Dinamo Story

[aserban]

Oare la ce s-o fi uitat aseara? ... "Numai iubirea" ??

Oricum mi-a placut, astept continuarea.

[Dinamo1948]

Obviously not. Lui Claudiu Niculescu i-au facut franjuri portierele si oglinzile, iti dai seama ce patesti tu ?

Eu zic mers pe burta, intrarea prin sewers, use hide ability s.a.m.d.

Nu a vazut Iohannel inca story-ul asta ?

<{POST_SNAPBACK}>

Norocul meu este ca masina e noua si nu stie lumea de ea Dar vine meciul din campionat, care e la Craiova...

[Dinamo1948]

Oare la ce s-o fi uitat aseara? ... "Numai iubirea"  ?? 

Oricum mi-a placut, astept continuarea.

<{POST_SNAPBACK}>

Eu de-asta am batut cimpii atit de mult pe langa joc: am incercat sa evit storyurile seci, cu transferuri - start sezon si dupa aia meci - formatie - faze - clasament. Pina acum zic ca mi-a iesit destul de bine, singura problema e ca nu prea mai am timp sa scriu...

[magic_pixel]

Da-o naiba de facultate, nici serviciul nu e prea folositor. Ia tastatura in brate si baga aici!

In alta ordine de idei, o placere de citit ca intotdeauna...

[Dinamo1948]

Da-o naiba de facultate, nici serviciul nu e prea folositor. Ia tastatura in brate si baga aici!

In alta ordine de idei, o placere de citit ca intotdeauna...

<{POST_SNAPBACK}>

Facultatea e cam gata. In mod normal, acum ar trebui sa imi pregatesc licenta, dar cu 11 restante e imposibil. In ceea ce priveste serviciul, ala e un rau necesar: no job = no money = no home connection = no story. In plus, unul din hardurile de acasa incepe sa imi faca figuri, cred ca e pe cale sa crape. Din fericire, nu e hardul cu FM

[boogiesbc]

Eu zic sa schimbati statusul lui dinamo1948 de la rezerva la story teller sau story master... sau story GOD.

[Noel]

O sa il schimb si pe al lui si pe al tau , daca imi da fiara jucariile inapoi

Nu ca mi-as face lobby, dar asa...Cica sunt pedepsit oricum

[Dinamo1948]

21 septembrie, dupa-amiaza

Am ajuns in Craiova, dupa un drum fara evenimente. Inainte sa ajungem la mine, ii arat in fuga orasul Ioanei si facem ceva cumparaturi. Heh, urmeaza momentul critic, marea prezentare. Ajungem la mine acasa, ai mei sint inca pe la munci. Punem repede de o cafea si ne apucam sa asteptam. Apare maica-mea... Acum e-acum. O priveste curioasa pe Ioana, eu fac prezentarile si le las sa vorbeasca de-ale lor, in timp ce eu string amicii pentru cheful de deseara. Vine si tata, aparent bucuros sa ma vada. Nu apuca sa intre in casa, ca l-am si "agatat".

- Hai sa-ti arat ceva, zic eu.

- Eh, ce sa-mi arati?

Il duc si ii arat masina.

- Azi mi-am luat-o, zic eu, ca sa elimin orice dubii.

- Cum, e a ta?

- Da.

- Pai cu ce bani?

- Cu banii cistigati de pe urma Ligii Campionilor.

- E, pe dracu, pai ce-ai facut tu acolo ca sa cistigi atitia bani?

- Nimic special, mi-am facut treaba.

- Auzi, eu am impresia ca tu nu imi spui ceva. In ce te-ai bagat pe-acolo, de ai ajuns sa iti iei masina de-asta?

- In nimic. 30.000 e contractul meu pe un an de zile, bani de care nu m-am prea atins, 20.000 prima pentru calificarea in grupele Champions League, plus prime de meci.

- Hm, pai si pe masina cit ai dat?

- 28.000.

Taica-meu e gata sa faca infarct. Calculeaza repede in lei, imparte la salariul lui de bugetar si ajunge la concluzia ca i-ar trebui citeva vieti ca sa isi ia masina ca a mea. Comparatia nu ii prea convine, asa ca ma loveste sub centura.

- Pai bine, ma, de-aia ai facut tu facultate, ca sa te amesteci cu toti golanii aia de fotbalisti?

- Auzi, stii ceva? Mi-a ajuns morala. Mie imi place ce fac, mai cistig si o groaza de bani pentru asta. Nu iti convine, nu ai decit, dar nu imi strica mie primele zile libere dupa o groaza de timp. Discutia asta s-a incheiat.

Hmm, m-am inflamat serios. Ii intorc spatele, intru in casa si o pescuiesc pe Ioana.

- Hai sa mergem, avem niste treaba.

Tipa ma priveste mirata, dar nu comenteaza. Isi ia la revedere de la maica-mea si se pregateste sa plecam. In usa, dam nas in nas cu taica-meu, care ramine socat.

- Pai unde va duceti? Si asta cine e?

- "Asta" e prietena mea, Ioana. De dus, nu stiu unde ne ducem, dar plecam de-aici.

- Hai ma, ca nu zisei cu rautate, dar ma gindeam si eu... incearca tata o impacare timida.

- Pai n-ai decit, gindeste-te cit vrei. Noi te lasam sa te gindesti linistit.

Ies pe usa cu inima grea, dar parca usurat ca am trecut de faza asta. O salut pe maica-mea si plecam.

In masina, Ioana nu indrazneste sa deschida discutia, chiar daca o roade curiozitatea. Ca sa scap mai repede, aduc eu vorba.

- Uite, nu incerca sa imi ceri explicatii. Pur si simplu, nu sint in dispozitia sa dau socoteala nimanui. Ne-am inteles?

- Bine, si totusi... sint parintii tai.

- Da, de acord cu chestia asta. Cind s-or comporta in consecinta, vom mai discuta.

Nu apuc sa termin fraza, ca imi suna mobilul. Ma uit si vad numarul lui taica-meu. Ii dau reject si inchid telefonul. Din fericire, nu stie numarul de serviciu.

Odata trecut momentul de tensiune, incep sa rationez. Mi-am invitat amicii la chef, dar unde fac cheful? Mda, intr-un loc public e exclus, acasa nu prea mai e cazul. Urmatorul sfert de ora mi-l petrec dind telefoane si contramandind. Mi s-a taiat de tot, asa ca propun o intoarcere "acasa", adica in Bucuresti. Ioana nu prea are de ales, asa ca restul dupa-amiezei il facem, din nou, pe drum.

Ajung in Bucuresti prost dispus, obosit, fara chef. Cind intram in apartamentul in care stau eu, incepe sa imi creasca moralul. Da, e clar, aici e acasa, de acum incolo. Ioana se apuca sa faca ceva de mincare, in timp ce eu imi montez noul calculator. E ca un vis... merge "ca vintul si ca gindul". Petrecem o seara linistita, "in familie" chiar, as putea spune, care imi mai goneste din gindurile negre.

22 septembrie

Azi am liber, dar nimic de facut. O excursie rapida pe langa Bucuresti, undeva intr-un loc linistit, rezolva si problema asta. Ajungem seara acasa, cu bateriile incarcate, gata pentru o noua zi de munca.

23 septembrie

Talnar ma suna si ma invita la meciul de Cupa dintre Dinamo II si FC Oradea. Ma gindesc ca tot nu prea am ce face intre antrenamentul de dimineata si cel de seara, asa ca accept. Partida se joaca pe terenul secundar, nu sint decit citeva zeci de spectatori, iar eu decid sa vad partida de pe banca. Ii promit "Tintarului" ca nu o sa ma amestec si o sa il las sa isi faca treaba.

Meciul in sine nu prea are istoric. Jucatorii de la echipa a doua ma vad pe banca si pun osul serios, cu gindul ca, poate-poate, vor face pasul spre echipa mare. Oradenii nu se jeneaza si incep sa dea la oase serios, chestie care se traduce, in final, cu patru jucatori de-ai nostri accidentati usor si cu sapte cartonase galbene pentru bihoreni. Gado deschide scorul pentru FC Oradea in minutul 59, Szabo egaleaza pentru noi in minutul 65 si partida intra in prelungiri. Mai experimentati, bihorenii marcheaza golul victoriei in minutul 97, prin Gego, si Dinamo II iese din Cupa Romaniei. Talnar priveste curios insemnarile pe care mi le-am facut in timpul meciului.

