a fost doar o forta a Romaniei, insa incepand cu sezonul 2015-2016, devine incet-incet o forta a Europei!

Aventura in "primavara europeana" avea sa inceapa pe Estadio da Luz, impotriva Benficai. Meciul a inceput cat se poate de slab, Garay deschizand scorul in minutul 7 dupa un corner. In minutul 30, Jara a profitat de o respingere gresita a unui fundas de-al nostru si a dus scorul la 2-0. Peste doar 5 minute, Balde a driblat cu usurinta doi jucatori din apararea noastra si a facut 3-0. Acesta a fost scorul la pauza. In repriza a doua, mai exact in minutul 59, Digbeu a incercat sa respinga o pasa pe culoar care il cauta pe Jara, insa a trimis mingea in proprie poarta. Jucatorii mei pareau de pe alta planeta. Nu puteau sa lege nici macar 2-3 pase. Cu ceva noroc, in minutul 77, Turci a scapat singur cu portarul si a sutat in dusmanie pe coltul scurt, facand 4-1. Asa s-a terminat meciul, un rezultat care nu ne dadea nicio sansa la calificare.

1f7x_0d6_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

De-a lungul fazei grupelor, am tot crezut ca nu avem nicio sansa, inaintea fiecarui meci. Am reusit atunci 5 victorii, dar niciuna atat de clara precum cea de care am fi avut nevoie impotriva portughezilor. Eram intr-o faza eliminatorie, deci nu mai aveam nimic de pierdut. Am lasat toata teoria de-o parte, contraatacurile, strategia. Nu aveam in gand decat "Pe ei, pe mama lor!". Am mizat totul pe atac din primul minut. In minutul 28, Machado a trimis o pasa filtranta printre fundasii centrali ai Benficai, Rusescu a interceptat si l-a invins pe portarul advers cu un sut plasat pe coltul lung. In ultimul minut al primei reprize, Serediuc a centrat din banda dreapta spre bara a doua. Mingea se indrepta spre Turchi, care a plonjat si a trimis puternic cu capul, lasandu-l fara replica pe Julio Cesar. Era 2-0 si mai aveam nevoie de un singur gol pentru calificare! Repriza a doua a inceput la fel de nevuneste ca si prima. Machado a scapat de doua ori singur cu portarul, insa o data a nimerit bara de pe coltul scurt si a doua oara a sutat pe coltul lung, insa putin pe langa poarta. In minutul 53, Stanescu a centrat la firul ierbii spre centrul careului. Julio Cesar a iesit pe centrare, insa Machado a venit ca un fulger in fata portarului advers, impingand mingea in poarta cu varful bocancului. 3-0! Eram pe val, iar portughezii erau in stare de soc. Nici cel mai pesimist om care ar avea vreo legatura cu Benfica (chiar si ca fan) nu s-ar fi asteptat la o asemenea rasturnare de situatie in ce priveste calificarea.

Imediat dupa gol au dat si ei drumul la ofensiva, dar se vedea cu ochiul liber ca nu venisera pregatiti sa atace. Centrari aiurea fara nicio adresa, suturi de la distanta ce se duceau la metrii buni pe langa poarta, pase date aproape la intamplare. Intr-un cuvant, erau praf! Dupa o tentativa de atac esuata, Digbeu a trimis mingea in flancul drept la Serediuc. Acesta a centrat dintr-o bucata catre Machado pe coltul scurt, aproape de careul de 6 metrii. Trei fundasi care erau in careu, aproape ca si portarul, s-au dus sa il blocheze pe Machado sa continue faza. Atacantul nostru a facut insa cel mai altruist gest probabil din toata cariera sa si a prelungit mingea cu capul pe spate pana la Rusescu, care era singur-singurel la bara a doua si a deviat simplu mingea in poarta. Era 4-0! Eram fara cuvinte. Reuseam sa conducem pe Benfica in aceeasi maniera cu care ne-au condus ei pe noi in tur. In minutul 92, la o ultima lovitura libera, portughezii erau cu toti oamenii in careul nostru. Executantul a trimis mingea pe centrul careului, insa nimeni nu a putut sa ajunga la acea minge, are a fost prinsa de Lazar. Dupa acea faza, arbitrul a pus capat meciului, iar noi reusisem miracolul. Dupa o infrangere cu 4-1 in tur, reuseam sa o eliminam pe Benfica, intr-o dubla mansa care parea ca si rezolvata inca din tur.

