șomer și fără experiență, pe tărâm european

[kevinluci]

Ce final de sezon puternic. cine ar fi zis? in sfarsit ai adus jucatorul dorit. o fi la aceiasi valoare?

[Alec]

Dupa achizitia lui Mo Saidi m-am axat pe cautarea unui fundas stanga si am gasit solutia in croatul Frane Katanic, platind lui Milan 18 milioane. La cei 21 de ani, Kratanic fusese imprumutat in Bundesliga la Frankfurt in sezonul trecut si ma impresionase prin fizicul formidabil si curajul pe care il arata in teren.

Agentul datorita caruia il adusesem si pe Lostak anul trecut, pe care il dadusem afara din birou cu 6 luni in urma, ne-a propus aducerea lui Simon Petrik de la Viktoria Plzen. Cu Gunter plecat de la echipa Petrik venea in postura de rezerva pentru Jourdan pe postul de fundas dreapta. Desi prinsese doua sezoane titular la Plzen si facuse debutul la nationala mare, am platit la fel ca si pe Lostak o suma modica de sub 100k€. Avand in vedere ca veneau practic liberi de contract, cehii aveau pretentii salariale mari, dar in cele din urma m-am inteles cu agentul jucatorilor atat pentru aducerea lui Petrik cat si pentru prelungirea contractului pe care Lostak si-o dorea inca dupa 4 luni de la venirea la club.

Liber a venit si Clifford, caruia ii expirase contractul cu Swansea. Fusese imprumutat la Blackburn unde jucase titular meci de meci, dar fara prea multe reusite. Se potrivea insa profilului de jucator pe care il cautam, care sa se potriveasca in ambele sisteme de joc, si era bun ca o eventuala rezerva in banda stanga.

Inainte sa incepem stagiul de pregatire, s-a alaturat lotului si Phil Jones, fundasul de 33 de ani care venea de la WBA pentru 5 milioane. Cu 80 de selectii la nationala Angliei si cu peste 300 de meciuri in Premier League, Jones era experienta pe care am cautat-o inca din sezonul trecut. Desi am acceptat sa ii platim un salariu urias prin care urma sa primeasca 7,4M pana la 37 de ani, aveam incredere ca Jones poate fi atat stalpul apararii cat si al vestiarului, dupa plecarea lui Gunter. Aveam nevoie mare de curajul si determinarea lui, si in plus fusese titular incontestabil la WBA de unde venise liber de contract dupa 10 sezoane la Man United.

Dupa ce am ratat aducerea lui Ronny Lopes liber de contract dar si ca sa fiu sigur ca nu voi mai avea probleme pe postul de fundas stanga, l-am adus si pe Jesús Heredia de la Saint-Ettiene platind 22 de milioane. Desi venise Katanic aveam de gand sa joc cu amandoi, urmand sa-l trec pe Heredia mijlocas atunci cand jucam 4-4-2 si sa joc cu cel mai in forma din ei atunci cand abordam celalalt sistem. La 22 de ani, francezul prinsese peste 70 de meciuri in Ligue 1 in tricoul Verzilor.

Cu Hubner si Ampadu plecati, in lotul echipei mai ramasesera pe post decat Bielik, Bartley si Rice, iar daca pe primul din ei ma bazam, ceilalti doi nu aveau decat sa apara in caz de urgenta majora in primul 11. Aveam astfel nevoie de inca un fundas central inaintea inceperii sezonului asa ca l-am adus pe Duje Caleta-Car, acesta devenind al doilea cel mai scump transfer al verii si totodata din istoria clubului. Croatul era coleg la nationala cu Kratanic si fusese 5 sezoane la PSG, unde petrecuse ultimii ani la echipa secunda alaturi de Saidi, reusind astfel sa se adapteze repede chiar daca a venit cu doar doua saptamani inainte de inceperea campionatului. Plateam astfel 25 de milioane lui Fener, care il luase la discount din Paris cu doar un an in urma. Desi avea in CV numai echipe mari - Barca, Napoli, PSG - acesta nu gasise postura de titular acolo pe unde fusese.

Am incheiat campania de achizitii prin aducerea eternei rezerve a lui Bayern, Leon Goretzka, platind 2 milioane pentru imprumutul pe un an si avand optiunea de cumparare definitiva pentru inca 5. Dupa un inceput de cariera impresionant inca de tanar la Schalke, Goretzka a ales sa plece liber de contract la Bayern si in ultimele 7 sezoane prinsese meciuri mai mult prin DFB Pokal decat in Bundesliga. Desi isi ratase cariera, am decis sa-i dau o sansa, mai ales pentru ca Bayern a fost de acord sa ii plateasca jumatate din salariu. Odata cu venirea lui a plecat Chris Wells, imprumut la Sheffield, care ne platea si 900K€ euro pentru el.

In perioada de pregatire am defilat, singurele meciuri in care nu am castigat fiind tocmai in Cupa facuta in semn de ramas-bun pentru fostul capitan Gunter. Am inceput cu doua meciuri mari acasa cu Dortmund si Inter, apoi am acceptat invitatia pentru un mini cantonament in Franta. Ultimul stagiu a fost mai mult pentru promovarea clubului in scop comercial intr-un tur al Statelor Unite, unde am jucat cu patru echipe de nivel mai mic. Tot in scop de marketing am facut la insistentele mele si o afiliere cu Changchun din China, in S.U.A. fiind deja afiliati cu Ocean City.

Daca totul a mers bine in pre-sezon, inceputul meciurilor oficiale a fost dezastruos, pierzand in deplasarea de la nou promovata Swansea 3-1 si mai apoi City zdrobindu-ne moralul cu o victorie in minutul 90+5 pe Madjeski. Ce-i drept dominasera tot meciul conducand 2-0. In ultimele 20 de minute Lostak a reusit egalarea printr-o dubla, dar sarbul Andrija Zivkovic a adus toate punctele Cetatenilor la ultima faza a meciului.

Daca titularii au dezamagit, rezervele nu s-au lasat mai prejos in cupa cu echipa de esalon 3 Exeter City. Dupa 0-0 in timp regulamentar, Exeter, cu om in plus din minutul 80, a deschis scorul in prima repriza de prelungiri. Doar penalty-ul lui Lostak si un Chis Bates in forma de zile mari intre buturi la penalty-uri ne-au trecut in urmatoarea runda.

Daca anul trecut Wolves nu a existat in meciul de la noi, anul asta Lupii au luat 3 puncte dupa un meci echilibrat in care Katanic si Jones au dezamagit, iar Lostak nu a mai avut niciun impact. Ceva era complet gresit in cadrul lotului. Dupa ce in 3 ani de la venirea mea bagasem 20 de milioane in echipa, anul asta am decis sa sparg banca, cheltuind cu aproape 100 de milioane mai mult. E drept, doar 50 de milioane platisem practic vara asta, dar tot nu mi se parea normal sa jucam atat de slab. Nu mi-au placut niciodata restructurarile masive la nivel de lot, dar am fost si fortat de circumstante dupa plecarile veteranilor care isi incheiasera contractele. Pe Torro si Fulton nu ii mai bagasem aproape deloc pe final de sezon, iar Ampadu chiar daca a jucat titular aproape toate meciurile si a avut cateva meciuri bune pe final, m-a dezamagit per total.

Am bagat echipa in sedinta inantea deplasarii de la Watford, stiind ca urmeaza si meciul de acasa cu Chelsea, apoi deplasarea pe Emirates. Am luat bataie fara drept de apel, Viespile administrandu-ne un 4-2 dupa ce au condus atat 2-0 cat si 3-1.

In meciul cu Chelsea echipa a reactionat pozitiv dupa sedinta din vestiar si am intrat la cabine cu 1-0. Albastrii au redus din diferenta in partea secunda dar am trecut la conducere din nou dupa autogolul lui Gimenez. Daca in meciul cu City am pierdut in ultima secunda, acum campioana de anul trecut - care era liderul clasamentului si acum - a intors scorul in ultimele 5 minute; 2-3.

Rezervele au facut de data asta un meci bun in cupa, avansand in turul urmator dupa o victorie 2-0 cu Birmingham. Desi am reusit prima victorie in meciurile oficiale cu echipa de Championship, am continuat forma de infrangeri in campionat cu Arsenal. Tunarii nu au aratat nimic special, insa nici noi.

Chiar daca inceputul sezonului am avut din nou la 1,001 cota la pariuri pentru titlu, iar media prediction era 19 fata de 20 anul trecut, speram la o clasare de mijloc si vestiarul fusese de acord cu pretentiile mele in venirea din vacanta. Se pare ca bookmakeri aveau totusi dreptate:

6 etape, ZERO puncte.

 

@kevinluci Mohamed Saidi are deja doua sezoane imprumut la noi si ma astept sa tina mijlocul echipei multi ani de acum incolo, cat timp voi fi eu la carma cel putin. Are Natural Fitness 17 deci il pot juca lejer pana la 35 de ani. La 23 de ani exceleaza prin teamwork (19) si decizii (17), iar cu pase, viziune, determinare, work rate si stamina 16 se pliaza perfect atat in 4-4-2 cat si in triunghiul de 3 cand joc 4-3-3.

[Octavian]

Felicitari pentru cariera. Incearca sa cumperi si niste jucatori de prin Italia(Felice D'Amico, Alessio Riccardi), Spania(Abel Ruiz) sau Franta(Willem Geubbels). Anul asta cred ca termini in top 8.

[kevinluci]

Cu Ocean City au multi pusti romani parteneriat, daca stii ce zic

Cam petarda inceputul asta de campionat..

[Alec]

In a 7-a etapa din campionat a venit si prima victorie, acasa cu Boro, adusa de neamtul Goretzka aflat la primul meci titular si totodata integralist. Ne-am deplasat apoi la ultima clasata, nou promovata Bristol, neavand probleme cu echipa lui Ianis Hagi si aducand inca 3 puncte. Brighton se afla si ea intr-o situatie mai delicata si era in foame de puncte, asa ca am dat-o la pace 1-1.

In Cupa Carabao i-am dat cu terenul in cap lui Watford intr-un meci in care Moha, atacantul de la echipa secunda, a facut show. Ii facusem debutul marocanului la prima echipa inca din debutul sezonului dupa accidentarea lui Bouabdellah iar acesta a profitat din plin. Desi am luat bataie in toate meciurile in care jucase in campionat, Moha debutase cu doua pase de gol pe final cu City urmat de inca un gol in aceeasi Cupa a Ligii, pentru ca mai apoi sa sparga gheata si in campionat. Nu era la nivelul lui Bouabdellah inca, dar cand avea sansa juca mai bine decat acesta.

Dupa un 4-0 fara drept de apel la Spurs, a venit victoria sezonului cu Manchesterul lui Mourinho. A doua zi eram pe prima pagina a tuturor publicatiilor de sport din Regat. Cehul Lostak devenea usor usor o certitudine, ajungand deja la cota 8 in campionat, atingandu-si recordul personal stabilit in sezonul trecut inca din noiembrie. Au urmat doua meciuri cu echipe din polul opus al clasamentului, Soton si Leicester fiind ambele in situatii dificile. Ne-am declarat multumiti cu inca 4 puncte si cu 14 puncte stranse dupa 13 meciuri eram sezonul intra in grafic pentru obiectivul setat.