- Ce e, imi iei vreun jucator?

- Cum il cheama pe portar?

- Florin Matache.

- Hmm, a aparat binisor azi. Ma rog, nici apararea nu s-a miscat excelent.

- Da, da' Burca a mai facut ceva-ceva...

- Da, dar restul?

Imi notez undeva in cap sa il urmaresc pe portarul asta si am o alta revelatie: imi mai trebuie un fundas central de valoare, nu pot sa duc tot sezonul cu Goian si Alistar. Seara, la antrenament, ma conving ca Iordache nu e raspunsul la problema mea, asa ca maine voi incepe sa caut o rezerva buna.

24 septembrie

Ajung la club de dimineata, chitit pe fapte mari. Azi e si tragerea la sorti pentru Cupa, in primul tur in care intra si echipele din A. Ma instalez in birou si il sun pe Becali. Nu imi face mare placere sa lucrez cu el, dar asta e sistemul...

- Noroc, Giovanni, te-am trezit?

- Pustiule, tu esti ma? Ce-ai de suni la ora asta?

- Imi trebuie un fundas central bun si ieftin.

- Asa, si mai ce, pe Ronaldinho gratis, cumva?

- Hai ma, nu face misto, eu vorbeam serios.

- Da' ce, vrei sa vinzi ceva?

- Nu, nu, deocamdata nu. Intereseaza-te si tu, da-mi un telefon cind afli ceva.

- Bine, bine, hai sa vad.

La 11, la sediul FRF, e tragerea la sorti. Cum mie nu mi-a facut niciodata placere societatea oamenilor de acolo, il rog pe Dinu sa asiste el. La 11.30, suna telefonul.

- Adi, gata tragerea.

- Cu cine am picat?

- CSM Medgidia, echipa de Divizia C.

- A, bun asa. Meciuri tari, ceva?

- Sa stii ca noi am avut noroc. Multe echipe din A joaca intre ele. Sportul - Apulum, Steaua - Gloria, Otelul - National, Rapid - CFR Cluj... cam astea ar fi.

- Data s-a stabilit?

- Da, o singura mansa, pe 6 octombrie. Noi o sa jucam acasa, eu zic ca putem sa jucam cu rezervele. E miercuri si n-are rost sa fortam...

- Corect, aprob eu supus... Pai atunci, cam asta e, am avut noroc.

Nu apuc sa inchid bine, ca telefonul suna iar. Becali. Am un impuls sa caut repede o manusa chirurgicala, dar decid sa raspund asa, "neprotejat"...

- Noroc, pustiule, ce zici, mai vrei fundasi?

- Pai, as cam vrea...

- Hmm, uite, eu vorbi cu niste oameni. Cred ca te lasi de sportul asta. Daca vrei de-aia buni, cel mai ieftin e Barcauan, care costa cel putin juma' de milion de coco.

Gindesc Rapid ca readucerea lui Barca ar fi o lovitura de imagine excelenta. Suporterii l-au adorat si au regretat cind a fost vindut la Sahtior, dar oare i-or da aia drumul?

- Mmmm, cam mult. Hai ca ma mai gindesc si te sun. Bine asa?

- Bine, bine, vezi ce faci.

Restul zilei trece fara evenimente notabile. Saptamina asta de vacanta i-a cam scos din priza pe jucatori, care sint relaxati. Din relaxarea asta mi se trage si o belea: Goian calca strimb la antrenament si devine incert pentru partida cu FC Brasov de maine. Seara, prima partida a etapei, FC Arges - Steaua, se termina 1-1, cu Oprita ratind un penalty in finalul partidei. Cred ca Zenga e pe faras...

25 septembrie

Azi e meciul cu Brasovul. Cum dimineata nu e antrenament, ramine stabilit sa ne adunam la stadion, cu doua ore inainte de inceputul partidei. Atmosfera in vestiar e una de vacanta, chestie care ma ingrijoreaza. La ultimul consult medical, doctorul Batineanu clatina din cap suparat.

- Lucica nu ar trebui sa joace azi, poate sa faca ruptura.

Hmm, deci fara Goian.

- Ciobi, esti titular, Gala, treci rezerva, fac eu Rapid schimbarile in foaie.

Jucatorii ies la incalzire, eu ii urmez. Surprinzator, tribunele sint, in cea mai fericita varianta, pline doar pe jumatate. Mda... Timpul pina la inceputul meciului se scurge repede, asa ca fluierul lui Robert Dumitru imi zgirie timpanele.

25 septembrie

Dinamo - FC Brasov, Divizia A, etapa a 8-a

Dinamo: Cr. Munteanu - I. Balan, Alistar, Ciobotariu, Semeghin - Fl. Petre, Margaritescu, Tames, Vl. Munteanu - Cl. Niculescu, Danciulescu.

Min. 1: La prima faza a meciului, Danciulescu il deschide in dreapta pe Petre, care centreaza ideal pentru Niculescu, singur-singurel in mijlocul careului. Cleo preia, isi aseaza mingea si trage... pe langa poarta. Eu dau nervos cu pumnul in copertina, iar "baga-mi-as p#la" emis de Niculescu se aude pina la mine, in linistea de pe stadion.

Min. 5: Jucatorii mei combina lejer in careul oaspetilor, dar sutul lui Margaritescu e respins in lateral de portarul brasovean.

Min. 13: Alistar il ia cu fulgi cu tot pe Buga, care e scos pe targa. Antrenorul lui FC Brasov ma priveste cu repros, dupa care se dezlantuie la adresa arbitrului. Intr-adevar, pina si eu consider ca Alistar merita un galben. Buga e inlocuit si am scapat de cel mai periculos jucator al oaspetilor.

Min. 25: Niculescu reia pe langa poarta o centrare perfecta a lui Vlad Munteanu. Ratam cu seninatate, se vede ca jucatorii sint prea relaxati. Ies in tusa si zbier la ei sa se concentreze.

Min. 27: Dossey respinge cu greu, peste bara, sutul din careu al lui Danciulescu.

Min. 37: Margaritescu mai trage un sut in plopi, moment in care ma enervez de-a binelea.

Pina la pauza nu se mai intimpla nimic si intram la cabine cu 0-0. Nu conteaza ca brasovenii n-au trecut de centrul terenului, problema e ca n-am marcat. Ies Petre si Vl. Munteanu, epuizati, intra Grigorie si Cigan.

Min. 48: Grigorie il ameteste pe Sandor, care se enerveaza si il faulteaza din spate. Arbitrul scoate decis din buzunar cartonasul galben, care este al doilea pentru brasovean. Avem o repriza in superioritate numerica. Din lovitura libera rezultata, Balan centreaza perfect pentru Cigan, care reia, cu capul, putin peste poarta.

Min. 50: Niculescu trage de la 28 de metri, din alergare, Dossey scoate greu peste poarta.

Min. 53: Actiune Danciulescu pe stinga, pasa pentru Cigan, care centreaza perfect, la intilnire, pentru Niculescu. Cleo incearca "o scarita" si rateaza cu nonsalanta. Ma ridic de pe banca si il chem la margine.

- Claudiu, mai ai zece minute sa dai gol sau te scot. Nu se poate sa jucam la misto.

Nu comenteaza nimic si se intoarce pe gazon. Sint hotarit sa il scot, mi-a mincat nervii.

Min. 65: Ultima schimbare: iese Niculescu, intra Baltoi. Claudiu pleaca direct la vestiare, cu capul plecat.

Min. 69: Cigan centreaza, Danciulescu reia, Dossey scoate greu, iar un fundas respinge din bocancul lui Baltoi.

Min. 84: GOOOL Dinamo! Centrare perfecta Grigorie, Danciulescu pune latul si deviaza mingea pe coltul scurt.

Min. 85: Surdu trage primul sut la poarta al brasovenilor, de la 30 de metri distanta, la 10 metri afara.

Min. 86: GOOOL Dinamo! Inca o centrare "marca" Grigorie si Margaritescu trimite cu capul in plasa.

Min. 93: La ultima faza a meciului, Danciulescu si Baltoi rateaza incredibil, dupa o centrare de la Cigan.

Meciul se termina 2-0, dar eu sint un pachet de nervi. Jucatorii vad ca nu prea e de gluma, asa ca saluta in viteza galeria si o taie la vestiare. Fumez o tigara, sa ma calmez, dupa care merg si eu dupa ei.