19f9_3ed_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Aventura noastra europeana nu avea sa continue foarte mult, din pacate. In faza urmatoare am dat peste Chelsea, principala favorita la castigarea Europa League. In tur, pe Stamford Bridge, Turchi a fost eliminat in minutul 7 si noi am pierdut cu 3-1. In retur am dat tot ce am avut mai bun pentru un al doilea miracol, insa nu am reusit sa mai spargem apararea englezilor si meciul s-a terminat 0-0. Chiar si asa, sa ajungem pana in optimile Europa League, la prima noastra participare in primavara europeana, zic ca este o performanta relativ buna. Daca am fi dat peste un adversar ceva mai accesibil, poate puteam spera la mai mult, dar ma rog.

In campionat, am reusit o partida de vis in Giulesti. Echipa care a fost pe primul loc pana in etapa a 10-a a cunoscut a 2-a cea mai mare infrangere din istoria clubului: 0-8!!! (cea mai mare a fost in 1985 impotriva Corvinului, 0-9 :D)

teya_dd6_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Acum, pe plan individual, avem la echipa un jucator care pur si simplu a socat intreaga tara cu prestatia sa. E vorba de Machado. Cel mai bun transfer din istoria echipei, fara nicio indoiala. Doua sezoane la rand a castigat titlul de golgeterul campionatului (2013-2014 - 28 de goluri si 2014-2015 - 19 goluri). Daca la primul titlu de golgeter credeti ca a fost impresionant, ei bine anul acesta, desi am jucat doar 24 de etapa, e reusit deja sa bata acel recort. Are 33 de goluri marcate in campionat si 42 in toate competitiile! Dintre jucatorii romani care au castigat Gheata de Aur, cele mai multe goluri intr-un sezon le-a marcat Rodion Camataru, 47 in total, iar Machado are 10 etape la dispozitie, plus 2 meciuri din semifinalele Cupei Romaniei, posibil si finala pentru a egala si chiar pentru a dobori acel record. De asemenea, a dobandit si cetatenie romana si, nefiind convocat inainte la nationala Brazilei, in februarie 2015 a avut prima convocare la echipa nationala a Romaniei. Pur si simplu, cel mai uimitor jucator pe care l-am vazut vreodata in Liga 1!

1404_582_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Link to comment
Share on other sites

Si inca un sezon s-a terminat. Pentru a 4-a oara la rand, campioana Romaniei, pentru a doua oara la rand, castigatoarea Cupei Romaniei.

Am reusit sa ma mentin in fata Stelei, care de-a lungul returului s-a incurcat cu echipe modeste (Sageata Navodari, FC Brasov, Petrolul) si am terminat la 9 puncte distanta de "marea mea rivala" :D. Sezonul urmator o sa joc prima Supercupa impotriva lor, deci ma asteapta un meci incins :D.

204v_531_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

In Cupa Romaniei, am tot sperat ca FCM-ul sa ajunga in finala si nu Otelul. Galatenii mi-au dat mari batai de cap in meciurile din campionat, mai ales in retur, si imi era teama de inca o infruntare cu ei. Din fericire, am reusit un joc foarte bun, am dominat meciul cap-coada si am reusit sa invingem cu 3-0

1aci_9bc_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Din pacate, speranta mea ca Machado va ajunge printre cei mai mari golgeteri ai Romaniei a fost naruita in etapa 28. In timpul meciului cu FCM Tg. Mures, in 12, Machado a fost "secerat" de catre un adversar si a suferit o accidentare la "tendonul lui Achile", care l-a tinut pe tusa 2 luni de zile, adica pana in luna iunie.

