Jump to content

Los Celestes...Y eu : El Renacimiento


vallygl

Recommended Posts

INTRO

12 iunie 2010, Madrid, Spania

Bataile in usa dublau dureros in urechile mele zgomotul strident al soneriei. M-am intins si mi-am pus o perna pe ureche, tragandu-mi totodata patura peste cap. Degeaba...oricine ar fi fost la usa tinea neaparat sa ma trezeasca. Imi simteam capul greu ca o bila de bowling. Imi aminteam cu greu ce facusem cu o seara inainte. Singurul lucru clar era ca bausem peste masura. Din nou...

Oare cat era ceasul? Am deschis un ochi, am dat patura putin la o parte si am strigat cat de tare am putut:

- Cine e? Pleaca, nu am chef de vizite!

Zgomotul se opri brusc. O voce puternica si care imi paru foarte familiara raspunse:

- Deschide, Dani, sunt eu, Tomas!

Tomas...Tomas...Durerea de cap puternica facea scotocirea prin memoria mea dureroasa si greoaie. Am tresarit dupa cateva secunde si am deschis ochii. Nu puteam insa uita numele si vocea aceea, orice s-ar fi intamplat. Era Tomas Clemente, cel mai bun prieten al meu din copilarie. Omul al carui tata imi indemnase pasii catre fotbal. Apoi catre antrenorat.

Dani sunt eu. Prescurtarea mai la indemana spaniolilor pentru Daniel. Daniel Dima, nascut in Romania dar crescut de la varsta de 10 ani in Spania, la Madrid. Don Miguel Clemente, tatal lui Tomas si om de afaceri de succes, bun prieten cu parintii mei si infocat suporter al Celtei Vigo, spera ca fiul sau ca devina fotbalist. Nu a fost insa asa, Tomas a preferat sa se tina de scoala si a tratat fotbalul mereu cu indiferenta. Atunci, don Miguel si-a indreptat toate sperantele catre mine, sustinandu-ma financiar atunci cand parintii mei nu isi permiteau. Nici eu insa nu am fost un jucator de fotbal stralucit. Nu aveam talent si nu ma prea ajuta nici fizicul. Iubeam insa fotbalul mai mult decat orice altceva si multi oameni de fotbal din anturajul lui don Miguel erau de parere ca am o capacitate aparte de a simti jocul, un simt tactic nativ pe care trebuia sa il valorific cumva. Asa ca, dupa mai multe aventuri la echipe din Tercera Division (divizia a 4-a in Spania), la 27 de ani am pus ghetele in cui si burta pe carte. Am devenit antrenor principal la Atlético Calatayud, ultima echipa la care am jucat, apoi am pregatit Villanueva CF si Puerto Real CF. Norocul mi-a suras si am reusit in 2008 sa devin antrenorul Granadei CF, echipa din Segunda Division B (divizia a 3-a). In primul sezon am reusit doar un loc 10 insa in sezonul 2009 / 2010 am dat lovitura si am promovat in Liga Adelante (divizia a 2-a) dupa un baraj cu AD Alcorcón (2–1) si SD Ponferradina (1–0). In acelasi an am reusit sa obtin si Licenta A de antrenor.

Insa tocmai cand credeam ca a dat norocul peste mine si voi avea sansa de a antrena in antecamera celui mai puternic campionat din lume, am fost concediat de presedintele clubului la banchetul dat pentru a se sarbatori promovarea. De aici incepe povestea mea...

M-am ridicat cu greutate si am deschis usa, poftindu-l inauntru pe vechiul meu prieten.

- Scuza dezordinea. Casa de burlac... am mormait eu incercand sa ma dezmeticesc.

Tomas isi roti privirea in jur si o grimasa de nemultumire ii aparu pe fata.

- Te caut de trei zile. Arati groaznic. Ce se intampla cu tine?

Am incercat sa zambesc:

- Si eu ma bucur sa te vad. Cat timp a trecut??? Un an?