Intru in vestiar. Destul de liniste, nu prea se aud poantele obisnuite. In momentul in care am intrat, fiecare isi gaseste brusc ceva de facut. Danciulescu e ocupat sa isi curete ghetele de noroi, Alistar se grabeste spre dus, Semeghin isi cauta ceva in geanta de antrenament... Atmosfera e tensionata, asa ca decid sa detonez "bomba" de pe acum.

- Asa... ii baturam si pe astia. Voi sinteti multumiti?

- Pai, Mister... incepe timid Petre.

- Piticule, fara "pai". Am crezut ca fac infarct cind am vazut ca e minutul 80 si tot 0-0.

- Da' am avut ocazii multe... incepe Danciulescu.

- ...si aia nici n-au calcat la noi in careu, incheie Ciobotariu.

- Asa e, dar poate nu ne-am inteles: voi sinteti multumiti sa stam la 0-0 cu astia, echipa de coada clasamentului, pina in minutul 80? A, si imi adusei aminte... cu un om in plus o repriza intreaga? ridic eu vocea.

- Pai ce sa le facem, daca s-au bagat cu fundul in poarta tot meciul? incearca si Niculescu ceva.

- Sa le dati gol, aia sa le faceti, baga-mi-as p#la! E IN-AD-MI-SI-BIL asa ceva! zbier eu. Cum mama dracului sa nu fiti in stare?

Cind inchid gura, imi dau seama ce am facut. Am strigat la jucatori, m-am enervat... exact chestiile pe care nu ar fi trebuit sa le fac niciodata. Decid sa repar ce se mai poate repara si cobor tonul.

- Va rog sa ma scuzati, nu trebuia sa zbier la voi. Pina la urma, am cistigat. Vreau sa va spun o chestie: o singura data daca va mai bateti joc de un meci, eu am plecat. Nu ca v-ar durea pe voi, dar...

- Dar, Mister, nu ne-am batut joc, doar ca nu a vrut sa intre in ate, sare iar Florentin.

- Piticule, si cu Nationalul cum a fost? Doua goluri luate in doua minute, fara alea eram la cinci puncte in fata, asa o sa fim la doua, daca aia bat maine. Stiti cum se cheama asta? Lipsa de concentrare. Mai pe romaneste, bataie de joc. Eu am plecat, ne vedem luni, la antrenament.

Inainte sa mai inceapa vreo discutie, ma intorc si ies. Plec acasa suparat foc, partial pe jucatori, partial pe mine. Poate ca nu am reactionat corect, dar nu puteam sa ii las asa. Marti jucam cu FC Porto...

25 septembrie, seara tirziu

Stau acasa si incerc sa ma relaxez putin. Am inceput sa pun prea mult la suflet chestia asta, nu e bine. In timp ce caut un film care sa merite sa fie vazut, suna telefonul. Hmmm, numar necunoscut. Cine o fi la ora asta? Decid sa raspund... cine stie, poate ma cauta Berlusconi.

- Da.

- Mister, scuze pentru ora, dar trebuie sa vorbim neaparat ceva.

Recunosc imediat vocea lui Florentin Petre. Aha, precis l-au bagat la inaintare, ca de-aia e capitan.

- Da, Piticule, ce e?

- Adi, uite, am vorbit cu baietii... si m-au rugat pe mine sa te sun sa vorbim.

- Bun, nici o problema, spune, ce e?

- Am stat si am discutat in vestiar... Pina la urma, cam ai dreptate.

- Oi avea, raspund eu posac.

- Pai cam ai... de-asta, baietii au zis sa iti cer eu scuze in numele lor.

- OK, nici o problema, ma bucur ca v-ati dat si voi seama. Doar o chestie sa te intreb, bine?

- Sigur, sigur...

- Voi ati hotarit asa ca sa imi treaca mie nervii sau pentru ca asa v-ati gindit voi ca e cazul?

- Hmmm, pai... si una, si alta.

- Zi mai departe.

- Pai nu e bine sa fim certati, ca, pina la urma, sintem o echipa, nu?

Cuvintele lui Petre sint, vorba aia, "un balsam pentru sufletul meu ranit".

- Asa...

- Plus ca... na, chiar am ratat in prostie azi.

- Asta asa e.

- De-asta, eu imi mai cer o data scuze si promitem sa fie mai bine cu Porto.

- Haha, bine... ii batem si pe aia?

- Eee, daca ii batem si ca pe Brasov si ar fi bine, se inveseleste Petre.

- Asa e... hai ca e tirziu, noapte buna, Florentin, si ne vedem luni, la antrenament.

- Noapte buna, Adi.

Inchid telefonul si ma simt mult mai bine. In sfirsit, ma simt parte a grupului. Daca le-a pasat ca eu m-am enervat, inseamna ca am ceva importanta pentru ei...

26 septembrie

Zi de "relache", pe care o petrec in casa, uitindu-ma la meciuri. In ultimele partide ale etapei, Gloria - FC National 2-2, cu "bancarii" conducind cu 2-0 in minutul 22, dar bistritenii egalind inainte de pauza, si Rapid - Sportul 3-2, golul victoriei fiind marcat de Daniel Niculae in minutul 87. Asadar, dupa opt etape, cu 22 de puncte, ne-am distantat la patru de a doua clasata, FC National, ambele echipe fiind neinvinse pina acum, in timp ce Rapid e pe 3, la sase puncte de noi, iar Steaua pe 12, cu 8 puncte, doar doua mai mult decit "lanterna rosie", FC Arges. Mda, cred ca e cel mai reusit sezon din ultimii ani pentru Dinamo. Gata, pauza s-a terminat, poimaine avem meci cu campioana Europei, FC Porto.

[boogiesbc]

O sa il schimb si pe al lui si pe al tau , daca imi da fiara jucariile inapoi

Nu ca mi-as face lobby, dar asa...Cica sunt pedepsit oricum

Pe-al meu in ce vrei sa mi-l schimbi?

N-am mai postat aiurea deloc...

[Dinamo1948]

27 septembrie

Azi e ziua mea. Ca dracu, am uitat complet. Nu am nimic pregatit, trebuie sa dau si eu macar o bere... Ma trezesc stresat, ros de ginduri diverse. Mda, acum un an nici cu gindul nu as fi gindit. Ma imbrac in viteza si demarez spre club, ca sa ajung la antrenamentul de dimineata. La prinz plecam spre Porto, asa ca timp de pierdut nu prea am. Dau o tura prin birou, imi verific e-mailul si cobor spre vestiare.

Cind intru pe culoar, ma loveste o liniste nefireasca. De obicei, jucatorii erau deja aici si dinauntru se auzeau vorbarie, risete... acum nimic. Mai mult, am impresia ca usa de la vestiarul nostru a fost un pic crapata si s-a inchis brusc cind am aparut eu pe coridor. E clar, sint paranoic. Da' daca astia s-au suparat si au hotarit sa nu vina la antrenament? Muncit de ideile mele negre, avansez hotarit spre usa. Inauntru e tot liniste. Pun mina pe clanta si intru hotarit. O rafala de pocnete ma sperie de imi sare inima din piept... pina sa imi dau seama ce se intimpla, ma pomenesc udat din cap pina in picioare. Hmm, daca e din cap pina in picioare inseamna ca n-am facut pe mine de frica, e altceva. Evrika! Sampanie. Un hohot general de ris insoteste intrarea mea intempestiva. Baietii s-au grupat in stinga si in dreapta usii si au tras la tinta in mine cu sampaniile.

- Ma, ce faceti, ma, aici? ma rastesc eu la ei, dar cu zimbetul pina la urechi.

Petre se desprinde din grup si se posteaza in fata mea.

- La multi ani, Mister, si fie ca tot ce va doriti sa se implineasca.

De unde mama dracului stiu astia ca e ziua mea azi?

- Multumesc, Florentin, multumesc, baieti... apuc eu sa ingaim.

Intre timp, jucatorii si secunzii se strica de ris. Mda, cred ca arat foarte nostim "plouat".

Niculescu da tonul la un "Multi ani traiasca"... cu refrenul un pic adaptat: un vers e "Adi sa traiasca", urmatorul e "Mister sa traiasca". Un gind cretin imi trece fugar prin cap: "asta subliniaza ambivalenta relatiei mele cu ei". Gee, am citit prea mult! Cintecul se termina si baietii ma iau la rind, la stringeri de maini si pupaturi. Se termina toata ceremonia... acum ce fac, sint ud leoarca.