In urmatoarele meciuri i-am dat cateva sanse si lui Bouabdellah, dupa ce sezonul trecut il fortasem destul de mult. Cu toate astea, se faceau 12 luni de cand el nu mai marcase niciun gol, dupa hattrick-ul reusit anul trecut. Il rasplatisem cu contract, ii tineam partea in presa ori de cate ori avea cate o partida slaba, dar algerianul uitase sa mai dea gol.

Trei infrangeri in Campionat, ce-i drept in meciuri foarte grele cu echipe din prima jumatate a clasamentului, si umilinta din cupa unde am bagat din nou rezervele, ne-au adus din nou pe panta descendenta. Swansea a ramas in oras dupa umilinta administrata, asa ca ne-am razbunat rapid. Era frumoasa o prezenta in semifinalele Cupei Carabao, mai ales ca am vazut ca suntem capabili sa invingem si echipele mari, dar punctele erau ca apa rece pe seceta - Swansea fiind in ziua meciului la egalitate de puncte cu noi.

Titlul de pe prima pagina Daily Mail era inspirat din legendara confruntare Ali - Frazier. Cu Lostak abia revenit dupa o mica accidentare am decis, tocmai ca sa fac in ciuda presei, sa il bag titular pe algerianul Bouabdellah inca odata. Acesta a intrat flegmatic in teren si parca nici nu ascultasem ce i-am spus inainte de meci, si, nu in premiera, a ratat cu poarta goala in minutul 20. Nu tin minte in cariera de antrenor sa fi trimis la dusuri un om inainte de minutul 30 fara sa fiu obligat, dar asta am facut aici. L-am bagat pe Lostak si cehul, parca sa-i arate lui Bouabdellah cum se face, a jucat meciul vietii. Ce a urmat, puteti vedea.

'Thrilla in Madjeski'

Stoke a depasit in clasament ultima clasata Burnley dupa un meci nul, urmand ca apoi sa intalnim in ultimul meci al anului chiar noua lantera rosie. Nu aveam de gand sa ma multumesc cu doua puncte impotriva unor echipe aflate pe ultimul loc, asa ca am dat totul pe cartea atacului in ultima deplasare a anului. Burnley-ul lui Florinel Coman, desi revelatie anul trecut, era acum in degringolada. I-am luat tare din minutul 1 si am marcat de 4 ori pana la pauza, gazdele reusind si ei un gol inainte de finalul reprizei. Cand au facut 3-4 am avut un impuls sa trimit vreo 3 fundasi la vestiare, n-am facut-o. Am mai marcat inca un gol, incheiand anul cu inca 3 puncte si pe o pozitie care ne dadea sperante reale la o clasare de mijloc.

Moha facuse hattrick cu Burnley si era din ce in ce mai clar ca algerianul Bouabdellah, care in doua saptamani lua cat Moha intr-un an, o sa plece. L-am chemat la marirea contractului din proprie initiativa pe marocan si fara sa negocieze a pus semnatura pe un nou contract, care insa tot ii aducea de vreo 8 ori mai putin decat Bouabdellah. Avea insa 19 ani si viitorul suna bine pentru el dupa ce in primele 8 meciuri din Premier League daduse 4 goluri si doua assist-uri, plus alte doua goluri in Cupa Ligii Carabao. Era venit la club pe 400K€ - din tara natala - inca din sezonul trecut, adus datorita echipei de scouting, care nu daduse gres pana acum in rapoarte decat cu ecuadorianul Rodriguez, venit insa liber de contract in acelasi timp cu Moha, dar care ajunsese la 22 de ani fara sa dea semnale ca poate face pasul la echipa mare.

Nu aveam de gand sa fim prea activi in luna ianuarie pe piata transferurilor. Doream sa mai aduc inca un fundas central, pentru ca doamne fereste sa mi se accidentat si sa fi ramas in Rice titular, Dupa macelul din cupa cu Swansea mi-am dat seama de nivelul lui, nu stiu cum reusisem promovarea sincer, cu el om de baza. Bartley in ultimul sezon de activitate se vedea ca nu mai putea, mai ales ca se si accidentase prin septembrie vreo luna si revenise la antrenamente fara pofta de fotbal.

Pe portughezul Vicente si pe Bouabdellah as fi vrut sa-i imprumut daca le gaseam un club bun unde sa joace titulari, macar in Championship dar la o echipa care se bate sus. Aveam incredere mare in Vicente pe care il bagasem insa doar 8 partide anul trecut si inca 4 anul asta in Premier League, plus meciuri de cupa, dar avea nevoie de timp de joc pentru a-si atinge potentialul, iar aici era greu sa-i ia fata lui Jaime in dreapta. Primul plecat a fost insa a fost fundasul stanga Robinson, care prinsese meciuri in cupa si doar doua in campionat si a cerut sa plece.

Am deschis negocierile cu agentul lui Goretzka si ne-am inteles ca el sa vina la noi definitiv in iunie cand ii expira contractul cu Bayern, el fiind si cel mai bun jucator al nostru in media notelor facute de cei de la Sky Sports. Facea cuplu cu Zukic, luandui fata lui Saidi care, ori din presiunea sumei de transfer, ori din accidentarile minore care ii tot recidivau, nu mai reusea meciuri mari. Nu-mi faceam insa griji ca isi va revenii, la 23 de ani Mohamed facuse deja 100 de prezente in tricoul clubului si ramanea un jucator cheie.

 

@Octavian Sunt in 2026, cam toti sunt la echipe mari deja. Doar Geubbels a ramas tot la Lyon, dar chiar daca ar vrea sa vina nu e stilul meu de jucator. Aduc jucatori cu ajutorul scouterilor dupa lungi cautari, care sa se adapteze si tacticilor mele. Cat despre predictie esti optimist dar mersi pentru incredere, n-as fi zis niciodata dupa inceputul ala dar m-am dat pe brazda usor usor.

@kevinluci Da, zici de Work & Travel, nu? :))

 

[kevinluci]

Da, de W&T ziceam. 

Bouabdellah e un fel de Alibec, scapa de el. Are cine veni din urma.

[Alec]

Aveam planuri de modernizare atat a academiei cat si a bazei de antrenament - care oricum erau la un nivel foarte bun - urmand si staddionul Madjeski sa fie extins cu 3.000 de locuri. Nu puteam incepe constructii mai mari decat daca mutam meciurile de acasa, asa ca cei din conducere au decis ca proiectele de modernizare mai masiva sa fie luate in calcul abia dupa terminarea sezonului curent.

Pe langa semnarea definitiva a lui Goretzka, in urmatoarea saptamana argentinianul Juan Urtazún urma sa vina la noi pentru 5 milioane de la Racing Club. Atacantul de 25 de ani fusese de mult timp in planurile noastre, doar o accidentare grava facand ca transferul sa nu se concretizeze pana acum. Bouabdellah si Vicente au plecat imprumut in Bundesliga, la Gladbach respectiv Stuttgart. Ultimele doua transferuri au fost Mazzone, care in 4-4-2 juca in ambele benzi, si Ro-Shaun Williams pe postul de fundas central. Amandoi fusesera adusi pe 3 milioane, fiind pe lista de transferuri la Wolves respectiv Burnley.

2026 a venit cu o luna ianuarie grea, in care nu am reusit in campionat sa scoatem decat 3 puncte la Wolves. Ne-am calificat totusi in Cupa Angliei dupa ce portarul de rezerva Bates a facut doua meciuri excelente cu Mansfield si Leicester.

In februarie, echipa noastra a provocat un soc Tunarilor. Fanii Regali au cantat de bucurie prin pub-urile din Reading pana spre zorii zilei, dupa un meci in care am condus 4-0 si 5-1 si abia in minutul '89 Arsenal a reusit sa reduca scorul la 5-2.

Am prins momentumul pe care il cautam, si chiar daca Boro a reuisit sa ne intoarca in ultimele 5 minute ale meciului, moralul a ramas bun in vestiar si am incheiat anul cu inca 6 puncte in clasament si o victorie in cupa impotriva lui Everton, meci in care Moha a iesit din nou la rampa cu un hattrick, calificandu-ne in sferturi. Ne aflam pe locul 8 cu doua luni jumate inaintea finalului de sezon si obiectivul clasarii undeva la mijlocul clasamentului parea din ce in ce mai palpabil.

Un jurnalist din Reading a strans niste date inca de pe vremea in care am fost la Boldmere si a facut cateva calcule ajungand la cifra 400 de meciuri ca antrenor in fotbalul englezesc. Nu m-as fi gandit niciodata ca la doar 35 de ani voi ajunge aici, era un vis devenit realitate sa ating cifra asta intr-un meci de Premier League, si ca sa fie treaba treaba, era chiar pe Teatrul Viselor. Baietii au incercat, dar batranul deja Bobby Firmino si decarul Dybala nu ne-au iertat; 2-0.

Am mobilizat putin vestiarul si am strans randurile inaintea meciului cu City. Sferturile FA Cup inseamna totusi ceva, iar daca pana acum am rotat lotul jucand cu mai toate rezervele, cu City urma sa joc cu titularii, doar portarul Bates intrand nou fata de 11-le de baza. Indiferent ce s-ar fi intamplat, l-as fi bagat si in finala, el castigandu-si locul inca din primul meci cu Exeter in care ne-a calificat dupa loviturile de departajare. Bates a facut un meci bun si cu Cetatenii, iar ceilalti baieti au jucat exemplar si am condus 2-0 pana in ultimul minut. Mazzone, venit in ianuarie, a jucat superb, iesind omul meciului fara sa dea niciun gol sau assist, dar cu 7 pase cheie si inca doua ocazii create de el.

Campionatul l-am terminat excelent, detasandu-ne pe locul 9 unde eram pozitionati matematic inca dupa deplasarea de la Liverpool, cu Everton.

In semifinala impotriva lui Chelsea am jucat pe un Wembley cu casa inchisa. Dupa un meci dur, cu cate 5 cartonase de fiecare tabara si cate un om iesit pe targa inca din prima repriza, Albastrii s-au dus in finala in extra-time. In timp regulamentar am condus de doua ori, dar rosul luat de Caleta-Car ne-a pus in dificultate si Chelsea ne-a dat gol cu un minut inainte de final. Inainte de meci ne-am axat pe antrenarea fazelor fixe, iar in 90+1, cu om in minus, Lostak a reusit dubla la capatul unei centrari dintr-o lovitura libera. In prelungirile primei reprize de prelungiri, Felice D'Amico a reusit si el dubla si ne-a trimis acasa. Am incercat pana in ultima clipa cu una din cele mai bune echipe ale lumii, care iesise din nou campioana a Angliei.

Intr-un sezon in care Kylian Mbappé Lottin spargea recordul de goluri in cautarea unui nou Balon d'Or, Unai Emeri facuse un nou sezon perfect cu Albastrii si aducea titlul de doua ori la rand in Londra. Spurs-ul lui Mbappé pierduse si finala Champions League, iar Allegri urma sa lase echipa pentru nationala Gri Azzurri, vicecampioana mondiala.

La Mondialul din Canada s-a calificat si Romania, dar a reusit un singur punct cu Costa Rica intr-o grupa completata de Anglia si Brazilia. Portocala Mecanica a lui Matthijs de Ligt, condusa de Gio van Bronckhorst, a batut in finala Italia ridicand trofeul.

Dupa iesirea din Grupe, Voicila si-a dat demisia la presiunile media, dupa ce prietenul Burleanu parasise Federatia. Am primit astfel  oferta de a fi selectioner de la noul presedinte FRF. Mai aveam doi ani cu Reading si lucrurile aici stateau foarte bine, conducerea acceptandu-mi toate cerintele, asa ca am ales sa refuz oferta. Decizia a fost grea, chinezii nici nu puneau in discutie antrenarea in paralel atat a nationalei cat si a clubului. Adevarul e ca nici macar nu le-am propus asta, pentru ca si daca, prin absurd, ar fi acceptat, stiam ca nu am cum sa le fac pe amandoua. Marius Sumudica a fost ales astfel ca nou selectioner.