17ba_372_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

10th_99a_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Sezonul 2016-2017 a inceput destul de prost. Unul din oamenii de baza ai echipei, Mohamed Hafez a primit o oferta de transfer de 2.5 mil. E de la Stoke, iar patronul, Marian Condescu, a considerat ca este o oferta prea buna pentru a fi refuzata. Deci, din start, incep cu o gaura mare in aparare pe care va trebui sa o astup cat de repede pot si spec ca o voi face cu un jucator cel putin la fel de bun.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Deci...Sezonul avea sa inceapa ca si toate celelalte: preliminariile pentru Liga Campionilor si Supercupa Romaniei. In primele doua tururi din preliminarii am trecut lejer de cele doua adversare. In turul 2 am jucat cu The New Saints din Tara Galilor, o mai veche cunostinta, contra carora stabilisem primul record de goluri marcate de echipa intr-un meci oficial (8-0). In fine, am invins in deplasare cu 5-1 si acasa cu 6-0. Apoi au venit irlandezii de la Derry City, pe care i-am invins cu 5-0 acasa si 2-0 in deplasare. In play-off am inceput cu stangul, chiar pe teren propriu, impotriva suedezilor de la Kalmar FF. Am terminat la egalitate, 1-1, insa ramanem cu sperante pentru retur:

1g5i_7d9_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

In Supercupa am jucat pentru prima data impotriva Stelei. Am deschis scorul prin Rusescu inca din minutul 2 (mai detaliat, a tras ca ciobanu' din afara careului la vinclu :D). Jocul a fost echilibrat pana in minutul 63, cand atacantul ros-albastrilor, Jianu, a fost elimiat dupa un faul dur la mijlocul terenului. Am mai avut cateva ocazii mari pana la sfarsitul meciului, insa scorul a ramas neschimbat. Deci, a 4-a Supercupa castigata la a 4-a participare si al 10-lea trofeu din vitrina clubului in doar 5 ani :D :

1g5i_7d9_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Peste doar cateva zile de la castigarea Supercupei, am primit o oferta surpiza pentru un loc de munca: selectioner al Croatiei. Am mai avut in trecut 2 "aventuri" ca selectioner, la Tunisia, unde am antrenat doar 2 meciuri, le-am castigat pe amandoua si mi-am dat demisia, iar apoi la nationala U23 din Costa Rica, unde am stat doar pentru cateva zile. Mi-am dat demisia cand am vazut ca nu puteam sa aleg decat 10 jucatori pentru lotul echipei :hysterical: . Acum, la o nationala despre care oarece cunostinte, am de gand sa raman o perioada ceva mai lunga decat in mandatele si sa incerc sa fac si ceva performante, daca se poate :D :

n2hb_aa1_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

In alte stiri, am dat-o in bara rau de tot cu portarul titular, David Lazar. Intrase in ultimul an de contract si am incercat sa-i ofer o reiinoire. El a decis sa ma lase pe mine sa ii fac o oferta, fara sa zica ce pretentii are. I-am facut o propunere, evident mai avantajoasa decat contractul existent, insa impresarul sau m-a anuntat ca oferta mea si pretentiile jucatorului sunt mult prea diferite ca sa mai continue negocierea. Deci, intr-un fel sau altul, nu avea sa mai ramana la club pentru mai mult de un an. Normal, nici nu voiam sa-l las sa plece pe gratis si am incercat sa-i gasesc echipa. Am primit o oferta destul de buna de la Manchester Utd., de 1.4 mil E si am acceptat imediat.

1dce_aca_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Nu am putut gasi un mare talent pentru a-l inlocui, dar nici nu m-am abatut prea tare. Il aveam deja pe Junior la echipa, care era rezerva lui Lazar si in acelasi timp un portar destul de bunicel, deci am cumparat si eu ce am gasit mai ieftin si mai repede. L-am luat pe Loris Karius, de la Wormatia Worms (sunt sigur ca ati auzit de ei :lol: ).