- Ma, care mai aveti un echipament, ca doar nu vreti sa ies asa pe teren? intreb.

Cum-necum, se string de pe la unul si de la altul jambiere, un sort, un tricou si o bluza. Ma rog, sortul e de la Claudiu si imi e cam mare, motiv sa-l intep:

- Cleo, te-ai ingrasat, ai fundul de doua ori cit al meu.

- Pai deh, daca n-am mai apucat sa dansez... imi face el cu ochiul.

- Hai, gata, echiparea si pe teren. Avem un program de mai mare dragul zilele astea...

Antrenamentul trece de parca n-ar fi, cu glume, risete, mistouri. A picat la fix faza asta, dupa morala pe care le-am facut-o dupa meciul cu Brasovul... Ne despartim si dam adunarea pentru ora 12.00, la club. Trebuie sa ajung sa ma schimb si sa imi iau bagajul... bine ca l-am pregatit de aseara.

27 septembrie, la prinz

Ne stringem in holul clubului, unde toata lumea a venit sa ne ureze bafta in marea intreprindere care ne asteapta. Din staff vor merge cu noi Nicolae Badea, Cornel Dinu si Gigi Netoiu. Borcea vine si imi stringe mina, spunindu-mi confidential:

- Adi, am incredere in tine ca nu ne facem de ris.

Normal ca nu trebuie sa ne facem de ris, altfel de unde scot eu bani sa-mi platesc datoria?

- Eh, Cristi, hai sa vedem ce o iesi.

Autocarul ne stringe si ne depune Rapid la Otopeni. Drumul prin Bucuresti, altfel un calvar la ora asta, a fost usurat considerabil de masina de Politie cu girofarul pornit care ne-a deschis drumul. Heh, ce bine e sa fii Dinamo!

In aeroport, presa e strinsa ciopor. Nu apucam sa intram bine, ca se reped pe noi ca termitele. Fiecare isi alege cite o "victima", de la care sa scoata o declaratie inainte de plecare. Oarecum normal, eu sint alegerea favorita. Un brat de microfoane si reportofoane, o duzina de camere de luat vederi imi sint dedicate.

- Domnu' Badea, un cuvint inainte de meciul cu campioana Europei.

- Doar un cuvint vreti? il ironizez eu.

- E, si mai multe, daca se poate.

- Nu ma faceti, ca daca ma apuca vorbitul, pierdem avionul. Eu sint oltean si noi avem saminta de vorba.

- Eee, nici chiar asa. Aveti de gind sa ii bateti si pe Porto?

- Noi avem de gind multe, dar intre dorinta si putinta este, uneori, o diferenta. Vom trai si vom vedea maine seara.

- Va e frica de ei? Pina la urma, sint campionii Europei.

- De ce sa ne fie frica? N-au tot doua maini si doua picioare?

- Deci vreti sa va bateti cu ei de la egal la egal?

- De ce nu?

Vad ca pina acum mai mult am emis intrebari decit afirmatii.

- Probleme de lot mai sint? Goian nu a jucat in ultima etapa, s-a refacut?

- Da, Goian s-a refacut si va fi titular. Singura absenta va fi Alex Pacurar, care va mai lipsi cel putin doua saptamini.

- Veti folosi o tactica diferita fata de cele de pina acum?

- Dumneavoastra tineti cu mine sau cu ursul? Veti vedea la meci.

Un oficial al aeroportului isi face drum spre noi, cu un teanc de pasapoarte in brate. Ne face semn sa ne deplasam spre "Plecari", lucru care reprezinta scuza perfecta sa scap de presa.

- Imi pare bine ca ne-ati insotit pina aici, noi vom pleca in curind. Sper sa avem si un strop de noroc si sa avem ce sarbatori la intoarcere. Va multumesc.

Imi string "haita" si ne imbarcam in avion... Uh, am ajuns si aici. Telefonul se agita in buzunar. Mesaj de la Ioana: "Drum bun, bafta acolo si sa ii bateti!" Mda, cam laconic pentru gustul meu, dar gestul conteaza. Motoarele incep sa vibreze, iar intr-un sfert de ora decolam spre Porto.

27 septembrie, dupa-amiaza

Aterizam la Porto, dupa un zbor de aproape patru ore. Zborul in sine a durat doar trei ore si jumatate, dar turnul de control ne-a tinut in aer jumatate de ora, cica e pista aglomerata. Oare o fi vreo smecherie sa ne enerveze sau sint eu paranoic?

Un oficial al gazdelor ne asteapta in salonul VIP. Din fericire, tipul stie engleza, ca altfel o sfecleam. Ne explica toate chestiile cu cazarea, antrenamentul oficial si celelalte amanunte organizatorice, dupa care ne conduce la autocarul trimis sa ne culeaga. Vremea e superba, chiar daca e aproape de jumatatea toamnei. Presa portugheza sare pe noi, dar intrebarile, din fericire, sint cam aceleasi ca la Bucuresti, chestie care ma scuteste de efortul compunerii unor raspunsuri noi.

Am ajuns, ne-am si cazat, le dau liber baietilor pina la ora 19.30 si ies sa ma plimb un pic prin oras, cu Cornel Dinu. Porto e un oras superb, cu spatii largi si multa verdeata... ceva cam in genul Timisoarei. O chestie care ma agaseaza infiorator este insa limba. Astia parca scuipa tot timpul sau te injura in fata. Ale dracului ele de telenovele, de acolo mi se trage ura asta. La 18.00 sintem inapoi la hotel, numai bine pentru un pui de somn si un dus.

27 septembrie, seara

Autocarul trimis de FC Porto ne culege si ne duce la stadionul "O Dragao". Intram cu smerenie in acest "templu", unde Mourinho schimba anul trecut fata fotbalului, iar Grecia insira pe drumul catre titlul european echipe cu nume mult mai mari. In tribune e plin de ziaristi, cred ca sint citeva zeci, care au venit sa vada antrenamentul oficial. De-al dracului - am invatat si eu ceva de la smecherii astia de antrenori mari - nu facem nimic tactic, doar o dezmortire fizica si un pic de lucru cu mingea. Gazonul este perfect, parca mi-e si rusine sa intru incaltat pe el. Eh, ce diferenta...

Seara, baietii sint consemnati in camere, in timp ce eu si Cornel Dinu punem tara la cale. Dinu este partizanul unei asezari ceva mai defensive, macar sa nu luam multe, in timp ce eu sustin sa mergem peste ei. Pina la urma, o replica decide disputa in favoarea mea:

- Daca mingea e la noi, nu e la ei. Daca nu e la ei, nu au cum sa ne dea gol.

Dinu se uita mirat la mine, dupa care clatina din cap.

- Deh, daca tu zici... tu esti antrenorul, ce mai. Eu sint sceptic, dar nu avem nimic de pierdut.

Heh, a zis Dinu asta? "Tu esti antrenorul"... geez.

Odata stabilita tactica, formula de start nu va fi o problema, intrucit toti titularii sint valizi. Singura problema potentiala e faptul ca Alistar si Danciulescu sint la un "galben" de o suspendare. In fine, noi sa fim sanatosi. Ne culcam devreme, ca sa fim odihniti maine.

28 septembrie

Ziua trece repede. Dimineata ne-o petrecem in barul hotelului, la un biliard si un suc cu baietii, ca sa se mai relaxeze. Niculescu povesteste amuzat o faza patita aseara, cind admira vitrina unui magazin.

- Sa moara mama, la un moment dat, eu stateam si beleam ochii in vitrina, cind simt o mina pe fund.

- Ha, ha, era aspra? rid baietii.

- Ho, ba, sa va povestesc... Asa, simt eu mina pe fund, ma intorc si ce vad. Un aurolac de-asta mic de-al lor, negru ca dracu', incerca sa ma faca la buzunare.

- Asa, si ce-ai facut?

- Pai ce sa-i fac, cind i-am dat un sut a fugit invirtindu-se...

Eu simt ca mi se face rau... asta ar mai lipsi, un scandal aici.

- Politie, ceva? intreb eu.

- E, pe dracu, nici picior, cre' ca sint pe mina cu hotii.