Dupa multe discutii cu o firma de arhitectura din Copenhaga, consortiul chinez a decis chiar abordarea unui nou plan, acela de a mari capacitatea cu inca 12.000 pe langa cele 3.000 deja puse la dispozitie. Jucam cu casa inchisa meci de meci si un Madjeski mai mare cu 15.000 de locuri si mai modern nu putea fi decat un castig. Am continuat cu inca un proiect de imbunatatire a centrului de copii si juniori si terenurilor de antrenament, noile proiecte urmand sa coste 32 de milioane, iar suma bagata in facilitatile clubului in ultimul an depasind 50.

Urma ca fanii Royali sa se deplaseze pentru meciurile de acasa in noul sezon pe terenul lui Palace, Selhurst Park.

Polivalentul si neobositul Arfield s-a retras si el, dupa ce prinsese doar 6 meciuri in sezonul actual, la 37 de ani. I-am propus inca din momentul anuntarii retragerii, anul trecut, sa ramana in staff, asa ca primul job dupa agatarea ghetelor in cui era ca secund la echipa a doua, urmand sa ii ajute pe Harper si Paco De Miguel in prepararea fizica, micsorand volumul de munca al acestora.

Am studiat putin, alaturi de Ron Gourlay - om din structura de management - finantele clubului. Asa cum preconizam, un al doilea sezon in Premier League era catalizator pentru fluxul de numerar din club. Din sumele de transfer doar jumatate din bani ii platisem anul asta, abia acum virand niste noi transe, iar cele peste 50 de milioane bagate in facilitati erau de domeniul SF-ului atunci cand am ajuns la club si bugetul clubului pe un an cu tot cu salarii si bani pentru transferuri totaliza cam jumatate din aceasta suma. Profiturile exclusiv depaseau 150 de milioane.

Am decis sa ma despart de cativa jucatori si polonezul Bielik a plecat primul la Newcastle, urmand ca transferul, cu niste eventuale bonusuri si transe, sa ajunga la 15 milioane. Robinson a plecat si el definitiv revenit dupa imprumut, pe 1.5M la Sheffield. Chiar daca prinsese doar 9 meciuri in Bundesliga, Hamburg a facut oferta de imprumut pentru Vicente, iar ca sa fiu sigur ca acesta o sa fie mai apreciat de club si o sa prinda mai multe meciuri, am cerut pe el o taxax de un milion. La fel am facut si cu Bouabdellah care nu a prins decat doua meciuri la Gladbach, accidentandu-se pe final de an. Doua milioane era suma pe care Hertha o platea in schimbul imprumutului algerianului. Wells a plecat din nou imprumut, chiar pe 2.5M, tot in liga a doua la Brentford. Chiar daca nu ma bazam pe el sezonul asta, aveam incredere ca intr-o zi englezul va putea face pasul in primul 11. Rice a fost ultimul de care ne-am despartit, fiind de acord sa plece liber la Rangers chiar daca acesta mai avea un an de contract.

La capitolul veniri ne-am axat din nou pe piata de jucatori carora le expira contractul in iulie. Nebai López a fost cea mai neasteptata surpriza, alegandu-ne pe noi in detrimentul unor cluburi mari. Atat salariul urias - 8 milioane si inca 8 la semnatura plus 5 agentului - dar si promisiunea ca vom juca fotbal continental din sezonul viitor l-a determinat sa accepte oferta noastra. Nebai era un carrilero de tip Saul sau Koke, un jucator fabulos, probabil unul din cei mai buni tineri mijlocasi din lume, zic eu. Pe langa pasa si creativitate iesite din comun, spaniolul avea tot, si cand zic tot, absolut tot. Muncitor, capacitate de efort, viteza, forta, joc defensiv, agresivitate, inteligenta, plasament, tehnica, sut de la distanta, lovituri libere. Tot. Format de Las Palmas, el debutase la prima echipa in Segunda inca de la 16 ani, urmand ca apoi sa joace peste 160 de meciuri in La Liga, avand 24 de goluri, 23 de assist-uri si iesind in 10% din meciuri omul partidei, iar in media celor de la As avea 7,15. Fabulos pentru un jucator de 22 de ani.

Dupa plecarea lui Bielik si pentru a face concurenta lui Jones si Caleta-Car, l-am adus tot liber de contract pe Tom Aspin, produs a academiei lui Liverpool. Acesta prinsese doar 7 meciuri in tricoul Cormoranilor dupa ce acum doua sezoane jucase titular la revelatia acelui an, Burnley.

Dupa 8 sezoane titular la Sampdoria in Serie A, Leonardo Capezzi isi terminase si el contractul cu italienii si s-a inteles cu noi, alaturandu-se si el echipei in stagiul de pregatire din Hong-Kong. Acesta avea aproape 400 de meciuri jucate in Serie A si venea la noi dupa ce ratasem aducerea batranului Kante.

[Alec]

La revenirea din China i-am adus spaniolului Nebai un compatriot in cadrul lotului. Desi incercasem negocierile inca din iunie, abia acum am reusit sa ajungem la o intelegere cu Marco Asensio, care venea sa dea putina culoare primului 11. Jucase 57 de meciuri in ultimele 3 sezoane la Real si echipa din Madrid nu a dorit prelungirea intelegerii desi acesta era component in cadrul lotului de numai putin de 9 sezoane. Marco, posesorul unui sut fabulos, ne-a costat doar 10 milioane in suma de la semnatura plus agent, urmand sa il platim pe spaniol cu un total de 20 de milioane in urmatorii 3 ani.

Singurul transfer pe bani al verii a fost revelatia lui Brugges, belgianul Bas Lannoo, pentru care am platit 20 de milioane. Dupa ce debutase la 16 ani cu un sezon in care a marcat doar doua goluri in 12 partide, Bas rupt norma in ultimul sezon, marcand 19 goluri si contribuind cu pasa decisiva la inca 6 in 34 de meciuri jucate. Cu oferta de la Real pe masa, copilul minune al Belgiei a ales sa vina la noi uitandu-se cum Lostak, venit liber de contract, a jucat 60 de meciuri in Premier League inca de la 18 ani. Si-a dat astfel seama ca o sa ma bazez pe el si o sa il ajut sa se adapteze la noi indiferent cat de greu ii va fi, iar oferta salariala era una fabuloasa pentru un copil de 18 ani.

Inainte de inceperea sezonului l-am adus si pe Jake Turner care venea in postura de al treilea portar. Suma de transfer a lui Lannoo a fost acoperita prin plecarile jucatorilor care aduceau in conturile noastre exact 20 de milioane. Desi am cheltuit bugetul pe salarii si bani la semnatura jucatorilor si agentilor, am intarit lotul considerabil si tinteam in noul sezon o eventuala calificare in Europa League, si, de ce nu, poate o finala de Cupa Carabao sau FA.

Am semnat si un nou contract, prelungind intelegerea pe inca doi ani. Un milion si jumatate urmau sa intre in conturile mele in urmatorii 4 ani la Reading.

Dupa cantonamentul din Hong Kong, am revenit acasa unde am facut Madjeski International Cup inaintea mutarii pe Selhurst Park din Londra. Am mers apoi intr-un mini tur in Spania si Franta, jucand un amical pe Camp Nou si apoi la Sevilla si Monaco, echipe care ne-au intors invitatia dupa ce participasera la mini turneul de pe Madjeski.

Desi am terminat sezonul pe 9 si ne-am intarit considerabil, bookmakerii ne dadeau pe locul 12 in prefatarea noului sezon. Era totusi un progres dupa locurile 20 si 19 prezise in primele doua sezoane in Premier League. Primul meci venea cu United, iar fanii Royali calatoreau in numar mare la Londra in incercarea de a face Selhurst Park - acasa - pentru echipa noastra.

On 6/23/2018 at 6:29 PM, Octavian said:

Anul asta cred ca termini in top 8.

Apropo, ar trebui sa te faci bookmaker. Ai fost la o aruncatura de bat cu predictia, chiar ajunsesem pe 8 la un moment dat. Ai mai zis-o si cand aveam 0 puncte in 6 etape. GG :))

[geo007ro]

Asensio bun. Il pui la joaca 6 luni si dupa aia la tarabă cu el 😏

[kevinluci]

Fundasul central e exact pe tipologia mea. Inaint, tanc. Imi place.

Assensio inca poate 3-4 ani. 

Cum arata intreb lotul si primul 11?

[Alec]

Inaintea meciului de debut al sezonului, cu Diavolii Rosii, am dat foaia lotului de jucatori inregistrati la FA.

Astfel, ma bazam pe urmatorii jucatori:

Portari

26. Petar Petkov

1. Chris Bates

33. Jake Turner

Fundasi dreapta

11. Jimmy Jourdan, capitanul echipei de un an deja

2. Simon Petrik

Fundasi centrali

4. Duje Caleta-Car, cel care era responsabil sa iasa cu pasa din aparare

6. Phil Jones

15. Tom Aspin

23. Ro-Shaun Williams

Fundasi stanga

18. Jesus Heredia

3. Frane Katanic

Mijlocasi centrali

12. Nebai Lopez

16. Leonardo Capezzi

14. Mohamed Saidi - pe care urma sa il joc si mijlocas dreapta in 4-4-2, unde Jaime dupa un prim sezon bun parea ca stagneaza.

8. Leon Goretzka

5. Anej Zukic

Mijlocasi laterali

20. Marco Asensio

17. Lee Clifford

22. Facundo Jaime

25. Ellis Mazzone

Atacanti

10. Dominic Solanke

29. Jiri Lostak

9. Bas Lannoo

21. Moha

27. Juan Urtazun

 

Ei bine a venit primul meci si inca de atunci mi-am dat seama ca am trecut la un alt nivel cu achizitiile din vara. Din primul 11 doar Lostak m-a dezamagit, dupa un 0-0 in care United a avut rosu luat in debutul partii secunde. Zukic a fost cel care a dezamagit in al doilea meci, luand rosu inca din prima repriza pe Etihad. Se pare ca tinerii nu prea faceau fata presiunii competitiei din lot si incepeau sa joace slab. Atacantul ceh avusese 19 goluri marcate si inca 10 pase de gol in sezonul precedent, la doar 20 de ani, iar pe mijlocasul sloven m-am bazat in 60 de meciuri de la promovarea in Premier League, de acum doi ani.

Cu toate ca ma asteptam ca Solanke sa faca banca, acesta a dat drumul la motoare vazand competitia acerba si nivelul lui Lannoo, pe care si el l-ar fi trecut pe foaia de joc inaintea propriei persoane. Am inceput sa implementez din nou 4-4-2-ul si Dominic ii luase fata lui Lostak dupa primele victorii cu Watford si Leeds, incepand deja sa conturez 11-le de baza.

Petkov - Jourdan, Jones, Caleta-Car, Heredia - Saidi, Lopez, Capezzi, Asensio - Solanke, Lannoo

Toate bune si frumoase pana in luna octombrie, cu 3 victorii, 3 egaluri si 3 infrangeri in niste deplasari foarte grele. Ce a urmat insa a fost demonstratia ca ne alaturam acum fortelor din Premier League. Lannoo a pus punctul pe 'i' dupa ce oricum incepuse binisor sezonul, marcand un hattrick in victoria 6-1 cu Brighton. Cu un moral exceptional am legat 6 victorii consecutive strangand 18 puncte meritate pe deplin dupa victorii cu Liverpool sau Arsenal.