18u4_ec5_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Dupa ce Condescu l-a vandut pe Hafez peste capul meu, am reusit pana la urma sa gasesc un inlocuitor pe masura. Matar Sidibe, pe care l-am cumparat de la FC Vaslui cu 2.7 mil E, cu 200.000 de E mai mult decat am incasat pe Hafez.

18tm_aad_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Si ca tot erati curiosi iata si lotul actual:

109u_2f0_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Iata-l si pe portarul Junior, despre care v-am scris mai sus:

xjrg_70c_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Si acestia sunt jucatorii pe care i-am cumparat in pauza de vara:

1031_38e_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

1a3d_df0_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

1w67_900_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

1lu1_daf_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Nu i-am mai pus pe ultimii doi, Carlos si Paredes, pentru ca pe ei ii am in prima echipa mai mult de umplutura, in cazul in care Ologu sau Stanescu sau amandoi sunt suspendati, accidentati sau din cine stie ce motiv nu pot lua parte la vreun meci.

Link to comment
Share on other sites

Timpul trece, iar Pandurii merg din ce in ce mai bine.

Venise si returul din play-off, contra suedezilor de la Kalmar FF. Dupa o partida stearsa in prima mansa, in care am smuls chinuit un egal, eram increzatori ca vom reusi un rezultat bun in Suedia. I-am luat tare inca din start si am ratat cateva ocazii uriase prin Machado, Xaime si Florean. In minutul 39, la un corner batut de Barboianu pe prima bara, Nene a plonjat cu capul inainte si a deschis scorul. Peste doar 3 minute, Machado se accidentase usor, insa nu am vrut sa risc nimic si l-am inlocuit cu Marlos. Nu a durat mult pentru ca pustiul brazilian sa-si faca simtita prezenta. In minutul 46, tot in prima repriza, a fost lansat printre aparatorii adversi de catre Rusescu si a dus scorul la 2-0 cu un sut sec.

In repriza a doua, am continuat sa dominam, iar dupa o cursa superba in banda stanga, Rusescu a centrat pe coltul lung, unde a venit la finalizare Thiel, intrat la pauza in locul lui Florean. 3-0 si calificarea era ca si facuta. Pana la final nu s-a mai intamplat nimic, iar noi mergeam, pentru a 3-a oara, in grupele Ligii Campionilor:

161h_300_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Iata si grupa:

12m8_3bb_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Imediat dupa, au venit si primele meciuri la carma Croatiei, contra Angliei si Estoniei (celelalte echipe din grupa sunt Macedonia, Ungaria si Andorra). Acesta este lotul folosit pentru aceasta dubla:

l71x_101_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Cu Anglia am avut un ghinion enorm. In minutul 51, la o centrare care nu putea ajunge la niciun adversar, Dabac a incercat sa respinga si atrimis mingea in proprie poarta. In minutul 63, am reusit sa egalam prin Vukusic, cu un sut superb din afara careului. Am reusit sa ramanem periculosi pana in minutul 80, cand acelasi Vukusic s-a accidentat, iar eu epuizasem deja toate schimbarile. Tomecak, intrat si el in teren in minutul 72, a avut doua ocazii mari singur cu portarul pe final, insa de fiecare data, Joe Hart m-a bagat in sperieti cu niste parade de senzatie. Meciul s-a terminat pana la urma 1-1, desi eu cred ca am fi meritat mai mult.

oead_b05_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Am avut ocazia sa ne descarcam pe Estonieni. Meciul a inceput cum nu se astepta multa lume, gazdele deschizand scorul inca din mintul 3. Pana la final insa, nu au mai existat pe teren, iar noi am reusit sa inscriem de 7 ori: Milan Badelj si Kruno Ivancic cu cate o dubla si Mandzukic cu un hat-trick.

sa8j_446_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

In rest, toate sunt bune, in special la Pandurii. Inafara de egalul de acasa cu Kalmar, victorii pe linie pana in prezent :D :

