Jump to content

Welcome to FMRo Forum - Football Manager Romania

Welcome to the official forum of the Romanian Football Manager community.

Like most online communities you must register to view or post in our community, but don't worry this is a simple free process that requires minimal information for you to signup. Be apart of FMRo Forum - Football Manager Romania by signing in or creating an account.

  • Start new topics and reply to others
  • Subscribe to topics and forums to get email updates
  • Get your own profile page and make new friends
  • Send personal messages to other members.

If you don't want to create an account on our forum, you are free to join us on our other social media accounts:

- Facebook Page: https://www.facebook.com/FMRo.ro

- Facebook Group: https://www.facebook.com/groups/fmromania

- Twitter: https://twitter.com/fmro

- Discord: https://discord.com/channels/703942749522755616/703942749992517655

- Instagram: https://www.instagram.com/fmro.ro/

- Youtube: https://www.youtube.com/channel/UCgZCAQazHOyY_9nMspXLnvg

IMPORTANT: In order to complete your registration, a valid e-mail address is required, since we will be sending you there an activation link.


Un roman prin straini


Spadan

Recommended Posts

Intamplarea norocoasa a facut ca in iunie 2011 sa fiu intr-o vacanta in Anglia, iar intr-una din salile de asteptare ale aeroportului sa am o discutie cu un domn elegant, pasionat, ca si mine, de fotbal. Din una in alta aflu ca era presedintele federatiei galeze de fotbal si este foarte abatut ca echipa sa nationala nu are deloc rezultate in ultima perioada.

Ne amintim cu placere (doar eu) despre celebra partida din 13 noiembrie 1993, cand Romania invingea la Cardiff si se califica la cupa mondiala din '94, iar apoi am purtat o discutie mai lunga despre incapacitatea nationalei lor sa se califice de ceva timp la turneele finale, in ciuda faptului ca au avut cateva nume imense in fotbalul mondial. Doar enumerand cateva staruri ca Ian Rush, Mark Hughes, Dean Saunders, Gary Speed, Craig Bellamy sau Ryan Gyggs, parerea de rau a domnului Philip C Pritchard crestea.

Convingandul ca am cunostinte foarte bune despre istoria fotbalului, dar si despre strategii pe termen lung, tactica si psihologie sportiva, acesta mi-a facut o propunere soc: sa preiau cat de curand nationala Tarii Galilor. Sincer sa fiu, nu stiam decat cativa jucatori, in frunte cu Gareth Bale, Aaron Ramsey si Craig Bellamy, dar provocarea a facut sa-mi sticleasca ochii si am acceptat imediat, salariul nefiind important.

Am hotarat sa ma prezint la Cardiff la 1 iulie, iar pentru o perioada sa fac naveta de la Bucuresti, via Londra.

La prima intalnire cu stafful federatiei a fost prezenta si presa, iar a doua zi deja aveau titluri pe pagina de sport cum ca nationala galeza n-are nici o sansa, inca o generatie se va pierde in anonimat etc. Au fost, insa si cazuri mai izolate de ziaristi care au zis ca mai rau nu poate fi si ca trebuie sa mi se acorde incredere. Trebuie mentionat ca echipa se afla pe locul 125 in lume.

In cele cateva saptamani pana la reunire, am avut timp sa imi fac un plan de bataie pentru finalul calificarilor pentru Euro 2012 si inceputul campaniei de mondiale. Asadar, am hotarat sa reformez destul de mult stafful tehnic, aducand cateva nume noi in frunte cu celebrul Mark Hughes, fostul star de la Man UTD si Chelsea, acesta devenind imediat asisstant manager.

La prima intalnire cu baietii, unii chiar ma priveau neincrezatori, intrebandu-ma cum o sa ne intelegem, eu nefiind britanic. Le-am zis ca fotbalul e un limbaj universal si cred ca vom face o treaba buna impreuna, fiind adeptul imbinarii spectacolului cu rigurozitatea pentru a obtine rezultate pe termen lung.