Leicester a pus capat seriei de meciuri fara infrangere si ne-a scos din sferturile Cupei Carabao, iar apoi Lupii ne-au batut in mod surprinzator acasa in campionat. Am mai pierdut apoi inca doua meciuri, primul la Soton, si mai apoi de Boxing Day pe Teatrul Viselor. Am incheiat anul cu o victorie in fata Cetatenilor intr-un meci in care Solanke si Lannoo au reusit sa faca amandoi cate o dubla in minutele de prelungiri; 4-2.

Bas Lannoo a avut un final de an incredibil, iar dupa ce luase titlul cu Brugges fiind cel mai important om si apoi se adaptase perfect la noi in a doua jumatate a anului, acesta a luat trofeul European Golden Boy, trofeu pe care Dennis Man il avea si el in vitrina inca de pe vremea cand juca la Porto.

In Ianuarie singura sarcina era sa aerisesc putin lotul, dupa ce dadusem sanse aproape tuturor. Mijlocasii laterali Mazzone, Clifford, dar si Jaime au plecat imprumut luand si ceva bani pe ei. Singurul care jucase mai mult in campionat fusese uruguaianul Jaime, cu 17 meciuri, dar Saidi incepuse sa invete rolul de mijlocas lateral si urma sa fie titular incontestabil, plus ca Jourdan si in caz de urgenta majora si Goretzka jucau si ei acolo. S-a completat intre timp si transferul lui Justin Akachar, un portar olandez care venea pe 500k€ de la Excelsior, urmand sa joace la echipa U18 a echipei.

Luna ianuarie a decurs foarte bine, dupa infragerea impotriva liderului Chelsea ne-am revenit si am castigat restul meciurilor in campionat. In FA Cup am trecut doua tururi, dupa un thriller la West Brom in care Moha a iesit din nou la rampa marcand al 3-lea sau hattrick pentru echipa; 4-6.

In aparare Phil Jones incepuse titular dar Aspin ii luase locul, Phil fiind si accidentat in repetate randuri. Imi placuse din multe puncte Tom, dar nu voiam sa raman in Williams, a 4-a optiune, sub nicio circumstanta, asa ca l-am imprumutat pe acesta la Boro. A venit astfel si singura achizitie a iernii, in ultima zi de transferuri, ivorianul Eric Bailly. Aflat la al 10-lea an in tricoul Diavolilor, Eric avusese un conflict cu Jose si se afla pe lista de transferuri dupa ce prinsese doar 9 meciuri in prima jumatate a sezonului. Am acceptat sa platim 30% din cele 20 de milioane pe care le lua Bailly pe an si inca 6 milioane taxa de imprumut pana in vara.

Bailly si-a aratat clasa inca din primul meci, in care l-am bagat titular, iesind omul meciului cu Spurs-ul lui Pep si Mbappe. Lostak a marcat al abia al treilea gol al sau in actualul sezon, dar ne-a adus 3 puncte la ultima faza, dupa un meci in care Bailly facuse legea in aparare cu fostul coleg Rashford. Am castigat 2-1, singurul gol al oaspetilor fiind marcat dintr-un penalty facut de Katanic.

Ne aflam pe locul 5, dar la 7 puncte de Southampton care avusese un sezon exceptional. Desi oricum avusesem un parcurs superb pana acum, dupa victoria cu Spurs totul a inceput sa ne mearga. Am trecut in sferturile FA si de United, pe care i-am zdrobit 3-1 dupa un meci dominat categoric.

Dupa 9 victorii consecutive si locul 5 in campionat, Swansea ne-a administrat un 4-1 pe Selhurst Park. Fanii Royali ne-au facut sa ne simtim ca acasa in cartierul londonez deplasandu-se mereu intr-un numar mare pentru meciurile de acasa. Desi am dominat meciul, Solanke a facut un meci prost, necadrand aproape niciun sut, iar Lannoo a mers cam pe aceeasi nota. Lostak si Moha au intrat pe parcurs, ultimul reusind golul de onoare. Lebedelor le-au intrat toate cele 4 suturi pe poarta, suturi pe care le-au avut doar pentru ca noi am fortat revenirea.

Desi eram in top 4 la egalitate cu Soton, finalul era unul foarte greu. Oricum parcursul fusese nesperat si ma multumeam si cu un loc de Europa League, voiam totusi sa fortam Big Four-ul in special dupa parcursul slab al unor forte precum City, Liverpool sau Arsenal. Pe Anfield ne-am anuntat candidatura, Lannoo si Solanke aducandu-ne o victorie meritata. Echipa a confirmat statutul de favoriti cu Boro, castigand fara emotii 2-0 din prima repriza.

In partea secunda atunci cand aveam doua goluri avans baricadam practic mijlocul cu un mijlocas in fata apararii, trecand la un 4-1-4-1 structurat, in care tineam de minge cat mai mult. Asa facusem si pe Anfield, si cu Boro, si asa am facut si pe Emirates. Dupa ce aceiasi Solanke si Lannoo au intors scorul deschis de Arsenal, am tras de timp si ne-am baricadat in partea secunda scotand un punct incredibil si fiind la doar un punct matematic de Champions League.

Ne-am oprit pentru al doilea sezon consecutiv in semifinalele Cupei FA, de data asta Everton ducandu-se in finala in detrimentul nostru. Atat Lecester - care ne scosese din Carabao - cat si Everton, au fost echipele castigatoare ale cupelor in acest an.

Desi teoretic in ultimele doua etape aveam sansa - porcului de Craciun - la titlu, tot ce imi doream era un punct scos cu liderul Chelsea pentru a nu avea vreo supriza cu Soton in ultimul meci jucat pe Selhurst. Eram pe locul doi la egalitate cu United si cu 6 puncte sub liderul Chelsea, care avea nevoie de un punct in ultimele doua deplasari, la noi si pe Anfield, ca sa aduca la Londra al 3-lea titlu consecutiv. Nu l-am scos, echipa lui Emery anihilandu-ne si castigand 1-0. Ultimul meci nu mai conta, pentru ca Soton nu reusise sa bata si ne adjudecasem locul in Big Four. Si slava domnului, Sfintii ne-au dat cu terenul in cap si au terminat cu un punct sub noi.

Soarta a tinut cu noi, desi am avut un parcurs fabulos nu meritam locul in Big Four. Uneori insa norocul mai trebuie sa fie si de partea ta. Am avut vreo 4, poate chiar 5 meciuri castigate in ultimele 5 minute ale meciului sau in prelungiri, dar in orice caz, a fost un sezon incredibil, iar la anul avea sa cante imnul Champions League in premiera pe un Madjeski modernizat, cu peste 36.000 de suporteri in tribune.

S-a vehiculat ca eu as fi iesit pe locul doi in clasamentul League Manager of the Year Premier League, doar ca locul doi nu conteaza in acest clasament. Peter Stoger reusise sa ia Soton de la retrogradare anul trecut, sa ii scape, iar anul asta sa termine pe 5, il merita pe deplin.

Desi presa ma dadea ca potential antrenor la Liverpool, cei de la City au fost primii care m-au contactat pentru a prelua echipa. Chinezii, vazand asta, mi-a adus un contract nou care urma sa imi aduca in conturi peste 10 milioane cu bonsuri de performanta in decursul urmatorilor 5 ani. Am decis astfel sa raman la Reading, jobul meu fiind intangibil si avand un rol catalizator in club cu libertate la orice doream. Plus ca nu aveam de gand sa plec de la club dupa un astfel de sezon, abia asteptam noul stadion si primul meu joc in cupele europene, in cea mai valoroasa competitie fotbalistica.

Solanke a depasit asteptarile, marcand din nou peste 20 de goluri in Premier League, cu unul mai putin decat in sezonul de dupa promovare. Nebai si Capezzi au fost incredibili, pe spaniol punand ochii multe forte ale Europei. Asensio a dat 11 assist-uri in 30 de meciuri jucate in campionat, iar revelatia a fost cu siguranta copilul minune Lannoo, cu 23 de goluri si 14 assist-uri in 33 de partide, fiind cel mai bun marcator, cel mai bun pasator decisiv si cea mai buna medie a notelor.

Din primul 11 facut de fani lipsea doar Bailly, care desi nu avea cum sa ramana la noi din pricina salariului de 20 de milioane, ne ajutase mult in parcursul de exceptie din a doua parte a sezonului.

La capitolul dezamagiri s-au remarcat Lostak, care in 23 de meciuri in campionat reusise doar 3 goluri, Moha depasindu-l cu doua in doar 9 partide plus inca pe atat in cupe. Zukic a prins doar 22 de partide si incepuse sa stea mai mult pe banca, dar inca era un om important in lot. Katanic nu a mai fost nici el om de baza dupa ce Heredia nu a mai jucat mijlocas stanga si ii luase locul de titular in linia de fund.

Lopez, Lannoo si Asensio erau jucatorii cei mai apreciati de fani din lot, Solanke fiind singurul din brigada veche care ramanea in topul celor mai vandute tricouri.

Desi imi doream sa ma bazez pe el si in sezonul urmator, Marco Asensio a cerut un salariu de 8 milioane si inca un an prelungire. Nu aveam de gand sa fac aceeasi greseala pe care o facusem cu Jones, care devenise a 4-a optiune pentru postul de fundasi centrali. Spaniolul nu excela la capitolul fizic si nu aveam de gand sa il tin pe banii astia la club pana la varsta de 34 de ani, asa ca am acceptat oferta din China, unde urma sa vina cu noi pentru cantonamentul din Changchun, dar sa ramana acolo. 38 de milioane ne-au oferit chinezii si avand in vedere ca venise gratis, era o afacere exceptionala.

La capitolul plecari capitanul Jimmy Jourdan a completat in sfarsit mult doritul transfer la Chelsea, dupa ce venise si el tot liber de contract urma sa ne aduca in conturi 60 de milioane. Intrasera astfel 100 de milioane in conturile clubului, toti fara nicio transa. Nu a venit cu noi nici Goretzka, pe care l-am dat la Mainz scapand de salariul urias. Nemtii ne plateau 5 milioane si scoteam astfel si suma platita la semnatura in urma venirii liber de contract. Dupa un prim sezon excelent venit imprumut, Goretzka nu mai jucase prea bine de cand semnase definitiv cu noi si mai mult prinsese meciuri din postura de rezerva.

Ne-am orientat rapid pe piata de transferuri si l-am adus pe Sébastien Perrin de la Everton, pe postul lui Asensio, pentru 50 de milioane. Francezul jucase doua sezoane deja in Premier League dupa venirea de la Nantes pe 14.5M€. Agilitatea iesita din comun si faptul ca era atat mai muncitor cat si mai bun pe faza defensiva decat Asensio il facea un plus, zic eu, pentru primul 11.

Pentru ca Bailly plecase si din ratiuni tactice aveam nevoie de un fundas central care sa iasa si cu mingea elegant din aparare, asa cum o facea Caleta-Car, l-am adus pe Eduardo Martínez tot inaintea inceperii presezonului, acesta venind si el cu lotul in China. 48 de milioane am platit celor de la Sociedad si nu aveam de gand sa mai facem transferuri, cu exceptia unui fundas dreapta care sa acopere locul lasat de Jourdan.