14h6_a28_ucn1x.pngUploaded at Picoodle.com

Pe viitorul indelungat, ma gandesc din ce in ce mai serios sa plec la alta echipa. Dupa 5 sezoane petrecute la Tg. Jiu, 6 cu cel curent, simt nevoia de o schimbare, de noi provocari. Am avut tentative in aceasta vara, cand am fost intrebat daca m-ar interesa postul de antrenor la AS Roma si am raspuns ca da. Nu am aplicat insa, pentru ca nu am vrut sa supar fanii sau conducerea, si am asteptat sa vad daca italienii imi fac vreo oferta, iar aceasta nu a venit. Am aplicat apoi la PSV, insa olandezii l-au preferat pe Ronald Koeman in locul meu. O sa astept pana la iarna, sa vad ce posturi se mai elibereaza. Daca nu am noroc sa-mi gasesc in alta parte, voi mai astepta pana la vara. Insa, imediat ce sezonul se va termina, indiferent ca imi gasesc sau nu echipa, voi pleca de la Pandurii.

Link to comment
Share on other sites

eu zic sa ramai si sa iei CL...sau cel putin sa joci o finala..momenta ai sanse mari sa iesi din grupe..bafta in continuare dar sper sa ramai la Pandurii,a si daca poti pune un print cu Florean...

e pus mai sus...dai Ctrl+f si scrie numele si o sa vezi unde :D

Link to comment
Share on other sites

"Cazul Balanta":

Intr-o zi, dupa antrenamente, am fost contactat de catre Eugen Parvulescu, managerul general al clubului:

-Salut Gabriele! Am primit o oferta de transfer pentru un jucator de al nostru de la Feyenoord.

-Pentru cine?

-E pentru Sergio Balanta. E in valoare de...

-Refuzam.

-1.5 milioane de Euro. Multumesc ca m-ai lasat sa termin.

-Nu era nevoie. Nu e de vanzare.

-Esti sigur? Suma e destul de frumusica.

-Poate sa fie. Nu e de vanzare.

-OK! Atunci ma duc sa ii transmit d-lui Condescu decizia.

Totul bine si frumos pana ajung acasa si pornesc televizorul. La stirile sportive, primul titlu era: "Balanta spre Rotterdam!". Ma gandeam la inceput:"Mda, iar incepe presa sa vanda toti jucatorii.". Stau si ascult ce vorbesc aia pe acolo pana cand aud o fraza care m-a lasat masca:"Se pare ca suma transferului este de 1.5 mil. de Euro, oferta de catre patronul echipei, Marian Condescu.". "De Condescu?", zic eu in mintea mea. Mai stau putin si ascult, dupa care il sun pe Parvulescu:

-Sa traiesti Eugene!

-Salut Gabu.

-Ma tu ce i-ai zis lu' Condescu azi? In legatura cu Balanta.

-Ce mi-ai spus tu, ca nu. De ce?

-Pai ma uit acum la stiri si zice ca el ar fi fost de acord cu transferul.

-E pe dracu!?

-Vorbesc serios.

-Ori zice si astia asa ca sa faca audienta. Nu asa fac mereu? Ca doar i-am zis ca nu vrei sa-l dam.

-(stau putin si ma gandesc) Auzi, hai ca vorbim mai tarziu, ca trebuie sa mai sun pe cineva!

"Mariane, sper ca nu te dai iar dupa bani..." ma gandeam eu. Asa am patit si la inceputul sezonului, cand l-a vandut pe Hafez fara sa tina cont de mine, iar apoi a zis in presa ca am decis amandoi sa acceptam. Trebuia sa ma conving inainte sa trec la alte banuieli, asa ca l-am sunat si pe el:

-Buna ziua domnu' Condescu!

-Buna ziua Gabi.

-Domnule, vreau sa fiu scurt. E adevarat ce aud la stiri? Ati acceptat oferta pentru Balanta?

-Uite, Gabi...

-Va rog, vreau doar sa stiu, da sau nu?

-Daca e atat de important sa afli, da. Am acceptat-o.

-Mhm. OK atunci, ma scuzati pentru deranj.

-Nu face nimic. O zi buna.

In mintea mea:"Tot mai e foame de bani...". De data asta nu voiam sa las lucrurile asa si m-am decis sa iau atitudine.