Chiar a doua zi, Gareth Bale, aripa stanga a celor de la Tottenham, a declarat pentru The Sun ca presimte ca in cativa ani se vor vedea rezultatele aducerii unui selectioner tanar cu idei moderne.

In ceea ce priveste echipa, dupa ce am studiat o lista cu cateva zeci de jucatori, am pastrat un lot restrans pe care sa ma bazez. Ideea principala a fost acordarea de incredere pentru generatia tanara (20-25 de ani), pastrand insa si 2-3 veterani (Ballamy, Earnshaw si fundasul central Collins), care, pe parcurs, vor parasi lotul.

Echipa avand 0 puncte nu mai era nimic de facut pentru calificare si am incercat sa omogenizez cat mai bine lotul si jucatorii sa se obisnuiasca cu noua asezare 5-3-2.

Astfel, cei 11 jucatori au fost dispusi astfel:

- fundasii laterali wing back: cel de pe dreapta suport pentru colegi, iar cel de pe stanga (Bale) foarte ofensiv;

-3 fundasi centrali: 2 limited defender pentru a nu risca prea mult in aparare, dintre care unul juca la acoperire; al treilea, cel mai bun pasator dintre ei va juca "ball playing defender";

- cei 3 mijlocasi centrali: unul ceva mai defensiv, altul ofensiv, iar al treilea sa distribuie mingile ceva mai retras (deep lying playmaker), dar ordinele individuale ale acestora vor varia si in functie de adversar;

-atacantii: unul care sa lege mijlocul de atac (deep lying forward), iar altul atacant impins.

Avand 4 partide ramase in toamna + vreo doua amicale, am reusit sa incheg un prim 11 care imi va da sperante pentru viitor: Wayne Hennessey(GK)-Adam Mattews(WBR), James Collins(LD), Danny Collins(BPD), Ashley Williams(LD cover), Gareth Bale(WBL)- James Collison(CMO), Aaron Ramsey(DLPM), David Vaughan(DM)-Steve Morrison (AF), Sam Vokes (DLF). De asemenea, alti cativa jucatori pot intra oricand in echipa de start: Bellamy (DLF), Lewin Nyatanga (CD), Andrew Crofts (CM), Joe Ledley (CM).

Asadar, dupa cateva amicale nerelevante (dar victorii), am reusit sa strang 6 puncte pe final de campanie, invingand Muntenegru si Elvetia acasa si pierzand in deplasare cu Anglia si Bulgaria.

Tactica folosita era, in general, urmatoarea: CA in meciurile cu adversari mai puternici si standard cu ceilalti, pase mixte, pressing doar la mine in teren, linia de fund aproape de poarta proprie, multa disciplina (fara incercari creative), iar echipa sa stea cat mai stransa pentru a nu lasa spatii.

In acest moment echipa se afla in jurul locului 60 mondial.

Urmeaza campania de calificare la mondialul brazilian unde sunt intr-o grupa de foc cu Serbia, Belgia, Croatia, Scotia si Macedonia. Nu mai stiu exact, dar se pare ca si macedonenii au fost peste noi ca si coeficient. Debutul va fi unul pe masura, pe maracana Belgradeana contra sarbilor.

Voi reveni cu detalii despre meciurile din toamna lui 2012.

Link to comment
Share on other sites

Chiar imi place sa scriu.

Asadar, sa revenim la cariera galeza.

Iata-ne in toamna lui 2012 si se apropie debutul de la Belgrad. Cu un nou suflu pe banca tehnica, echipa a asimilat destul de bine noua filozofie de joc si, in jurul catorva lideri, se incearca formarea unui grup puternic. Animalul care ne caracterizeaza este ARICIUL. Ne inchidem inteligent in aparare si atacam incisiv, nu doar pe contraatac.