Campania de transferuri exceptionala de anul trecut a fost dovedita si de oferta uluitoare a celor de la United, care ofereau peste 100 de milioane pe Nebai López, venit si el liber. Desi nu as fi vrut sa il dau, acesta avea oricum o clauza de reziliere in contract de 120 de milioane, asa ca nimic nu era cert.

[Octavian]

Felicitari pentru locul 4. La ce bani vin din drepturile tv nici n-ar mai trebui sa vinzi asa de mult :D. Oricum, buna afacere cu Asensio .

[kevinluci]

ai facut unele afaceri dementiale. ai buget pentru 10 vieti.

[Alec]

M-am linistit in ceea ce il priveste pe Nebai cand acesta si-a pus semnatura pe un contract de 5 ani in care urma sa primeasca aproape 11 milioane pe an, salariu care se marea de la an la an. I-am inlaturat si clauza de reziliere, urmand ca acesta sa fie orchestra de la mijlocul terenului, preluand de altfel si numarul 8 lasat liber dupa plecarea lui Goretzka.

Desi initial nu aveam de gand sa fac restructurari masive la lot, circumstantele m-au obligat sa mai scap de inca 6 jucatori. Dupa plecarile lui Asensio, Goretzka si a capitanului Jourdan, unii jucatori au inceput sa isi arate nemultumirea in frunte cu Dominic Solanke. Chiar daca acesta avusese un sezon chiar bun si era un om cheie al vestiarului, venind la club cu un an inaintea mea, lui Dominic ii expira contractul in vara urmatoare. Acesta nu a vrut sa stea la masa negocierilor asa ca am dat sarcina conducerii sa scape de el. Le-am explicat ca Dominic oricum mereu a oscilat intre sezoane bune si mediocre, si cum istoria se repeta nu aveam de gand sa ii urmaresc scaderea de forma si pe deasupra sa il mai pierdem si gratis, cu toate ca venise tot gratis si isi facuse treaba la club. Brighton & Hove a fost singura interesata de el si au pus pe masa 12 milioane de lire pentru a-l aduce.

Bouabdellah a avut un nou sezon slab la Hertha, dar Newcastle a pus la bataie o suma buna pentru a-l lua definitiv si am renuntat la el.. Mazzone a plecat si el la Stoke definitiv, dupa revenirea din imprumut. La fel a facut-o si Jaime care a plecat inapoi in Bundesliga, de data asta definitiv la Leipzig. Lui Lostak i-am gasit echipa tot in Bundesliga, la Koln, si a plecat sub 10 milioane dar cu procente de 30% dintr-un eventual transfer.

Dupa plecarile atacantilor, am achitat Celtei Vigo clauza de reziliere a lui Manu Pereiro, 24 de milioane. Marcase putin peste 50 de goluri in La Liga in peste 200 de meciuri la Celta, spaniolii il jucau insa al doilea varf datorita inaltimii. Cu toate astea eu il vedeam atacant de careu gen Griezmann in 4-4-2-ul lui Cholo, avand o viteza excelenta si in ciuda staturii fiind destul de stabil pe picioare. Pentru ca jucase pana la 26 de ani in spatele varfului, spaniolul era si un pasator excelent, avand tehnica de lovire a mingii foarte buna cu ambele picioare.

Cu doar cateva zile inainte de startul sezonului l-am dat pe Lee Clifford la Spurs pe 7.5M, inlocuindu-l cu Ademola Lookmann. Acesta putea insa face si banda dreapta spre deosebire de Clifford si era liber de contract dupa 10 sezoane la Everton.

Dupa ce am ratat aducerea batranului Hysaj liber, turcul İbrahim Çiftçi a fost ultimul transfer al verii, fiind pus pe lista de transferuri la BvB. Dortmund a acceptat oferta prin care plateam 1.8 milioane pentru imprumutul pe un an si alte 5 la finalul sezonului daca decideam sa il luam definitiv.

Desi am primit aproape 180 de milioane pentru jucatorii plecati, cheltuind putin peste 120, conturile bugetului de transferuri erau pe zero iar bugetul de salarii era atins la maxim. Asta se datora faptului ca sumele de transfer pe care le-am platit au fost achitate pe loc, fara transe, iar banii veniti erau virati in contul clubului pentru a acoperi gaura lasata de investitiile masive in facilitati si stadion din sezonul trecut. Oricum, din cei 9 jucatori plecati definitiv, majoritatea venisera gratis, iar sumele celor care venisera pe bani erau modice - undeva la 5 milioane. E drept si cei veniti gratis Jourdan, Asensio sau Goretzka cerusera prime de instalare destul de mari, plus comisionul agentului, dar profiturile tot ajungeau, cu toti jucatorii plecati, undeva la 150 de milioane.

Pre-sezonul a decurs foarte bine, si s-a incheiat cu o demonstratie de forta. Dupa cantonamentul in scop comercial din China, am revenit in Reading pentru inaugurarea modernizarii stadionului intr-un mini turneu amical la care au participat Juventus, Bayern si Boca Juniors. Si ce inaugurare: un Madjeski arhi-plin intr-un 4-0 cu Batrana Doamna. Am jucat excelent si cu Bayern in finala, oricum, nu conta - fanii facusera o atmosfera incendiara.

Am incheiat perioada de pregatire cu un mini-cantonament in Marbella, unde am intalnit Racing si Leganes. Ne-a prins bine si vacanta in Spania, avand si un ax central spaniol Martinez-Lopez-Pereiro, jucatori exceptionali adusi la recomandarea si cu ajutorul lui Aitor Karanka.

Tot Aitor i-a convins si pe cei de la Real sa vina pe Madjeski, fiind fost jucator acolo, dar acestia n-au fost prea fericiti dupa ce le-am administrat un usturator 5-0. Am incheiat pre-sezonul cu o victorie de rasunet in Europa, meciul fiind televizat mai peste tot, si am dat un semnal de alarma echipelor din UCL care credeau ca venim doar sa facem prezenta.

Am inceput sezonul cu un lot de jucatori destul de scurt, dar echilibrat valoric si cu suficiente solutii in cazuri de urgenta.

Portari

26. Petar Petkov

1. Chris Bates

33. Jake Turner

Fundasi dreapta

2. Simon Petrik

22. İbrahim Çiftçi

Fundasi centrali

4. Duje Caleta-Car

20. Eduardo Martínez

6. Phil Jones

15. Tom Aspin

Fundasi stanga

18. Jesus Heredia - urma sa apara din nou si in compartimentul median cand aveam nevoie de el acolo

3. Frane Katanic

Mijlocasi centrali

8. Nebai Lopez

16. Leonardo Capezzi

12. Chris Wells

5. Anej Zukic

Mijlocasi laterali

14. Mohamed Saidi - dreapta care provenea din centru si evident urma sa joace si acolo la nevoie

11. Sébastien Perrin

28. Ademola Lookman - rezerva primilor doi, jucand bine in ambele benzi

Atacanti

10. Bas Lannoo - a preluat numarul lui Solanke, urmand sa fie noul decar al echipei si totodata vioara numarul 1 din atac

9. Manu Pereiro

7. Artur Vicente - portughezul provenea din aripa dreapta dar urma sa ma bazez pe el in atac

21. Moha - primea si el sansa de a avea un rol mai important in cadrul lotului

27. Juan Urtazun

De la venirea mea la Reading niciodata nu am debutat niciodata cu victorie. Atat in primul sezon cand am luat echipa din mers, cat si urmatoarele 5 cand am inceput sezonul pe banca nu am reusit victoria, avand un 3 egaluri si 2 infrangeri. Am luat bataie si acum, ca sa fac un 0-3-3 la meciurile de inceput de sezon. Ciocanarii ne-au batut 2-1 intr-un meci in care singurul plus era debutul cu gol al micutului Pereiro care a redus din diferenta in minutul '89.

Am debutat meciurile oficiale pe Madjeski cu un meci in care n-am luat gol, dar nici n-am dat. Capezzi a ratat un penalty in minutul '85 si am fost nevoiti sa ne multumim cu un punct. Urmatorul meci Pep s-a razbunat pentru infrangerea pe care i-o administrasem anul trecut, echipa sa nelasandu-ne niciun spatiu liber, Lemar facand show pe Tottenham Hotspur Stadium.

Ne-am aflat intre timp si tragerea la sorti din Champions League, si era cam cea mai grea din ce puteam trage - Barcelona, Benfica, Lyon. Ne asteptam oricum la ceva greu, venind din ultima urna valorica, asa ca asteptam cu nerabdare primul meci, cu Benfica. Aveam insa intai meciul cu Birmingham de acasa, unde aveam nevoie de victorie mai mult decat in meciul cu Benfica.

Am spart gheata cu Birmingham, Capezzi bagand-o in poarta din deviere dupa o un corner, iar Lannoo a profitat de noul rol de executant al penalty-urilor si a marcat primul sau gol al sezonului; 2-0. Nu ne daduse nimeni gol pe Madjeski de la redeschiderea stadionului cu exceptia lui Bayern.

Am bagat cateva rezerve la debutul din Champions League, meciul fiind la doar trei zile dupa cel cu Birmingham. Fundasii laterali Çiftçi si Katanic au intrat in primul 11 pentru a da mai mult suflu in benzi, dar si Tom Aspin fundas central in locul lui Martinez si Vicente in locul lui Pereiro. Vulturii au facut un meci excelent tactic si ne-au inchis toate culoarele de a suta spre poarta. Nu am dat gol decat cu noroc printr-o deviere, unde Vicente a fost oportunist si nu a ratat deschiderea scorului, egalandu-ne mai apoi dupa pauza printr-un contra-atac pe partea stanga la capatul caruia s-a aflat Ronny Lopes. S-a scris astfel istoria primului meci in cupele europene pentru Reading pe un Madjeski Stadium plin; 1-1.

 

 

@Octavian Nu il dadeam pe Asensio daca nu cerea prelungirea. Au venit destul de multi bani in club dar am investit mult, nu doar in transferuri, iar sumele platite in vara au fost toate cu bani platiti pe loc, ca sa nu mai am treaba anu viitor cu restrictii. Aveam buget de salarii 125M pentru sezonul asta, ma intelesesem cu conducerea dupa ce am prelungit din nou contractul, dar am primit limita restrictiva de 105 de la FA si nu ma lasa clubu sa depasesc.

@kevinluci Am facut bani dar cum spuneam, toti s-au dus in acoperirea gaurii lasate de investitiile din sezonul trecut. Peste 50 de milioane bagate doar in stadion, baza de antrenament si centrul de copii si juniori.

 

[geo007ro]

Daca mergi in Europa League de pe locul 3, apuci finala. Bafta!

[kevinluci]

Pacat de Solanke, te-a ajutat destul de mult. E plina echipa de regeni, e si normal

[Octavian]

22 hours ago, Alec said:

@Octavian Nu il dadeam pe Asensio daca nu cerea prelungirea. Au venit destul de multi bani in club dar am investit mult, nu doar in transferuri, iar sumele platite in vara au fost toate cu bani platiti pe loc, ca sa nu mai am treaba anu viitor cu restrictii. Aveam buget de salarii 125M pentru sezonul asta, ma intelesesem cu conducerea dupa ce am prelungit din nou contractul, dar am primit limita restrictiva de 105 de la FA si nu ma lasa clubu sa depasesc.