Urmatoarea zi, imediat dupa antrenamente, m-am dus la el la birou:

-Bun. Am inteles ca ati acceptat. Puteti sa-mi spuneti acum si de ce?

-Uite. Inainte sa mai zici altceva, era o oferta foarte buna pentru un fundas central. Nu multi ca el pleaca pe mai mult de 1 mil de Euro.

-Nu banii ma intereseaza. Avem printre cele mai bune situatii financiare din Romania, chiar credeti ca era nevoie sa mai vindem din jucatori ca sa mai scoatem bani?

-Mereu e loc de mai mult.

-Dar nu ne trebuia mai mult. Am avut un noroc urias ca agentul sau ni la oferit in 2014 si am reusit sa-l luam. Aveti idee cat de greu este sa gasesti un jucatori ca el? Plus ca ar costa mult mai mult decat incasam noi pe el, pentru ca in Romania nu mai e niciunul la fel de bun, iar daca luam pe altul de afara pretul este mult mai mare ca in tara.

-Avem 3 fundasi in lotul mare, pe Nene, Pintilii si pe Fellahi. Si pana gasesti altul poti sa-l bagi pe Anton in aparare sau sa-l iei pe Rada de la echipa a doua, ca e un pusti talentat.

-Pintilii saracu' nu mai poate, imbatraneste si el si nu mia tine pasul la fel de bine cu ceilalti. Si Rada e la echipa a doua cu un motiv, nu mai are stofa de prima echipa. Iar daca il bag pe Anton in aparare, cine mai e rezerva la inchidere?

-Hai ma ca ne descurcam pana gasim altul..

-(ridic tonul) Ba nu ne descurcam! Nu putem sa avem pretentii la campionat si la cupele europene cu improvizatii.

-Auzi, stii ce? Te rog sa ai grija cum vorbesti!

-Eu am grija cum vorbesc, dumneata nu ai grija cum conduci echipa. In vara l-ai vandut pe Hafez pe jumatate din cat valora el, si tot eu a trebuit sa caut inlocuitor. Si ca sa fie relativ egal ca potential cu Hafez, a trebuit sa luam un jucator pe care am dat cu 200.000 de Euro in plus fata de cat am luat pe Hafez. Acuma il vindeti si pe Balanta fara sa tineti cont de ce zic eu, iar apoi tot in capul antrenorului se sparg oalele daca echipa nu are performanta.

-Fii atent! Nu te avertizez a doua oara! E de ajuns ca ai inceput sa ridici tonul, dar nu iti permit sa vi la mine in birou si sa incepi sa-mi critici deciziile!

Stam cateva secunde fara sa zicem nimic, dupa care el se ridica si imi zice:

-Uite. Hai sa ne calmam. La nervi putem sa spunem lucruri pe care le vom regreta. Intelege o chestie. la orice club din lume, jucatorii vin si pleaca. Noi nu suntem diferiti de celelalte cluburi. Si priveste lucrurile in alt mod: pe Hafez l-am luat gratis, apoi l-am vandut cu 2 milioane si jumatate. Pe Balanta l-am luat cu 500.000, iar acum il vindem cu 1 milion si jumatate. Din orice vanzare am scos profit. Si cine stie, jucatorul pe care il vei lua acum in locul lui, poate ca vom da mai mult pe el decat primim pe Balanta. Dar e posibil ca peste 2-3 ani sa plece si el pe o suma mai mare decat am dat noi pe el. Hai, gandeste pozitiv! Nu e sfarsitul lumii ca pleaca cineva.

-Bine. Ma scuzati pentru iesirea de mai devreme.

-Nu face nimic. Consider-o uitata!