- Hai, ma, ca numai in Romania se intimpla asa, se baga si Petre.

- Acu' na, mai stii?

Dupa masa de prinz facem sedinta tactica. Porto va juca, probabil, 4-2-3-1, cu un virf impins si oameni de sustinere. Imi instruiesc jucatorii sa forteze patrunderile pe tusa, pentru ca pe centru nu prea e loc. Ma asigur ca au inteles ce vreau si le prezint formatia de start: Cr. Munteanu - Balan, Alistar, Goian, Semeghin - Fl. Petre, Margaritescu, Tames, Vl. Munteanu - Danciulescu, Cl. Niculescu. Program de somn pina la ora 18.00, meciul fiind la 19.45, ora locala.

28 septembrie, seara

Ne reunim in hol, pregatiti sa dam piept cu campioana Europei. Realizez ca ma obsedeaza gindul asta si decid sa fac o mica prelucrare psihologica la stadion. Ne urcam in autocar si ajungem la stadion cam cu o o ora si ceva inainte de meci, trecind printr-o mare alb-albastra, de suporteri ai lui Porto. Spre lauda lor, portughezii sint civilizati si, in afara de niste scandari in limba lor nenorocita, nu se manifesta agresiv.

In vestiar e liniste, jucatorii se echipeaza cu atentie. Danciulescu isi pune aparatori duble... pina la urma, picioarele sint bunul lui cel mai de pret. Niculescu isi studiaza atent tatuajul de pe bratul sting, in timp ce Petre isi face cu grija freza. O bataie discreta in usa ne avertizeaza ca trebuie sa iesim la incalzire. Iesim cam dezordonati si ne imprastiem pe teren. Pe margine, Victor Fernandez, inlocuitorul lui Mourinho, trage cu sete dintr-o tigara. N-as vrea sa fiu in locul lui... Ne zimbim amical si ne stringem mainile, dupa care ne intoarcem la treburile noastre. Atmosfera e senzationala, cei 50.000 de spectatori fac spectacol in tribune. Putinii dinamovisti - daca or fi - sint pierduti undeva in marea asta de lume.

Un oficial ne anunta sa ne pregatim echipele pentru iesirea oficiala. Imi string jucatorii si ne inchidem in cabina. Se vede ca sint concentrati... sau stresati? Imi aduc aminte ideea mea stralucita si imi prezint discursul.

- Hmmm. Baieti, asta-seara jucati cu campioana Europei. O singura pretentie am de la voi. In urmatoarele doua ore, uitati ca e vorba de campioana Europei. E o echipa de 11 jucatori, fiecare cu doua picioare. Cu de-astea ati mai jucat, nu? Si nu v-a fost frica. Hai, pe ei, sa ii mincam.

Atmosfera parca s-a mai calmat un pic. Fara un cuvint, jucatorii se incoloneaza, in timp ce eu realizez ca am uitat sa le zic ca Porto e si detinatoarea Supercupei Europei. Lasa, mai bine asa. Iesim din vestiar, cind Petre intoarce capul si lanseaza strigatul de lupta: "Di-na-mo!", repetat imediat de ceilalti jucatori. Portughezii, care au iesit si ei, ne privesc mirati, dupa care incep sa discute intre ei. Hmm, oare i-am impresionat? Nu mai e loc si timp de gindit, pe tunel intra deja primele acorduri din "Oda Bucuriei". In coloana, cele doua echipe, in frunte cu brigada de arbitri nemti, ies pe teren. Urmeaza alinierea traditionala, apoi pozele si... spectacolul poate sa inceapa.

28 septembrie

FC Porto - Dinamo Bucuresti

Liga Campionilor, faza grupelor, etapa a doua.

FC Porto: Vitor Baia - Bilro, Jorge Costa, Thiago, Areias - Costinha, Maniche - Maciel, Carlos Alberto, Diego - Luis Fabiano.

Dinamo: Cr. Munteanu - Balan, Alistar, Goian, Semeghin - Fl. Petre, Margaritescu, Grigorie, Vl. Munteanu - Danciulescu, Cl. Niculescu.

Min. 3: Faza confuza la 20 de metri de poarta noastra, mingea sare la Luis Fabiano, care il intoarce ca in curtea scolii pe Alistar si ramine singur cu Munteanu. De la zece metri, jucatorul lui Porto nu iarta si mingea se opreste direct in plasa. 1-0 pentru Porto in startul meciului, exact ce nu-mi doream... Acum trebuie sa iesim la joc, nu avem ce sa aparam.

Min. 7: GOOOOL Dinamo! Actiune colectiva a noastra, mingea ajunge pe dreapta, la Florentin Petre, care centreaza pentru Danciulescu. Un fundas respinge, Niculescu se bate pentru balon si e darimat in careu. Arbitrul fluiera imediat penalty, transformat cu sete de Danciulescu. 1-1 si meciul... "se joaca".

Min. 11: Actiune Diego pe stinga, centrare pentru Costinha, al carui "cap" e prins cu siguranta de Munteanu.

Min. 16: Petre si Balan bilbiie o minge la centrul terenului, portughezii recupereaza si verticalizeaza pentru Luis Fabiano, care trage de la 16 metri, dar Munteanu respinge si Goian degajeaza.

Min. 20: Danciulescu ia un "galben" inutil, la o faza de joc, si va rata meciul urmator.

Min. 30: Luis Fabiano centreaza pentru lovitura de cap a lui Costinha, Munteanu respinge cu greu si Semeghin degajeaza din bocancul lui Maciel.

Min. 35: Doi portughezi iau galben la aceeasi faza, unul pentru o tinere de tricou, celalalt pentru proteste. Meciul se incinge, fazele de poarta devin tot mai rare, dar se joaca tare.

Min. 44: Lovitura libera pentru noi de la 25 de metri, pe dreapta. Margaritescu paseaza in lateral pentru Goian, care prelungeste la Vl. Munteanu. Vladut centreaza pentru voleul lui Niculescu, dar Thiago plonjeaza la sacrificiu si deviaza in corner.

1-1 scorul la pauza, cinci galbene la ei, doua la noi. Decid sa risc un pic si fac toate schimbarile deodata. Ies Vlad Munteanu, Tames si Danciulescu, ultimii doi cu cite un galben la activ, si intra Cigan, Grigorie si Mihalcea. Fernandez face si el o schimbare, dar una masiva: iese Maciel si intra Derlei, portughezii trec in 4-3-3... acum sa te tii.

Min. 46: Derlei trece usor de Alistar si trage tare, dar Munteanu scoate peste transversala.

Portughezii pornesc iuresul, ne aparam uneori si cu 11 oameni.

Min. 50: Derlei patrunde nestingherit printre Balan si Alistar si suteaza la coltul lung. 2-1 pentru Porto.

Min. 53: Thiago trage din lovitura libera, putin pe langa poarta noastra.

Min. 60: Jorge Costa il ia cu fulgi cu tot pe Niculescu, arbitrul nu fluiera nimic. Portughezii continua faza, Derlei trage in Munteanu de la zece metri, mingea sare la Luis Fabiano, care, cu toata poarta goala, trage un pic alaturi. Tribunele ofteaza, eu imi dau seama ca Porto e macar cu o clasa peste noi. De la pauza incoace, nici nu cred ca am trecut de centrul terenului.

Min. 66: Derlei reia cu capul, putin peste poarta, o centrare din corner a lui Maniche.

Min. 77: Carlos Alberto trage tare de la 16 metri, Munteanu scoate in corner.

Min. 80: Contraatac al gazdelor, Derlei suteaza, Munteanu respinge si Diego reia in plasa. 3-1 pentru Porto si meciul e terminat. Portughezii se retrag, multumiti cu scorul, noi nu putem mai mult.

Min. 90: Thiago vede al doilea galben si e eliminat.

Meciul se termina 3-1 pentru Porto, rezultat normal, la urma-urmei. Pina una-alta, ei sint campionii Europei, noi doar ai Romaniei. Ma ridic de pe banca cu inima grea, nu imi place sa pierd. Imi string jucatorii si le multumesc pentru evolutie, chiar daca, in sufletul meu, cred ca se putea mai mult. In fine, mergem si ii salutam pe putinii suporteri care au venit pina aici pentru noi. Primim aplauze, un pic nemeritate, daca e sa fim realisti. In repriza a doua n-am mai miscat nimic, am fost doar un sac de box pentru portughezi. Asta-i fotbalul, pina la urma...