@Alec Eu cand primesc de la vreun jucator o stire ca vrea prelungirea contractului, ori ii cer sa-si concedieze agentu, ori ii spun ca trebuie sa-mi demonstreze pe teren ca merita prelungirea. Asa scap si de atmosfera neplacuta din lot, si mai scap de supararea jucatorului. Nu merge mereu, dar e binevenita cand se poate :D.

[Alec]

Ei bine dupa egalul cu Benfica am turat motoarele la maxim si am reusit o victorie de prestigiu, 3-0 cu Cetatenii. Cu moralul in al noualea cer, am scos si Arsenal din Cupa Ligii, iar apoi am castigat si pe Anfield in minutul '88. Dupa o luna de meciuri grele, site-ul FA m-a rasplatit punandu-ma primul in topul lunii.

In deplasarea din Hexagon din Champions League am decimat un Lyon ce a parut ramas paragina pe Groupama Stadium din Décines-Charpieu. Dupa ce am primit un penalty in minutul 5, echipa noastra s-a distrat cu gruparea Les Gones iar tabela arata inca de la pauza scorul final stabilit; 0-4.

Am continuat parcursul excelent in Premier League, cochetand din nou cu Big Four-ul dupa victoria tactica, muncita, cu Soton pe Madjeski si mai apoi cea de la Huddersfield unde am defilat inca de la inceput.

Vremea trecuse de cand m-am asezat pentru prima data pe banca tehnica, la Boldmere, iar acum, 10 ani mai tarziu, ma aflam pe cel mai mare stadion al Europei, Camp Nou din Barcelona. Echipa Blaugrana era pregatita de spaniolul Eusebio de pe vremea cand eu antrenam prin liga a 7-a, dar nu mai era o forta de cand agatase Messi ghetele in cui.

A inceput meciul si inca din primul minut nu ne-au lasat sa respiram, noi neavand niciun sut spre poarta, dar iesind din asediu cu doar un gol primit. Am certat echipa la pauza si parca s-au dezmeticit putin, reusind o bara in debutul partii secunde. Cu mult noroc, Bas Lannoo a reusit sa stearga o minge plouata in careu de Nebai, iar ter Stegen, iesit pe centrare, nu a mai avut ce sa faca fiind pacalit de traiectorie. Am reusit sa tinem de 1-1 dupa ce am scos un atacant si l-am trecut pe Capezzi in fata apararii, Saidi completand triunghiul de 3 in centru. Rezultat fabulos, dar cu totul nemeritat; ce mai conta?!

Am mai castigat un meci in campionat, 4-2 cu Stoke, apoi am scos Watford in prelungiri in Cupa Ligii ajungand in sferturi pentru al 3-lea an la rand. West Ham ne-a pus capat seriei de victorii in Premier League intr-un meci in care am odihnit cativa jucatori pentru meciul cu Barca.

Am facut un nou meci tactic fabulos in Champions League, scotandu-i din dispozitiv pe Bernardo Silva si Guedes, portughezii care ne dadusera batai de cap in tur. Vizita catalanilor pe Madjeski s-a terminat cu un nou mare ghinion pentru acestia. Anihilasem meciul si ma multumisem cu egalul, asezand din nou echipa intr-un 4-5-1 structurat, lasandu-l doar pe Manu Pereiro in fata. Dupa un duel aerian castigat de Caleta-Car in fata lui Timo Werner, Saidi a preluat mingea si pornit contra-atacul dand o pasa lunga pe pozitie viitoare micutului spaniol ramas singur in fata. Manu l-a prins pe plasat gresit pe de Ligt si a finalizat cu sange rege; 1-0. In ultimele 10 minute am ramas pe pozitii si am tras de timp, trimitand Barcelona de pe primul loc, pe 3.

Echipa a acuzat probleme fizice dupa efortul cu Barcelona si s-a vazut asta prin accidentari. Dupa ce am avut ambii fundasi stanga rupti o luna, a urmat randul celor dreapta care s-au rupt, culmea, la acelasi antrenament. Swansea ne-a egalat in minutul '77 acasa, iar apoi, pe Emirates, Rhian Brewster a facut show in prima repriza marcandu-ne doua goluri si contribuind la inca doua dupa actiuni personale superbe.

Pe da Luz din Lisabona am condus de doua ori, dar Vulturii, presati de faptul ca la o infrangere erau out, au intors scorul.

Aveam nevoie de un egal in ultimul meci, acasa cu Lyon, pentru a ne asigura matematic primavara in CL. Lyonul castigase acasa cu o Barcelona aflata in degringolada, si grupa arata astfel:

Acasa cu Chelsea am scos un egal norocos, in ultimul minut, dupa ce Petkov n-a putut sa faca o preluare si a facut un cadou Londonezilor. La Newcastle, unde evoluau acum Bouabdellah si Bielik, jucatorii s-au distrat cu Cotofenele; victorie 4-1 pe St. James Park. Am castigat apoi acasa, inchizand toate spatiile celor de la Everton dupa golul lui Saidi din minutul '7.

In ultimul meci din grupele UCL, Lyon-ul a dat semne de fotbal si a marcat primul gol al meciului. Manu Pereiro a replicat imediat, egaland dupa o faza de echipa mare. In partea secunda jucatorii s-au trezit si le-am dat inca 3 goluri francezilor; 4-1 si eram in primavara de pe primul loc, dupa ce Benfica facuse egal pe Camp Nou trimitand spaniolii in Europa League.

Sortii nu au fost de partea noastra la extragerea din urne, dupa victoria cu cei de la Cardiff urmand sa jucam cu Chelsea in semifinale. In Champions League am tras Atletico Madrid, una din cele mai bune echipe care terminase pe 2. Evitasem totusi finalista din ultimii 3 ani PSG, deci nu ne plangeam.

Moise Kean a luat Balonul de Aur intr-un top completat de romanul lui United, Benkő, iar Bas Lannoo a luat pentru a doua oara consecutiv titlul de Golden Boy.

Boxing Day e felul englezilor de a digera masa de Craciun, cu toate stadioanele arhipline atat in Premier League cat si in Championship. Aveam recordul de a nu fi castigat niciodata in mandatul la Reading in aceasta zi, iar cu Watford parea sa bifez un nou insucces.

Tabela arata 0-2 aproape de jumatatea reprizei secunde, dupa ce Ciocanarii ne-au dat doua goluri din tot atatea ocazii. Sarbatoritul zilei Nebai, care implinea 24 de ani in ziua meciului, a dat semnalul revenirii marcand in minutul '66, iar Pereiro a egalat 5 minute mai tarziu. In ultimele secunde ale celor 4 minute de prelungire, Nebai a facut un un-doi superb cu Lannoo, iar belgianul mi-a adus prima victorie de Boxing Day din cariera de antrenor; 3-2 intr-o revenire de senzatie.

In ultimul meci al anului, Solanke a revenit pe Madjeski dupa cele 6 sezoane la club. Am continuat parca finalul de meci cu Watford, facandu-le cadou fanilor un nou meci de poveste. Meciul s-a terminat 5-2 dupa ce Brighton deschisese scorul in minutul '4, Moha iesind omul meciului dupa doua goluri superbe si doua pase de gol. Sutul de la marginea careului, transfersala-gol al lui Moha, centrarea in forta a lui Saidi care s-a oprit nedeviata in poarta, dar si sutul de senzatie de la 30 de metrii al lui Caleta-Car au incheiat in ritm de carnaval un 2027 exceptional.

2028 ne gasea astfel pe locul 7, la 3 puncte insa de locul 4 Leicester. Decimati de accidentari si cu inca cel putin 4 meciuri in plus fata de anul trecut - semifinalele Carabao tur-retur si de asemenea optimile CL - aveam nevoie de intariri in iarna. Am cerut conducerii bani insa tot ce am primit au fost cativa bani in plus la bugetul de salarii, in bugetul de transferuri avand doar 2 milioane dupa transa platita de Newcastle in urma unor clauze din transferul de acum un an jumate al lui Bielik.

 

 

@kevinluci As fi vrut si eu sa-l tin pe Solanke de dragul jocului, dar chiar nu a vrut sa poarte discutii de prelungire si nu inteleg de ce. Oricum era cu mult depasit ca valoare de noii veniti. As vrea sa nu am atatia regeni, dar cam toti wonderkidzii de la inceputul jocului au salarii grosolane si e complicat sa-i aduc.

@Octavian Stiu si eu cum sa-i iau pe unii, da cu jucatori de statura lui Asensio e mai greu sa te intelegi. Plus ca e na, e Asensio, are 31 de ani, ce sa-ti mai demonstreze :))

[kevinluci]

Mama ce performanta frumoasa. Mai e Ciolo Simeone?

[Alec]

1 ianuarie 2028 a venit cu victoria de pe teren propriu cu Spurs, egaland astfel recordul impotriva lui Pep la 2-2. Dupa un meci jucat mai mult tactic, dar dominat de noi, Lannoo ne-a adus 3 puncte pe final. Noi am continuat parcursul bun cu inca 3 puncte in deplasarea de la Birmingham, iar Guardiola a luat bataie si cu Leicester acasa, ducand echipa pe locul 13 si fiind dat afara dupa meci. Ma simteam cumva vinovat ca pusesem umarul la prima demitere din cariera lui Pep, idolul meu si omul pe care il admiram cel mai mult in fotbal. In acelasi timp mi se parea ciudat ca pentru prima data nu se vorbea de mine in presa dupa un loc ramas vacant la o echipa mare, mai ales ca eram in voga dupa terminarea in Big Four si castigarea grupei in Champions League din postura de outsider.

Am continuat sa-mi vad de treaba la club, bagand rezervele in FA Cup cu Soton, dar trecand mai departe, si facand un 2-2 in ultimul minut de prelungiri, acasa cu Chelsea, dupa ce Albastrii au ramas cu om in minus in ultimele 10 minute.

Dupa meciul cu Chelsea, consortiul petrolier din Kuweit m-a abordat pentru un interviu pentru postul lasat vacant dupa demiterea lui Pep. Demonstrasem ce aveam de demonstrat la Reading si cred eu ca atinsesem maximul la clubul din tinutul regal Berkshire, asa ca am acceptat invitatia. Naser Al-Beloushi, patronul lui Tottenham, a parut destul de multumit de increderea de care am dat dovata pentru un asemenea job si ramanea sa stabilim detaliile in cursul urmatoarei saptamani.

Desi eram mai mult cu gandul la jobul din Londra, in meciul cu City ne-am anihilat reciproc si am scos un punct pe Etihad, urmand sa las Reading pe locul 5. Desi nu am reusit sa iau niciun trofeu aici in 6 ani si 3 luni de zile, cu siguranta ca aducerea clubului din zona de retrogradare Championship, in primavara Champions League, nu v-a fi uitata mult timp de acum incolo de catre fanii Royali.

M-am intors la Londra pentru detalii contractuale, si cu 10 milioane la dispozitie pentru modificari ale staff-ului, am impus aducerea multor membrii din actualul staff de la Reading. Am trecut apoi la masa negocierilor salariului si am reusit sa negociez inca 100k/luna in plus, urmand sa castig la Tottenham de doua ori si jumatate mai mult.

Patronul Naser Al-Beloushi mi-a virat in cont peste 11 milioane in momentul semnarii contractului la notar, urmand ca eu sa imi platesc din acesti bani clauza de reziliere a contractului cu Reading, care dura pana in 2032. M-am instalat astfel la Londra, aducand cu mine un flux imens de staff, in frunte evident cu James Harper cu care lucrasem inca de la Hemel Hempstead. De la antrenori pentru echipa U18, U23 si echipa mare, la compartimentul medical, centrul de scouting, analisti de date si asa mai departe, incercam sa imi fac adaptarea la noul club cat mai facila.