Dupa un zbor de circa 3 ore de la Londra, am aterizat la Budapesta (probleme pe aeroportul din Belgrad), iar de acolo am continuat calatoria cu autocarul pana in capitala fostei Iugoslavii. La hotel am avut cateva probleme cu fanii sarbi, dar, protejati de politie, am pregatit cum trebuie debutul in preliminarii. Unii dintre tinerii din lot chiar se speriasera un pic de atmosfera, aici intervenind calitatile de psiholog ale selectionerului.

In ziua meciului, incordare peste masura. Intr-o mare de fanatici, cei 20 de galezi incercau sa-si sustina echipa aproape ca nu se auzeau. Am hotarat sa incep cu formula standard 5-3-2, urmand sa ne jucam sansa pe contraatac. Alta varianta cred ca ar fi fost sinucidere curata. Toate merg ca pe roate si am castigat cu un nesperat 3-0. Ideea e ca dupa ce am deschis scorul, adversarii au iesit mai mult la joc, lasand spatii unde am profitat. Asadar, ne instalasem pe primul loc, iar Sky Sports facea un interviu in transmisiune directa din Serbia pentru a-l arata lumii pe noul selectioner.

Link to comment
Share on other sites

o sa pun si poze.

cu Romania am mai jucat si vroiam sa incerc cu o nationala fara pretentii. ideea mea este sa ii schimb dupa o anumita perioada (2-3 campanii de calificare).

intrebarea e: oare o sa apara la job center posturi pentru mai multe nationale sau doar cele cunoscute (europenele si cateva din Am de sud si Africa)? cum procedez la schimbarea echipei? dau "add league" si apoi aleg tara sau...?

merci anticipat

Link to comment
Share on other sites

Urmatoarele meciuri:

- victorie chinuita cu Macedonia: 1-0 pe standard, cu aceeasi asezare si jucatori

-1-0 triumfal in Belgia jucand pe CA. La belgieni, intre altii: Fellaini, Witsel, Defour, Lukaku, Vermaelen si Kompany

-0-0 cu Croatia acasa (CA) in ultimul meci oficial pe 2012

-1-1 cu Scotia acasa (standard) in martie 2013.

Suntem pe locul 1 in grupa dupa ce am jucat cate un meci cu fiecare si in primii 30 din clasamentul mondial, dar am fost si pe locul 18.

PS: am facut egal in amical cu Andorra, dar eu eram plecat in vacanta. Mark Hughes e vinovatul :P

Link to comment
Share on other sites

Incepe "returul" din 2013 si sperantele dunt mai mari ca oricand.

In primul meci vine Serbia sa se razbune la Cardiff si pierdem pana la urma cu 2-3.

Pe aici parca, am schimbat un pic si asezarea, in sensul ca unul dintre atacanti (DLF-ul) a fost schimbat cu un AMC cu ordin de atac. Asta pentru ca era destul de mare numarul de mijlocasi bunicei in lot, sensibil mai buni decat atacantii.

In urmatorul meci se confirma faptul ca ne prieste sa jucam in fosta Iugoslavie si facem 2-2 cu Croatia, dupa ce am condus cu 2-0. Continuam in acelsi ritm cu o victorie previzibila la Skopje: 2-0 cu Macedonia.

Iata ca venea finalul de campanie si vreo 4 echipe erau distantate doar de cateva puncte. Noi eram pe locul 2, la egalitate cu liderul Belgia (vreo 14 puncte parca).

Dar fine fatidica luna octombrie 2013 si primim Belgia cu dorinta de a obtine macar un egal care ne-ar tine in cartile pentru primul loc. N-a fost sa fie pentru ca pana in minutul 30, parca, era deja 0-2 si schimbam tactica din CA in attacking. Pana la pauza a fost deja 0-3 si sperantele se naruiau. In a doua repriza are cat pe ce sa dam lovitura. Baietii au luptat admirabil, purtati pe aripi de un public superb si, s-a incheiat cu o infrangere le limita, dar tot infrangere: 2-3.

Ajunsesem pe locul 3 intr-un clasament care arata cam asa: Belgia 17, Scotia 16, Tara Galilor 15, Croatia 13, Serbia 12, Macedonia 0.