In vestiar, ne stringem lucrurile in tacere. Veselia de dupa celelalte meciuri a disparut, acum am pierdut si nu e usor de acceptat. Pina la urma, o infringere e o infringere, fie ea si in fata lui FC Porto. Conferinta de presa este scurta, il laud pe Fernandez pentru inspiratia pe care a avut-o cu Derlei si recunosc superioritatea gazdelor, dar accentuez ca Porto e campioana Europei si are un buget de vreo 20 de ori mai mare ca al nostru. Imi felicit jucatorii pentru daruire si le promit ca la Bucuresti va fi altfel. Ma rog, ca nici eu nu cred ce spun e alta treaba. Unul din jurnalisti imi ofera insa o stire la care cu greu ma abtin sa nu sar de pe scaun de bucurie: in celalalt meci al grupei, PSG si Brugges au remizat, 1-1, belgienii egalind in ultimul minut. Rezultatul este perfect pentru noi, raminem pe locul doi in grupa, cu doua puncte avans. Macar de-ar bate Porto pe toata lumea, sa stim o treaba...

Autocarul ne cara repede la hotel, sa ne luam bagajele, si apoi la avion. Cind ajungem la Bucuresti, e noaptea tirziu si la aeroport nu ne asteapta decit presa, oficialii clubului si citiva dintre suporterii cu adevarat fanatici. Primesc, oarecum rusinat, felicitari pentru meciul de la Porto si fug repede, sa ma ascund in casa, sa uit de seara asta urita. Pacat...

[anahoret]

Sa nu crezi ca nu esti citit. Pretuiesc "story"-ul tau.

[Emilian]

brrr

[Dinamo1948]

Brrr what?

[Emilian]

Stiu ce inseamna cand se apuca anahoretu' de laudat.

[Dinamo1948]

Sa inteleg ca e de rau?

[Emilian]

cu siguranta

[anahoret]

Emilian e un vulpoi batran. Nu lua in seama ce-a spus despre mine. Ce-a scris, ma rog.

[Dinamo1948]

29 septembrie

Ma trezesc tirziu, cu capul greu de suparare. Parca nici nu-mi vine sa cred ca aseara jucam cu FC Porto, la ei... si pierdeam clar. Heh, poate ca de-asta sint antrenorii platiti asa bine, ca sa isi ia si suturi. Cobor, imi iau ziarele si ma apuc sa imi beau cafeaua. "O palarie prea mare" titreaza ProSport, care comenteaza ca "Egalitatea dintre Porto si Dinamo nu a rezistat decit o repriza, pina cind portughezii si-au dat, cu adevarat, drumul la joc, moment in care s-a vazut de ce Portugalia a jucat finala unei competitii la care noi nici macar nu ne-am calificat". In Gazeta Sporturilor, Ioanitoaia zice ca "nu are rost sa ne amagim, simpla calificare in grupe este o performanta peste nivelul actual al fotbalului romanesc. Dinamo merita laudata ca a ajuns acolo si nu ar trebui sa fie criticata pentru infringerea de aseara. La urma-urmei, diferenta intre Derlei si Niculescu, Maniche si Petre, Jorge Costa si Alistar este chiar mai mare decit acest 3-1. Pe de alta parte, egalul dintre Brugges si PSG ii mentine pe dinamovisti cu sanse reale la primavara europeana, chiar daca locul doi in grupa, pe care se afla acum, pare greu de mentinut". Mda, frumoase cuvinte, dar noi am luat bataie, nu el.

Azi e zi libera, asa ca trebuie sa imi trec timpul cumva. Nu imi prea vine sa ies din casa, parca mi-e rusine sa dau ochii cu oamenii. Asta e gustul amar al infringerii...

Dupa-amiaza o pierd cu gratie, cu un ochi la televizor si cu urechea la radio. Azi se joaca meciurile din 16-imile Cupei, al nostru si cu Steaua - Gloria au fost aminate pentru miercurea viitoare. Rezultate relativ normale, toate divizionarele A care au intilnit echipe din ligi inferioare au trecut mai departe. Rapidul a avut probleme mari cu CFR Cluj, victorie abia in prelungiri, iar Otelul si Apulum au fost eliminate de FC National, respectiv Sportul.

Seara e dedicata meciurilor din celelalte grupe ale Champions League. Cum era si normal, ProTV da Sahtior - Barcelona. Surpriza etapei, 1-0 pentru Sahtior, cu Matuzalem inscriind in minutul 9. Patru romani - Rat, Florea, Stoican si Marica -titulari, al cincelea - Barcauan - rezerva... Da, Muciulescu reface ceva stil "Brescia Romena" de prin anii '90.

30 septembrie

Cobor, ma urc in masina si plec spre club, pentru antrenamentul de dimineata. Intru in sediu, liniste si pace. Pe culoare nu se vede nimeni. Pe birou gasesc o notita, prin care sint convocat la Nicolae Badea in momentul in care ajung. Ce gentil din partea lor, nu m-au sunat sa ma anunte ca sint dat afara, s-au gindit sa nu ma trezeasca din somn. Imi iau inima in dinti si ma deplasez la "El presidente".

- Buna ziua, am inteles ca vreti sa vorbiti cu mine.

- Salut, Adi, ia loc, incepe Badea calm.

- OK, treceti direct la subiect. Ma puneti pe liber?

Badea se uita mirat la mine, zimbeste amar, dupa care se lasa pe spate cu scaunul.

- Pentru ce, pentru meciul de aseara?

- Pai... da.

- Stai tu linistit, aia nu e problema. Momentan, pentru mine e mai mare satisfactia sa-l vad pe Gigi cum isi roade unghiile privindu-ne la TV decit orice infringere. Da' chiar, ia explica-mi si mie, de ce ati pierdut? Prima repriza v-ati descurcat binisor, a doua v-au cocosat aia.

- Hmmm, ce ar fi de explicat? Ne-au batut pentru ca sint mai buni ca noi. La pauza au scos un mijlocas si au bagat un virf, au trecut in 4-3-3 si ne-au facut varza pe centrul apararii. Asta e, ei sint Porto, noi sintem Dinamo. Bunavointa am avut, nu ne-am bagat cu fundul in poarta, dar daca atit s-a putut...

- Bun, am inteles. Alte probleme? Esti suparat pe vreun jucator? Din ce am vazut eu la TV, Petre nici nu a miscat in marcajul aluia si a pierdut o groaza de mingi. Ce ai de gind, vrei sa discuti cu el, sa il amendezi? Zi-mi, sa stiu si eu.

- Ar fi cea mai mare prostie sa il amendez. Practic, ar insemna ca el e singurul vinovat, ceea ce nu e adevarat. De acord, a jucat slab, mult sub ce a reusit pina acum... dar daca il amendam, se alege praful de tot. Plus ca ne taiem craca de sub picioare, Petre e capitanul echipei si cel mai iubit jucator din lot. Nu, vreo amenda e exclusa, poate sa discut cu el intre patru ochi.

- OK, alte probleme? Accidentari, suspendari, ai nevoie de ceva?

- Hmm, accidentari nu, din cite am inteles, trebuie sa vorbesc si cu doctorul Batineanu, iar Danciulescu va sta cu Brugges. Pacat, dar asta e...

- Bun, pai daca nu sint probleme, fugi la treaba. Simbata avem iar meci. Aaaa, chiar, ca mi-am adus aminte. Uite, avem o mica problema.

Aoleu.

- Ce problema? intreb eu inocent.

- Hmm, uite, Giovanni l-a sunat pe Cristi si l-a intrebat de ce nu rulezi lotul, sa mai vada lumea si alti jucatori, ca sint unii care stau pe bara de la inceputul sezonului.

- Bun, si Cristi ce i-a raspuns?

- Pai, ce sa-i raspunda, i-a zis ca tu esti antrenorul si nu se poate baga peste tine. Ma rog, cel putin asa mi-a spus mie.

- Hmm, OK, inteleg. Altceva?

- Nimic, deocamdata. Gata, fugi.

- Am plecat, o zi buna, domnule Badea.

- Salut, Adi.

Ies din biroul sefului cu un car de draci. Adica Giovanni incearca sa isi impuna jucatorii lui. Sint curios de o chestie, oare chestia asta o fi facut-o el din proprie initiativa sau l-o fi sunat vreunul din cei care fac tusa? Nu prea am cum sa ma luminez... asa ca decid sa ma duc la antrenament si sa vad acolo.