Antrenorul interimar a reusit doua victorii cu 1-0, si luam astfel echipa de pe locul 9. In ceea ce priveste facilitatile clubului, totul aici era de ultima ora. Stadionul nu implinise 10 ani, constructiile fiind terminate in 2018, clubul Londonez aflandu-se in elita fotbalului mondial de foarte multi ani deja.

Luam carma unei echipe care anul trecut castigase UEFA Champions League, asteptarile erau mari, dar la fel era si foamea mea de trofee. Spurs avea patru finale de UCL in ultimii 6 ani, din care castigase doua.

Pep Guardiola, pe langa faptul ca revolutionase fotbalul modern, creatorul tiki-taka, a fost intotdeauna un om care s-a inteles cu toti din vestiar, un formator de jucatori - exceptandu-l poate pe capriciosul Ibra. Asta facea cu atat mai greu sarcina mea de a-l inlocui la echipa, mai ales ca eu aveam 37 de ani si nu antrenasem niciun jucator atat de titrat precum cei de aici, numarand pe degete jucatorii cu prezente la un turneu final avuti la dispozitie la Reading.

Venisem aici sa produc un soc la echipa, iar Pep imi lasase pe mana o echipa fabuloasa, singura mare problema pe care o intampinasem fiind alcatuirea primului 11. Era o copetitie acerba pe orice post.

Aveam in lot dublul castigator de Balon d'Or, Kylian Mbappé, el fiind atat campion mondial cat si european si dublu castigator de Champions League, alaturi de Thomas Lemar. Cei doi fusesera cei mai importanti oameni ai Frantei in 2022, Kylian luand si adidas Golden Ball si Golden Shoe, fiind in Dream Team-ul turneului alaturi de Lemar. Aveam inca trei olandezi incoronati si ei cu titlul mondial, doi din ei fiind si ei in echipa turneului din 2026, Canada. Tot lotul de jucatori era incredibil si era un privilegiu sa conduc primul antrenament.

Portarul titular era Ryan Pardo-Roques, acesta fiind si titularul nationalei Angliei, iar postul de rezerva il ocupa tanarul de 22 de ani Leavi Gill format de club.

Fundasi laterali erau olandezii Gravenberch si Juliana, ultimul jucand in ambele flancuri la fel de bine, iar capitanul Kieran Tierney era titularul postului in partea stanga.

Pe postul de fundas central ii aveam pe spaniolul Índio si brazilianul Larrainzar formand cuplul de titulari, iar sud-coreeanul Kim Sung-Yeul, care stransese 95 de selectii la nationala la doar 24 de ani, era rezerva. L-am adus pentru a completa lotul pe Joe Gomez, trimis la echipa a doua de Pep, dar pe a carui polivalenta urma sa ma bazez.

Mijlocasii laterali Nu erau multi, dar mai puteam improviza cu varfuri care puteau juca si aici. Thiago Kunzel venise in vara de la Real, de altfel unul din putinele transferuri, pe aproape 100M€, si imi amintea prin polivalenta sa de Arfield, care juca stanga-dreapta-centru la mijloc, si fundas lateral la nevoie. Sarbul Milosevic se remarca printr-o abilitate de a scoate om din joc incredibila si nu doar, el exceland la aproape toate capitolele. Thomas Lemar numai avea nevoie de nicio introductie pentru nimeni, fiind un superstar de foarte multi ani si aflandu-se la al 5-lea sezon la club dupa transferul de 114M€ de la Monaco. Lor li se mai alatura si Clifford, care venise chiar de la Reading in vara si care putea sa prinda si el cateva meciuri de cupa.

Pe postul de mijlocas central ii gaseam pe Barrantes si Rota, doi tineri fabulosi, dar si pe legendarul Dier, jucator cu aproape 500 de meciuri jucate in Premier League pentru Spurs si care avea 13 sezoane la clubul Londonez. Argentinianul Marconi putea sa joace si el mijlocas central, pentru ca desi il vedeam mai bun ca varf, competitia in fata era acerba.

In fata, pe langa Mbappé si accidentatul Rashford, imi dadeau batai de cap in alcatuirea primului 11 atat belgianul Mbiyavanga cat si argentinianul Romero, ultimul revenind si el dintr-o accidentare.

Am antrenat la sange formula de joc 4-4-2 si la doar cateva zile dupa instalare am debutat acasa impotriva Cormoranilor, pe care ii tot batusem in ultima vreme cu Reading. Desi la debuturi nu m-am priceput niciodata, jucatorii mi-au respectat toate aspectele tactice discutate si am reusit sa luam cele 3 puncte atat de importante. Kylian a profitat de o balbaiala a apararii celor de la Liverpool si a reusit sa marcheze in minutul '65, dupa ce ratase doua ocazii mari in prima parte a jocului; 1-0.

In urmatoarea saptamana am decis sa scap de Chaalali, Jair, Luis Silva si Emanuel Viganto, care desi erau cu totii jucatori exceptionali nu figurau in planurile mele tactice. Pe Davies - 18 ani, produs al academiei - l-am debutat pe final de meci cu Liverpool, dar am decis sa-i acord mai mult timp de joc imprumutandu-l si pe el. De gasirea unor echipe pentru acesti jucatori s-a ocupat spaniolul Victor Orta, Director of Football. L-am dat insa afara pe acesta imediat in saptamana ce a urmat din cauza unei oferte refuzate pe un alt jucator de la echipa secunda fara sa-mi ceara acordul.

Am castigat si al doilea meci, 3-0 cu lanterna rosie Huddersfield, intr-un meci in care l-am odihnit pe Kylian vazand ca francezul jucase aproape toate meciurile in acest sezon, acuzand ceva oboseala. Am trecut astfel pe locul 8, dar cu un meci in plus fata de Liverpool care era pe 9, la 10 puncte de Big Four unde City si Reading imparteau pozitia la egalitate de puncte.

Consortiul chinez a decis aducerea in locul meu a portughezului André Villas-Boas, care venea de la AC Milan, el nefiind strain Premier League, aflandu-se la al 4-lea mandat in Anglia dupa experientele cu Chelsea, Tottenham si mai apoi Newcastle.

Am decis sa-mi pun amprenta pe lotul de jucatori facand si primul si singurul transfer, dar unul de rasunet. Negocerile cu Narin au mers exceptional, intelegandu-ne la o suma de 128 de milioane pentru Nebai López, urmand sa platim doua treimi din suma in transe. Nebai a devenit astfel cel mai scump din spaniol din istorie, iar Reading facea un profit incredibil dupa ce tot eu il adusesem gratis in urma cu doar un an si jumatate.

Am incheiat luna ianuarie cu victoria din FA Cup impotriva echipei de Championship, Barnsley. Meci in care am dat ocazia tuturor rezervelor sa imi arate ca pot cocheta cu primul 11; asa au si facut: 5-2.

Desi dezamagise in Premier League, Guardiola terminase grupa din CL cu maximum de puncte, iar rugaciunile mele de a scapa de PSG la tragerea la sorti cu Reading s-au intors impotriva mea aici. Urma in optimi re-editarea ultimelor doua finale: PSG - Tottenham.

 

 

@kevinluci Cholo nu mai e demult, s-a si retras dupa aventura la Atletico, sigur s-a dus sa stearga pe jos cu astia din Federatia Argentiniana. E probabil pe plaja in Bali cu nevasta-sa, rade si acum de Leo ca n-a luat Mondialu (P.S. Sper sa-i dea peste nas in realitate, desi ma-ndoiesc)

[kevinluci]

Spurs deci. Imi place ca-ti aduci oameni pr care ii stii, cu care ai facut performanta. Aici trebuie sa vina UCL-ul!

[geo007ro]

Ai la Spurs o echipa asemanatoare cu ce aveam eu la Otelul, cam in acelasi an. Bafta in continuare. Eu as fi ramas la Reading si ii faceam number 1 in lume. Acum totul va fi ca o plimbare in parc. Poate iti va aparea fiul in joc.

[Alec]

Dupa luna in luna ianuarie am reusit sa castig doua meciuri si sa fac un egal cu Reading, iar mai apoi sa debutez cu doua victorii consecutive in Premier League pe banca lui Tottenham, in luna februarie a venit cu o infrangere grea de digerat la Stoke, unde abia abia am redus din diferenta in minutul '90. Am strans apoi randurile tactic, si cu toate ca am promis un fotbal ofensiv la semnarea contractului, am pus baietii la punct structurand putin pozitionarea lor in teren. Am reusit apoi 6 puncte in urmatoarele doua meciuri fara sa primim gol.

Ei bine daca eram fericit ca al 400-lea meci l-am prins in Premier League, iata ca al 500-lea il prindeam pe banca unui club din elita fotbalului. Meciul din FA cu Bournemouth mi-a bifat astfel a cincea suta de meciuri cu victorie clara; 4-0.

Am continuat la PSG cu aceeasi formula tactica, incercand sa nu-i las pe parizieni sa se urce peste noi. Nu s-a intamplat ce am vrut, iar singurul pozitiv din prima repriza era golul din faza fixa al lui Dier. Meciul s-a mai calmat dupa 3-1 la pauza, pana cand fantasticul Martial si-a completat hattrick-ul dintr-o lovitura de la marginea careului executata perfect. Colegul de la nationala Cocosului Galic a replicat, Mbappé tinandu-ne in meci cu o dubla in mai putin de 5 minute.

In retur, dupa un meci in care PSG a ratat cel putin 3 ocazii mari, Maxi Romero, intrat pe parcurs, a prins un sut de la marginea careului si ne-a dus, ce-i drept nemeritat, in sferturi. Acolo aveam sa tragem la sorti doua zile mai tarziu un nou grand al Europei, clubul pe care il admiram dintotdeauna, 'Der FCB' din München.

Intre timp am mai facut 7 puncte mari in lupta ce parea aproape imposibila pentru Big Four. Dupa meciul cu PSG ne-am calificat si in semifinalele FA, neprimind gol din nou, invingand mai apoi Wolves si ajungand la 6 meciuri consecutive fara gol primit in Premier League.

In primul meci cu Bayern l-am neutralizat tactic pe Conte dupa ce Rota a deschis scorul inca din prima repriza. Italianul a facut in al doilea minut de prelungiri si mergeam la München cu sanse mari de semifinale. Pe Allianz Arena, nemtii au incercat pe toate caile sa marcheze insa nu le-am lasat niciun spatiu, acestia avand putine ocazii semnificative. I-am raspuns tactic lui Conte pe italieneste; 0-0 - fara sa primim gol in 180 de minute.

Am reusit o victorie mare la Manchester in sambata dintre meciurile cu Bayern, intrand cu sperante mari in pentru locurile de Champions League, unde puteam ajunge si daca reuseam sa castigam renumitul trofeu. Am continuat dupa ce ne-am intors din Germania cu inca doua victorii mari; urmau doua semi-finale cu Chelsea, in FA si CL. Era am la a patra semifinala cu Albastrii si a treia din acest sezon, dupa ce ii intalnisem la Reading in Carabao anul asta, si acum doua sezoane tot in FA Cup.

Am castigat semifinala din FA cu 1-0, dupa gol cu capul din faza fixa a fundsului central Indio in prima repriza, pentru ca apoi sa stam perfect in aparare si sa nu primim gol. Am dominat meciul si am reusit astfel castigarea derby-ului si accederea in finala, unde urma sa o intalnim pe City.