Deplasarea la Glasgow pentru un meci care parea ca e din Turneul celor 6 Natiuni la rugby a fost una in care am trecut de la agonie la extaz si invers. Pentru ca ne trebuia victoria, am inceput pe atac. Se pare ca nu ne merge intotdeauna aceasta tactica, asa ca scotienii au deschis repede scorul. ne-am repliat, insa, si am reusit sa revenim pana la pauza: 1-1. Sansele de a vedea Brazilia in 2014 ramaneau in picioare.

Dupa pauza, un forcing superb al baietilor ne-a adus la conducere cu un nesperat 3-1 prin minutul 70. Atunci a fost momentul de cotitura. Desi acum cred ca era mai bine daca ramaneam pe aceeasi linie, am decis sa adopt o tactica foarte defensiva. Am retras fundasii laterali pana pe linia celor centrali (toti defensivi), am infipt un "anchor man" in fata lor, iar cei 3 mijlocasi centrali aveau ordine de suport si defensiv. In atac am ramas doar cu un jucator. Nu cred ca mai trebuie precizat ca ordinul apararii era "deep", jucatorii trebuiau sa aglomereze centrul campului de joc, iar tragerile de timp sa ne ajute pentru mentinerea rezultatului. In scurt timp "ciulinii" reduc din diferenta, dar inca mai speram. Vine insa fatidicul minut 90+4 cand toate visele ni s-au naruit. Preziunea scotiana a dat roade si am facut rocada in trenul care duce la barajul din noiembrie. Ei in vagon, noi ramanem acasa.

N-am precizat de la inceput, dar dupa fiecare campanie de calificari (daca e reusita, asteptam si turneul final) schimbam nationala, indiferent care ar fi aceea.

Asadar, in lipsa indeplinirii obiectivului (al meu, nu al federatiei. Pentru ei fusese super ok.), am demisionat si caut alta provocare.

Primele 2 sanse s-au ivit imediat. Croatia si Serbia, fostele mele adversare, ramasesera (si din cauza mea) fara selectioneri.

Voi reveni (poze de la finalul carierei galeze + continuarea)

Link to comment
Share on other sites

Revenind la oile noastre(pardon, fotbalistii).

Dupa cum spuneam, desi am realizat o performanta notabila pentru galezi, am demisionat pentru ca nu am reusit sa ii calific la mondiale.

Ofertele n-au intarziat sa apara, surprinzator fiind faptul ca au venit imediat chiar de la fostii rivali de grupa din Balcani. impresionandu-i in meciurile directe probabil, sefii federatiilor de la Zagreb, respectiv Belgrad m-au vrut imediat pe banca pentru a pregati calificarea la europene. Am ales Croatia pentru ca, la prima vedere, au un lot mai bun.

Asadar, in timp ce alte echipe pregateau barajele pentru mondial, eu ma urcam in avion cu directia Zagreb, pentru a semna cu urmasii lui Suker si Boksic. Am preluat echipa, avand stabilit clar ca obiectiv calificarea la europenele din Franta din 2016.

Lotul este destul de bun, clar mai valoros decat al Tarii Galilor. Se evidentiaza in mod deosebit lina de mijloc cu jucatori precum Modric, Badelj, Rakitic si Kranjcar, dar si altii precum Lovren (CB), Srna si Vrsalko (RB) sau veteranii din atac Olic si Eduardo.

Prima idee e sa abordez calificarile cu un mix de jucatori mai tineri sau mai experimentati, iar pe final de campanie, daca ne va permite clasamentul, sa intinerim lotul.

lotcroatia.jpg

Link to comment
Share on other sites

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.

×
×
  • Create New...

Important Information

Pentru înregistrarea pe acest forum va trebui să acceptaţi termenele de utilizare a forumului disponibile aici: Terms of Use. Acest forum folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și a asigura funcționalițăți adiționale. Detalii privind politica de confidenţialitate şi cookies sunt disponibile aici: Privacy Policy