Ies din birou, dupa care zic in soapta, cat sa nu se auda imprejur:"F*****-n gura de avar!". Nu era sfarsitul lumii ca pleaca un jucator? A uitat cand anul trecut in Europa League, jucatorul asta ne-a scos din o gramada de rahaturi. A uitat ca a dat o dubla in Rusia si am reusit sa-i invinvgem pe Zenit cu ajutorul lui. A uitat ca era titular incontestabil in aparare. Si acuma il da pe 1 milion jumate? Deja imi era scarba sa stiu ca lucrez pentru el. Dar nu aveam de gand sa las o amarata de cearta sa ma coste 5 ani de munca. Pana la urma, am facut totul pentru echipa, nu pentru el.

Link to comment
Share on other sites

A doua zi, la antrenamente, in timp ce jucatorii lucrau, l-am intrebat pe Parvulescu, care era prin preajma:

-Stii cand ar trebui sa negocieze Balanta cu olandezii?

-Diseara.

-Pfff. Asa repede? Nu-l mai tinem nici macar pentru meciu' urmator, ca Fellahi e inca nerefacut dupa accidentare?

-Astia cand cumpara ceva, se misca repede, nu vorbesc acuma si cumpara jucatoru' anu' viitor.

-Offf!

-Esti suparat?

-Pai cum dracu sa fiu cand panarama asta ne vinde toti jucatorii fara sa tina cont de nimeni?

-Ce sa-i faci? Nu e el patron?

-Da ma, patron patron, da' atata timp cat ai oamenit in staf si in conducerea clubului, de ce tai si spanzuri fara sa ti cont de ce zic ei? De ce nu ne da afara pe toti si sa ramana doar el sa antreneze si sa se ocupe de club?

-Daca ar putea, crezi ca nu ar face-o? Da' nu ai cum un singur om sa faci atatea.

-Pai nu are. Da' pana acuma i-a convenit ca i-am facut echipa, i-am facut performanta, am adus bani, trofee, renume echipei. Da' cand vine vorba sa mai scoata niste bani, uita de toata lumea si face cum vrea.

-Ma, si el ti-a dat bani ca sa faci toate astea...

-A dat pe dracu sa-l ia. In primu an am avut 300.000 bugetu' de transferuri. Abia am reusit sa cumparam un jucator si sa aducem alti doi liberi de contract. Anu' urmator, daca nu duceam noi echipa in Europa League, imi mai dadea el bani ca sa cumpar jucatori? El doar ne-a mentinut pe linia de plutire, cat sa nu ne desfiintam. Apoi banii care ni i-a dat anii urmatori tot noi i-am produs. El doar i-a primit de la UEFA si ne-a dat noua inapoi o parte din ei.

-Macar el nu a facut ca Bucsaru, sa ia banii si sa plece cu ei.

-Hai ma, ce tot ii cauti scuze? E o chitra de om cum nu am vazut. Sau, ma rog, eu nu am lucrat inca cu Copos sau cu Badea, or fi ei mai rau, cine stie? Da' nici el nu e departe. Ii faci echipa calumea, pe care nu o bate nimeni in campionat. I lam adus pe Machado, atacant cum nu o sa mai vezi in Romania multa vreme de acuma, poate chiar niciodata. Ii aduci staf tehnic calumea, care au fost la cele mai mari cluburi si stiu ce inseamna organizarea si pregatirea echipei. La ce echipe din Romania mai vezi asa staf, cu Crespo, cu Fortune, cu Lobont antrenor de portari. I-am adus scouteri, care au relatii pe te miri unde si au gasit super jucatori la preturi de nimic. Ca asa i-am luat pe Marlos, pe Digbeu, pe Nene, Dodja, Hafez, Balanta s.a.m.d. . Ii faci toate astea si ca sa ce? Sa vanda el pe cine si pe cat vrea?

-Ma da' asa rau te-a afectat ca il vinde pe Balanta?