Anul trecut, in drumul spre castigarea trofeului, Tottenham intalnise tot Chelsea si se calificase dupa un 1-1 pe Stamford si 4-1 acasa intr-o dubla mansa dominata categoric de echipa lui Pep. De data asta primul meci s-a jucat pe Tottenham Hotspur Stadium, iar la pauza eram numai cu gandul la finala; 3-0 intr-o repriza in care Chelsea nu a ajuns la poarta si nu a izbutit niciun sut spre poarta. Albastrii s-au dezmeticit la pauza si ne-au marcat, cu noroc, la prima faza din a doua repriza. La golul din minutul '89 al lui Hotl imi muscam unghiile de nervi, dar Kylian m-a linistit imediat dupa reluarea jocului - "instant reply" 4-2. Oricum, dupa un astfel de meci, nu imi convenea rezultatul, doua ocazii doua goluri Chelsea...

La retur Chelsea a inceput cu acelasi noroc si a marcat la primele doua faze de gol. Dupa pauza am fortat golul calificari pana la final, Romero a avut doua bare la aceeasi faza, Rashford inca una, am incercat. N-a fost sa fie; asta e!

Cu inca 6 puncte dupa victoriile cu Watford si Brighton-ul lui Solanke, ne-am pus in postura de calificare in UCL, fiind pe locul 4 cu un punct mai mult decat Liverpool. Aveam nevoie de victorie la Leicester, care tragea si ea pentru un loc de Europa League. De la venirea mea aveam 12 victorii, un egal si o infrangere in Premier League; ce puteam face mai mult de atat? Ba mai mult, nu primisem gol in 10 din cele 14 meciuri de campionat, la care se adaugau inca 6 meciuri - 3 in FA Cup si 3 in Champions League.

In meciul de la Leicester am deschis scorul intrand cu 1-0 la cabine. Ba mai mult West Brom avea 1-0 cu Liverpool. Multumiti de sine, baietii s-au relaxat in partea secunda si am fost egalati imediat dupa pauza, in partea cealalta Cormoranii reusisera sa egaleze si ei. Noi am fortat victoria pe final, sa nu ne trezim cu un gol dat de Liverpool, luand gol pe contra-atac in ultimele minute. Colac peste pupaza, Liverpool n-a reusit victoria la WBA, iar noi cu un egal eram pe locul 4; ce dezastru!

Descumpaniti, am inceput finala FA Cup luand gol de la City, Nebai dandu-si autogol dupa o faza fixa. Kay Arana Barrantes a fructificat penalty-ul scos de Rashford in minutul '38, iar Romero a intors scorul pana la pauza tot dupa o actiune facuta de englezul Rashford. Am inchis din nou jocul, asa cum o facusem de atatea ori cu succes, si baietii au ridicat cupa la finalul meciului. Am castigat astfel primul trofeu important ca antrenor, la capatul celui de-al 10-lea sezon al carierei.

Desi era dezamagitor faptul ca am pierdut locul de Champions League la mustata, in ultimul meci, si am fost la doar un pas distanta de finala Champions League, aceasta jumatate de an la Spurs era notata drept un inceput exceptional de catre toate publicatiile. La tragerile la sorti UEFA am tras mereu cea mai grea echipa, iar in campionat desi pierdusem acel meci cu Stoke, care a si cazut ulterior, castigasem multe meciuri grele, pana si la echipa care a urmat sa iasa campioana, Manchester United, dar asa a fost sa fie. United-ul lui Mourinho castigase de altfel si UCL-ul dupa o finala in care Benkő a adus victoria Diavolilor, zvonindu-se ca o sa fie si noul Balon de Aur.

Portugalia urma sa iasa Campioana a Europei din nou, intr-o finala in care le-a dat cu terenul in cap 3-0 englezilor, unde jucasera titulari Rashford, veteranul Dier si cu Pardo-Roques intre buturi. Roques a luat, de altfel, titlul de cel mai bun portar al turneului, dupa ce luase Golden Glove si in Premier League cu 19 meciuri fara gol primit.

Urma acum curatenia de vara, urmand sa ma despart de 5-6 jucatori din lot care au fost sub asteptari. Asteptam si pre-sezonul pentru a pregati echipa in vederea castigarii titlului, sarcina grea. Premier League e probabil cel mai greu campionat din lume, avand aici inca cel putin trei echipe de acelasi nivel sau mai bun si multe altele care pot pune probleme oricand. Daca in cupele europene poti avea noroc, asa cum am avut noi cu PSG si mai apoi Chelsea-ul cu noi, in Premier League norocul nu mai avea acelasi aport, aici fiind nevoie de constanta.

[Alec]

Urma sa ma despart de cel putin 5-6 jucatori din lot care au fost sub asteptari in perioada de mercato. Trebuia sa gasim echipe si jucatorilor care se intorceau dupa imprumuturi, din acestia doar Emanuel Vignato urmand sa faca parte din planurile mele dupa ce reusise 8 goluri si 3 pase de gol in 13 meciuri disputate in Serie A la Milan, plus semi-finala de CL bifata in culorile Rossoneri, dupa doar 5 luni petrecute acolo.

Dintre jucatorii care erau deja la prima echipa, primii au plecat Clifford (7M£ - Wolves) si Maroni (51M£ - Man United), urmati de belgianul Mbiyavanga (45.5M€ - Schalke). Din cei veniti inapoi din imprumuturi le-am gasit echipe lui Paul Martin (Brighton - 5.5M£), Baterman (8M£ - Reading, la cerinta lui Villas-Boas) si Penfold (5M£ - Huddersfield), toti trei de la echipa a doua, dar si stranierilor Luis Silva (15M£ - Leicester), Jair (39M€ - Leverkusen), Chaalali (37M€ - Bayern).

Am reusit aducerea in centrul apararii a spaniolului Roger Negredo, care juca pentru PSG de 3 sezoane dupa ce acestia platisera 110M€ pentru aducerea lui de la Barcelona. Titular de drept la nationala Furriei Roja, il vedeam pe acesta unul din cei mai buni fundasi din lume, un nou 'Sergio Ramos', daca vreti, desi el era produsul echipei Blaugrana. Am platit parizienilor doar 53 de milioane, profitand de interesul acestora pentru sud-coreeanul Kim Sung-Yeul si oferindu-l in plus la tranzactie.

Desi avusesem o aparare stanca in majoritatea meciurilor, fundasii centrali m-au dezamagit in meciul tur cu PSG si in dubla cu Chelsea, si pe langa asta aveam nevoie si de jucatori care sa poata iesi cu pasa, elagant, din aparare. Cu astea in gand am ales sa aduc capitanul Barcelonei si al Portocalei Mecanice, campionul mondial Matthijs de Ligt. Acesta urma sa faca din nou cuplu cu Negredo, dupa ce spaniolul jucase alaturi de el doua sezoane titular la Barca inainte de transferul la PSG. Ziarul Marca titra astfel primul mare soc al verii - de Ligt la Spurs pentru 92 milioane euro.

Dintre titulari am ales sa ma despart si de Kay Arana Barrantes, care desi mi se parea un jucator exceptional parca era sub Rota si clar sub Nebai. A plecat astfel la City pe 72M€, iar pe postul lui a venit tot de la PSG sarbul Milinkovic-Savic, care, ajuns la 33 de ani, ne-a costat doar 25 de milioane.

Cum Negredo-De Light avea sa fie cuplul de fundasi centrali, iar Dier putea juca si el inca la cel mai inalt nivel acolo, Índio a luat si el bilet Londra-Paris, doar dus, iar Larrainzar s-a dus sa il inlocuiasca pe de Light, la Barcelona. Am luat pe ei putin peste 100 de milioane. Joe Gomez a ales si el sa plece la o echipa unde sa poata juca titular, asa ca Ciocanarii de la West-Ham au pus putin peste 12M£ pe masa.

Dupa doi jucatori adusi de la PSG si plecati pe ruta inversa, cu ajutorul noilor veniti care au pus o vorba buna, dar si al lui Rota, coleg cu el la Squadra Azzura, am reusit sa dam socul verii: Moise Kean. Gazetta dello Sport anunta astfel mutarea starului Italiei si a actualului Balon de Aur intr-un transfer de 108M€.

Toti cei trei avusesera un conflict cu Leonardo Jardim iar noi am profitat de situatie, aducandu-i la Londra. France Football nota astfel reusitele noastre din perioada de mercatto drept un succes masiv, dupa ce castigasem batalia cu acestia atat anul trecut in optimile CL, cat si inainte sa vin eu cu victoria lui Pep din finala.

Ultimii doi veniti in lot au fost englezii Tymonn, venit pe 18M€ de la Watford, si Oxford de la WBA, pentru 33M€. Ambii veneau ca back-up pentru aparare, fiind zic eu cababili oricand sa intre in primul 11 la nevoie.

Suma de transfer a jucatorilor plecati totaliza putin peste 400 de milioane, iar pentru cei adusi platiseram cu aproximativ 80 de milioane mai putin. Dailly Mail titra astfel campania mea de achizitii - "Curatenia de vara". Eram multumit de balanta pe care o aveam acum in lot si obiectivele erau clare: castigarea tuturor competitiilor in care urma sa jucam: Premier League, Carabao Cup, FA Cup si Europa League; dar cu accentul pus pe campionat.

Presezonul a constat in cantonamentul din State unde am jucat numai cu echipe americane, in scop de marketing, iar apoi ne-am intors acasa pentru a gazdui trofeul amical "Coca-Cola", unde au mai participat si PSG, Bayern si Juventus. Am incheiat perioada de pregatire prin "amicalul" oficial din Community Shield cu United, trofeu pe care nimeni nu il ia insa prea in serios. Nu zic ca ne-am dat la o parte, nici nu s-a pus problema, Mourinho a adoptat insa acelasi joc cinic care l-a consacrat si a profitat cu doua goluri marcate pe contra-atac. Noi am rotat apoi echipa, facand 6 schimbari in partea secunda, si am mai primit un gol pe final.

In inceputul meciurilor oficiale am dat iar de United, si de data asta am iesit la joc. Am dominat categoric pe Old Trafford din Manchester campioana de anul trecut si in acelasi timp si campioana Europei, la capatul unui meci in care Diavolii ne-au egalat cu 5 minute inainte de final dupa ce am condus inca din debutul partidei.

Singura infrangere din debutul de sezon a fost una usturatoare, pe Emirates; 4-0 fara drept de apel. In Europa League am tras la sorti Standard Liege, Başakşehir si Rangers, iar in primul meci am facut 1-1 in Belgia cu doar cativa titulari pe foaia de joc.

Kean si Mbappé au inceput sa dea drumul la motoare abia in meciul de acasa cu Bournemouth, iar tactica mea de controlare totala a jocului pusa in practica abia din acest sezon incepea sa dea roade. Daca anul trecut am lucrat la capitolul aparare, inclusiv cu jucatorii de atac, anul asta aveam sa fortez jocul de posesie si sa dau mai multa libertate acestor fabulosi jucatori. Guardiola asternuse aici ideile lui tactice geniale, iar eu nu aveam de gand sa-i stric munca, ci sa continui in aceeasi directie adaptandu-mi si tactica. Pana la urma nu mai eram la Reading unde ii puneam pe aproape toti faza defensiva - trebuia sa incerc dominarea oricarei echipe- pentru a profita de capacitatea jucatorilor pe care ii aveam acum la dispozitie.

[geo007ro]

Ce tactica folosesti?