- Doi. Unde e bucataria? Ai mare nevoie de o cafea. Francisca e aici?

- Bucataria e in dreapta, gasesti cafea in bufetul din stanga usii. De Francisca m-am despartit acum 9 luni.

Expresia de nemultumire de pe chipul lui Tomas se transforma in una de uimire.

- Am crezut ca aveai planuri mari cu fata asta, spuse el in timp ce se indrepta spre bucatarie. L-am urmat si m-am asezat pe un scaun.

- Ce pot sa iti spun...Doar ma cunosti...Cred ca nu pot fi barbatul unei singure femei. Nu pot sa spun ca nu am incercat. Pur si simplu asa sunt eu.

Tomas ma privi taios:

- Maturizeaza-te, Dani! Nu mai esti adolescent sa iti petreci majoritatea timpului in cluburi, agatand femei si band pana dimineata. Nu te inteleg. Ai dat cu piciorul unei sanse uriase la Granada. Sansa de a deveni cineva, asa cum isi doreau parintii tai. Asa cum isi dorea tatal meu...

Ochii i s-au umezit dupa ultima propozitie si mi-am dat seama ca se intamplase ceva cu don Miguel.

- Tomas...don Miguel... e bolnav?

- Da. A suferit un atac cerebral acum 6 luni. Este internat la Hospital Universitario de Madrid si acum. Medicii sunt rezervati in privinta sanselor lui de supravietuire.

- Dumnezeule...imi pare rau!!! am baguit eu. Pot face ceva pentru el ? Il...il pot vizita?

Amaraciunea provocata de aceasta veste imi stersese aproape total mahmureala, facand inutila cafeaua pe care prietenul meu tocmai mi-o turna in ceasca.

- Da, cu siguranta si el ar fi dorit asta. Dar acum am venit sa discut cu tine despre o alta dorinta de-a lui. Stii ca tata a fost dintotdeauna un mare fan al Celtei Vigo.

- Da, imi amintesc asta.

- Ei bine, Celta Vigo a fost una dintre echipele de top in Spania si Europa intre 1997 si 2003. Au jucat si in Champions League in 2004,paradoxal anul in care au si retrogradat. Insa acum cei de la Vigo se confrunta cu mari probleme financiare si de lot. Jucatorii importanti au plecat rand pe rand iar cei care au ramas nu au mai fost platiti de 5-6 luni. Echipa se zbate intr-o mediocritate periculoasa pentru viitorul sau. Presedintele are intentii bune insa este si el depasit de situatie. S-au acumulat datorii si clubul este in pericol de a fi declarat insolvent. Sponsorul Citroen nu mai este in masura in conjunctura economica actuala decat sa tina clubul pe linia de plutire.

Am zambit ironic:

- Nu inteleg unde vrei sa ajungi si ce legatura are asta cu mine. M-am lasat de jucat fotbal de aproape 7 ani. Iar bani sa sponsorizez o echipa...in momentul de fata abia o sa imi permit sa platesc chiria si rata la masina.

- Asta e numai si numai din vina ta, replica Tomas cu raceala. Ai fost suficient de fraier incat sa irosesti o sansa mare din cauza faptului ca nu ai inteles cate de important e sa iti schimbi obiceiurile. Si mai ales sa iti tii pantalonii pe tine si sa nu mai pierzi noptile prin cluburi.

Am ramas fara cuvinte. Presedintele de la Granada imi reprosase exact aceleasi lucruri atunci cand a decis sa ma concedieze. Am ripostat imediat:

- Asculta Tomas, sa stii ca asa imatur, inconstient si cu pantalonii in vine am ajuns sa promovez o echipa mediocra din Segunda in Liga Adelante. Si daca cineva are ceva impotriva sau crede ca o noapte pierduta ma impiedica sa fiu un bun antrenor poate sa isi bage parerea undeva. Iar cand si cum imi dau eu jos pantalonii e problema mea personala.