-Ma, pe langa ca e un gest d'asta care iti face scarba, cum sa-l vinzi ma pe Balanta, si mai ales doar pe 1 milion jumate? Asta e un zid in aparare, nu oricine poate sa treaca de el. Plus ca e polivalent, iti joaca fara probleme pe 5 posturi. Si e tanar dracu, are doar 21 de ani si il da pe o suma de nimic. Cica "scoate profit". Bagami-as p**a in profitu' lui, ca alearga numai dupa bani si apoi daca pierzi vreun meci iti sare in cap. Ca cica sa jucam cu Rada, ala ce sa faca saracu', ca abia se descurca in Liga a II-a? La echipa mare, mi-l intorc aia pe toate fetele, sa nu mai zicem in daca il bag si in Europa... Asta era un super baiat, cuminte, modest, nu facea figuri ca altii la bani, daca tipam la el cand juca mai slab. Cand il felicitam dupa ce juca bine era cel mai fericit. Lu' Machado daca ii ziceam, abia daca ma baga in seama. Da' de, ce puteam sa-i mai zic, era Machado.

-Ma, asta e! Mai vin si vremuri grele. Ia vezi, ca te striga Andrei (Andrei Georgiev, antrenorul secund)

In seara aceea, deja ma gandeam daca pot sa gasesc vreun fundas mai calumea prin Romania, doar ca din cati stiam eu, nu era vreunul care sa ma multumeasca. Urma sa le ofer, deci, scouterilor misiunea sa gaseasca, peste granita, un alt fundas central.

Urmatoarea zi dimineata, pe cand asteptam sa se adune jucatorii pentru antrenament, am avut surpriza sa vad pe cineva neasteptat: pe Balanta. In mod normal, daca seara trecuta semnase contractul, acum trebuia sa fie in drum spre Olanda. Neintelegand ce cauta inca in Targu Jiu, ma duc sa vorbesc cu el:

-Ce s-a intamplat Sergio? Nu ai fost aseara sa Negociezi cu aia de la Feyenoord?

-Ba da, am fost.

-Da? Pai si ce s-a intamplat?

-Eu refuzat sa semnez.

-E na? Nu v-ati inteles la bani?

-Nu banii e problema boss. Eu nu vrut sa semnez.

-Stai, ca nu inteleg? De ce nu ai vrut sa semnezi?

-Eu nu vrut sa plec de la Pandurii. Nu vrut sa plec de sub comanda dumnevoastra.

-Cum asa?(zic cu un zambet discret, nevenindu-mi sa cred)

-Dumnevoastra luat pe mine din Columbia cand eu avut doar 18 ani. Dumnevoastra avut incredere in mine si bagat pe mine in teren langa Nene sau Mihai. Dumnevoastra ajutat pe mine sa cresc in jucator care sunt azi. Tot dumnevoastra bagat pe mine pe teren in Rusia cu Zenit. Cu ajutorul dumnevoastra eu dat doua goluri si devenit erou la Targu Jiu. Niciodata n-o sa pot sa multumesc indeajuns. Eu auzit ieri ce vorbeati cu domnu' Parvulescu, auzit ca nu vreti ca eu sa plec. In semn de multimire, eu refuzat sa plec.

-Dar stii ca era o oportunitate mare pentru tine. Nu multi jucatorii din Romania ajung sa fie ofertati de Feyenoord, mai ales la varsta ta.

-Nu problema asta. Eu tanar, am destul timp sa plec afara. Si oricum, macar atat putut sa fac si eu dupa cat m-ati ajutat

Zambetul acela discret a devenit imediat unul imens. Ramasesem fara cuvinte. Dupa 5 ani la echipa asta, auzisem si eu primele cuvinte de multumire din partea unuia dintre jucatori. Dupa cateva secunde, ii pun si eu mana in cap si ii zic:

-Mersi pustiule! Asta inseamna mult pentru mine. Acum, hai! La treaba!

-Gata boss!

Uite ca pana la urma nu toate lucrurile trebuie sa se duca in directia care o vrea Condescu. Mai sunt oameni pentru care banii nu inseamna totul.

Link to comment
Share on other sites

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.


×
×
  • Create New...

Important Information

Pentru înregistrarea pe acest forum va trebui să acceptaţi termenele de utilizare a forumului disponibile aici: Terms of Use. Acest forum folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și a asigura funcționalițăți adiționale. Detalii privind politica de confidenţialitate şi cookies sunt disponibile aici: Privacy Policy