La antrenament, jucatorii sint cam sictiriti. Se vede ca nu le-a picat deloc bine infringerea, dar nu stiu daca pot sa le fac ceva, in afara de citeva cuvinte de incurajare. Incerc sa ii trezesc, amintindu-le de meciul cu Sportul Studentesc, de simbata, dar baietii ramin apatici. Hmm, ghinion, poate le trece pina maine.

Antrenamentul de seara trece ceva mai repede, se vede ca toata lumea asteapta meciul Stelei din Cupa UEFA. Deplasare la polonezii de la Amica Wronki, dupa 2-2 in tur... Vedem meciul impreuna, in sala destinata, de obicei, sedintelor pe video. Hait, ca uitasem, tre' sa mai facem dracului si noi ceva pregatiri de-astea moderne. Poate ca altfel ne-am fi descurcat cu Porto daca ii disecam impreuna la TV. Na, ca am facut ce-am facut si iar mi-am stricat cheful. Fi-r-ar al dracului de meci, mi-a mincat nervii. Imi impun sa uit cu desavirsire si ma asez printre baieti, pregatiti pentru joc.

Partida in sine este exact asa cum ma asteptam, cu Steaua atacind in valuri, dar fara claritate, in timp ce polonezii se multumesc sa se apere ordonat si sa incerce contraatacuri. Pe final, stelistii joaca cu patru atacanti, dar polonezii prind o contra si inscriu in minutul 81. S-a terminat, Steaua a zburat din Europa, iar o parte din baietii mei intimpina golul cu strigate de bucurie. Nu e foarte fair-play, dar e Steaua, ce dracu! Am ramas singura echipa romaneasca in cupele europene, ar fi bine sa nu ne facem de ris.

Dupa meci, jucatorii au inceput sa puna pariuri pe tema lungimii "vietii" lui Zenga la cirma "militarilor". "Recordul" ii apartine lui Niculescu, care e convins ca Zenga a fost dat afara inca inainte de meci. Danciulescu se chinuie sa ii explice ca era putin probabil, dar Cleo nu vrea sa auda. Atmosfera s-a mai relaxat un pic, in timp ce eu gindesc deja partida cu Sportul. Va fi greu...

1 octombrie

Azi e vineri si pina la meciul cu "studentii" a mai ramas o zi. Lipsesc la antrenamentul de dimineata, pentru ca Dinu ma ia cu el la tragerea la sorti pentru optimile Cupei. Hai sa vad si eu cum arata Casa Fotbalului...

Prima impresie pe care mi-o face cladirea este, nu exagerez, de inutilitate. Spatii prea mari, pierdute aiurea... intram in sala de sedinte, unde Mircea Sandu face oficiile de gazda. Ne arata bilele din urna, ca sa ne convingem ca nu e vreo smecherie - de parca nu ar putea sa o faca, in caz ca si-ar propune asa ceva - si anunta ca in doua din bile vor fi "bilete duble", respectiv cu cite doua echipe: Steaua/Gloria si Dinamo/CS Medgidia, pentru ca meciurile nu s-au disputat. Uh, si incepe tragerea la sorti... Farul - Poli Iasi, deja un meci intre doua divizionare A, e prima extragere, apoi Steaua/Gloria cu... "Nasul" prelungeste suspansul, pina cind extrage o bila si anunta sec: "Gaz Metan Medias". Ai dracului, ce noroc au... Nu apuc sa imi trag sufletul, ca vine extragerea urmatoare: Poli AEK Timisoara - Dinamo/CS Medgidia. Ptiu, baga-mi-as... mai rau nu stiu daca se putea. In alte partide, FC National va juca in deplasare cu Minerul Motru, lider in seria a II-a a Diviziei B, in timp ce Rapid va intilni acasa pe FCM Bacau. "Ceremonia" se incheie cu anuntul conform caruia meciurile se vor disputa intr-o singura mansa, pe 20 octombrie, pe terenurile primelor echipe extrase, dupa care Mircea Sandu ne invita la un whisky. Refuzam elegant si plecam spre club, unde ajungem si gasim totul pustiu. Mda, evident, lumea a plecat fie la masa, fie direct acasa, doar e vineri. Decid sa procedez si eu in consecinta si o sun pe Ioana, sa o scot la o pizza. Dupa-amiaza avem sedinta tehnica si nu stiu daca apucam sa ne vedem seara.

Dupa masa, ma intorc la club, unde imi petrec timpul pina la sedinta cu pricina citind stiri pe Internet. Mai mult sau mai putin constient, mouse-ul fuge spre stirile din fotbal. Imi trebuie neaparat inca un fundas, e problema mare. Geee, cum a trecut timpul. Cobor in sala de sedinte, unde ii gasesc pe baieti strinsi deja, uitindu-se ca la dentist la Cornel Dinu, care le explica o chestie super complexa, ceva cu dacii si romanii. Si-a gasit cui...

Prima parte e analiza video a meciului jucat de "studenti" in ultima etapa, 2-3 in deplasare cu Rapid. Dinu explica frumos, ca un profesor la catedra, pina si eu inteleg tot ce a vrut sa spuna. Imi trece prin cap o caracterizare a "mentorului" meu - "un academician al fotbalului"... Mda, destept om. Partea mea din sedinta e mai mult simbolica, voi anunta echipa si voi zice cum vreau sa jucam. Nu ca s-ar fi schimbat ceva, dar asa cica e traditia pe-aici.

- Adi, eu am terminat, e rindul tau, incheie Cornel Dinu.

Ma ridic si fac cei citiva pasi spre "catedra", moment in care imi aduc aminte de faza cu Giovanni. Hmm, ia sa bag un fitil, sa vad ce iese.

- Hai sa clarificam o chestie, incep eu martial. Echipa la Dinamo o face clubul Dinamo, nimeni altcineva. Nu suporterii, nu presa, nici macar impresarii. Ne-am inteles? Nu vreau sa il mai aud pe Giovanni ca ma suna sa ma intrebe de ce nu joaca unul sau altul. Nu vreau sa fiti nemultumiti, fiecare va avea sansa lui. Si, mai mult decit orice, nu vreau sa discutati cu presa despre chestia asta, ca o sa imi aprind paie in cap, inchei eu intr-un ton glumet.

Gluma mea prinde, dar vad pe fetele citorva un zimbet care mi se pare fals. Hai sa zicem ca mi se pare.

- OK, acum ca lamuriram asta, sa va zic cum jucam maine. Promit sa fiu scurt. O sa jucam la fel ca pina acum.

Un hohot de ris imprastie tensiunea.

- Pai bine, da' atunci de ce mai veniram aici? Mai bine mergeam la o bere, inteapa Grigorie dintr-un colt.

- Fane, taci ca te prind in Craiova si te maninc. Asa, ca sa nu zici ca am ceva cu tine, o sa joci titular. Mijlocas central, driblezi o data si pasezi. Ne-am inteles? O DATA, nu pina te plictisesti, mingea e una singura pentru toata lumea.

Grigorie ma priveste surprins. Se obisnuise sa fie rezerva lui Tames.

- In rest, nu sint schimbari in echipa. Babicu' in poarta, Ionut, Angelo, Lucica si Seme in aparare, Piticu' pe dreapta, Vladut pe stinga, China si Fane mijlocasi centrali, Danciu si Cleo in fata. Probleme, ceva?

Liniste totala.

- Ultima chestie. Sa dea dracu sa mai ratati cum ati ratat cu Brasovul. Gigel ala e o paguba la casa omului, daca ne-a prins ne-a si intepat. Probleme, ceva?

Liniste totala.

- Bun, atunci fuga la treburile voastre si ne vedem maine la 12 la club. Meciul e la 4, sa dea dracu sa veniti mahmuri...

Iesim rizind din sala de conferinte, parca amintirea infringerii cu Porto s-a risipit in vint. De maine ne intoarcem in campionatul nostru cel de toate zilele...

2 octombrie

Adunarea la club, nu lipseste nimeni. Se ride, se fac glume, in timp ce eu incerc sa ii mobilizez pentru drumul pina in Regie. Autocarul ne depune la intrarea "de serviciu" a stadionului. Ne instalam in vestiare, jucatorii incep sa se echipeze, in timp ce eu ma sprijin de un perete si trag cu sete dintr-o tigara. Prin peretii subtiri se aud, vag, vocile din vestiarul Sportului. E clar, ala care zbiara e Petrescu.

Iesim sa facem recunoasterea terenului. Hmm, stadionul arata jalnic, mai rau decit la televizor. Pe de alta parte, "studentii" sint o echipa de toata isprava. Mie imi place cum joaca, nu se inchid in aparare, alearga mult... o echipa frumoasa. Pe gazon apar si "studentii", "biciuiti" de vorbele apasate ale lui Dan Petrescu. Ne interesectam langa tusa, imi zimbeste rece, ma saluta si mormaie ceva, ca nu luam campionatul. Hmm, urit din partea lui, motiv pentru care ii aplic si eu o lovitura "sub centura":

- Da' Steaua ce face, scapa de retrogradare?

Petrescu ramine masca, l-am pocnit unde il doare mai rau. Scapat din clinci, ma refugiez pe banca noastra si fumez tigara de la tigara pina la inceputul meciului

2 octombrie

Sportul Studentesc - Dinamo Bucuresti

Divizia A, etapa a 9-a

Dinamo: Cr. Munteanu - Balan, Goian, Alistar, Semeghin - Fl. Petre, Margaritescu, Grigorie, Vl. Munteanu - Niculescu, Danciulescu.

Min. 1: actiune "snur" a noastra, Grigorie paseaza "printre" pentru Niculescu, dar Cleo, singur cu portarul, il ia la tinta si ne alegem doar cu un corner.

Min. 8: contraatac Vl. Munteanu - Niculescu - Danciulescu, dar ultimul trage de la 16 metri putin peste poarta.

Min. 10: inca o centrare perfecta Vl. Munteanu, dar Niculescu reia cu capul pe langa.

Min. 13: primul atac mai solid al "studentilor", Mazilu trage peste poarta de la 18m.

Min. 16: Vasile executa periculos o lovitura libera de la 20 de metri, peste zid, dar si peste poarta.

Min. 23: suita de ratari uriase la poarta lui Stanca: Danciulescu trage in portar de la 8 metri, Niculescu e deposedat in momentul sutului, faza continua, Petre centreaza pentru Niculescu, dar Dedu ii ia mingea "de pe cap" virfului nostru si Lazar o bubuie departe.

Min. 29: GOOOOOL Dinamo! Danciulescu centreaza de pe stinga, Niculescu reia cu capul, direct in portar, dar se trezeste mai repede decit fundasii gazdelor si impinge mingea in plasa.

Min. 39: Petre centreaza din corner pentru Grigorie, la 18 metri, care ii paseaza viclean lui Alistar, dar moldoveanul trage ca un fundas si mingea se opreste in bratele lui Stanca.

Pina la pauza nu se mai intimpla nimic. Petre, care nu mi se pare deloc in apele lui, ramine la cabine, si e inlocuit de Tames. Grigorie trece pe dreapta, Tames in centru.

Min. 46: GOOOOOL Dinamo! Vlad Munteanu centreaza de pe stinga, Stanca iese gresit si nu reuseste sa prinda mingea, care ajunge la Grigorie. Sut direct in portar al olteanului meu, dar Niculescu recupereaza si inscrie din nou din careul mic. 2-0 pentru noi, iar echipa s-a miscat bine pina acum.

Min. 48: Bucur trage de la 20 de metri putin pe langa poarta, dupa o minge pierduta usor de Semeghin.

Min. 53: Cruceru vede al doilea cartonas galben si e eliminat. Sportul ramine in zece oameni, in timp ce eu decid sa fac schimbarile ramase: ies Vl. Munteanu si Niculescu, aplaudati la scena deschisa, si intra Cigan si Mihalcea.

Min. 59: GOOOOOL Dinamo! Tames vede un culoar si ii paseaza perfect lui Danciulescu, care, de la 16 metri, suteaza precis, in coltul lung. 3-0 si scorul ameninta sa ia proportii.

Min. 66: Sut de la distanta al lui Danciulescu, dar pe langa poarta lui Stanca. Dan Petrescu e negru de suparare pe margine, dar nu are pe cine sa isi verse nervii.

Min. 70: GOOOOOL Dinamo! Cigan centreaza pentru Danciulescu, iar sutul din careu al virfului nostru e deviat de un fundas si il pacaleste pe Stanca. 4-0, oare le mai dam una?

Min. 75: Tames isi incearca norocul cu un sut de la distanta, care trece putin peste transversala.

Min. 82: Faza identica, sutul sterge acum transversala. Inca una si o sa o dea pe poarta.

Min. 90+3: Danciulescu executa alaturi o lovitura libera de la 20 de metri.

Meciul se termina 4-0, rezultat excelent pentru moral, dar Danciulescu s-a accidentat usor in ultimele secvente ale meciului. Heh, nici acum n-am noroc...

In celelalte meciuri ale zile, Apulum - Farul 1-0, CFR Cluj - FCM Bacau 2-0 si Poli Iasi - U Craiova 0-2. Raminem lideri, indiferent de celelalte rezultate, dar maine joaca Steaua, Rapid si National.

3 octombrie

Zi libera, dedicata in intregime TV-ului. Meci de infarct in Ghencea, la Steaua - Poli AEK, unde Dinita rateaza un penalty in minutul 10, stelistii ramin in zece oameni in minutul 28, timisorenii rateaza in prostie, dar Suleap e eliminat in minutul 84 si Ciocoiu inscrie golul victoriei Stelei in ultimul minut. Ce noroc porcesc...

In rest, rezultatele sint oarecum normale, cu FC National trecind lejer de "lanterna rosie" FC Arges, 4-0 acasa, si Rapid impunindu-se la Galati, cu 3-1. In "meciul prieteniei", FC Brasov - Gloria 1-1, "Cooperativa" nu a murit.

Asadar, dupa noua etape, Dinamo este lider, cu 25 de puncte, urmata de FC National, cu 21, Rapid, cu 19, si Otelul, cu 14, in timp ce Steaua e pe 10, cu 11 puncte, iar FC Brasov, Poli AEK si FC Arges incheie plutonul, cu 8, 7, respectiv 6 puncte. Pentru noi urmeaza meciul de Cupa cu CS Medgidia, in care, probabil, vor intra rezervele. Vestea proasta pe week-endul asta e ca Danciulescu va fi indisponibil cinci zile, deci s-ar putea sa nu joace in meciul de simbata viitoare, cu Otelul, pe teren propriu.

[Noel]

"Dupa masa, ma intorc la club, unde imi petrec timpul pina la sedinta cu pricina citind stiri pe Internet. Mai mult sau mai putin constient, mouse-ul fuge spre stirile din fotbal. Imi trebuie neaparat inca un fundas, e problema mare. "

C'mon...nu imi zice ca si tu, Brutus iti iei fundasi de pe Internet. Au fost destul adusi asa Okunowo si Meride...

[Dinamo1948]

C'mon...nu imi zice ca si tu, Brutus iti iei fundasi de pe Internet. Au fost destul adusi asa Okunowo si Meride...

<{POST_SNAPBACK}>

Lasa, ca nici cu Iordache nu mi-e rusine... pina la urma, orice sursa de informare e binevenita

[AxinTe]

ce s-a intamplat cu story-ul ?

[Noel]

A murit in aprilie. Suntem in IULIE.

Get real.

[AlexP]

Primul story citit pe forumul asta... suuuuuuuuuuuuuuuuuper, m-a tinut in fata calculatorului ceva timp.

Pacat insa ca nu s-a mai scris , in seara asta o sa ma omoare grija: ce s-a intamplat cu Ioana? Dar cu Mihaela?

[dumy]

Si-au dat demisia dupa ce au delapidat din conturile clubului Dinamo suma de 3 milioane euro iar acum se racoresc pe o plaja din Tahiti alaturi de cel care a scris story-ul

[Cristiano]

Primul story citit pe forumul asta... suuuuuuuuuuuuuuuuuper, m-a tinut in fata calculatorului ceva timp.

Pacat insa ca nu s-a mai scris , in seara asta o sa ma omoare grija: ce s-a intamplat cu Ioana? Dar cu Mihaela?

Citeste-l si p-ala in care dumy l-a dat afara pe un angajat al Barcelonei fiindca nu l-a crezut ca e noul antrenor al echipei.