- Sigur ca e problema ta personala. Insa atunci cand ceri de la jucatori disciplina, nu iti poti permite sa fii un rebel. Iar cand ceri de la oamenii din jurul tau incredere si spirit de echipa nu poti sa i-o tragi sotiei directorului de marketing al clubului.

Am sarit de pe scaun. Cu greu ma abtineam sa nu il pocnesc. In mintea mea incepuse totusi sa incolteasca ideea ca prietenul meu are dreptate...I-am spus incercand sa par calm:

- Tomas, daca ai venit aici sa ma judeci si sa ne certam sa stii ca nu ai ales bine momentul. Te rog sa pleci!

Tomas izbucni intr-un ras in hohote. Nu mai intelegeam nimic. Dupa jumatate de minut, se opri si imi arata scaunul :

- Nu ti-ai terminat cafeaua. Stai jos si asculta-ma.

Desi furia imi inlocuise deja mahmureala, i-am urmat sfatul. Presimteam ca totusi toata aceasta discutie despre comportamentul meu are un scop. Dupa ce si-a sorbit tacticos ultima inghititura de cafea din ceasca, vechiul meu prieten continua:

- Tata a dorit de multa vreme sa devina membru in Consiliul de Administratie al Celtei, insa presedintele Carlos Mouriño nu a fost de acord. Insa acum nu are de ales. De saptamana viitoare, eu, in calitate de reprezentant al tatalui meu, voi deveni membru cu drepturi depline in Consiliul de Administratie si voi avea un cuvant greu de spus in ceea ce priveste viitorul celor de la Vigo. Primul lucru pe care il voi face este sa instalez un nou antrenor la echipa, un antrenor tanar, in care sa am incredere si care sa revigoreze aceasta echipa blazata. Ca sa scurtez, m-am gandit sa iti ofer functia pe principal tie, Dani. Ce zici, esti de acord?

Ramasesem fara cuvinte. Nu ma asteptam ca dupa rechizitoriul de mai devreme sa-mi propuna postul de antrenor la o echipa de Liga Adelante, si nu una oarecare ci una cu un CV destul de impresionant. Am stat cateva clipe pe ganduri apoi am raspuns incercand sa imi maschez emotiile:

- Tomas, eu...iti multumesc ca te-ai gandit la mine, ma onoreaza. Insa dupa ce s-a intamplat la Granada, esti sigur ca vrei sa pariezi pe mine?

- Da. M-am gandit bine la asta. Ai ceva de demonstrat mie, tie, tatalui meu, parintilor tai. Sunt sigur ca nu ma vei dezamagi. Dar trebuie sa iti schimbi modul de gandire, sa te maturizezi, asa cum am mai spus. Daca esti de acord, maine la ora 10 te astept la sediul Celtei Vigo, in biroul presedintelui. Ai timp de gandire pana diseara.

Tomas se ridica si se indrepta spre usa. L-am urmat, inca naucit de cele intamplate. Dupa ce deshise usa, prietenul meu sa intoarse spre mine:

- Am o singura curiozitate. Chiar ti-ai facut de cap cu Idalina, nevasta lui Manuel Dominguez?

Am zambit larg. Manuel Dominguez era directorul de marketing de la Granada. I-am raspuns fara ezitare:

- Da. Tipul e un dobitoc. Idalina este o femeie minunata, insa are ghinionul sa intalneasca doar barbati care nu o merita. Si aici ma includ si pe mine.

Hohotul de ras al lui Tomas rasuna pe holul cladirii.

- Pe maine, Dani! Sa vii pregatit de negocieri dure, batranul Mouriño e o mare pacoste.

Am dat din cap ca am inteles, i-am facut semn ca totul va fi ok apoi am reintrat in apartament. "Daniel, daca ratezi si sansa asta esti un idiot" mi-am spus. A doua zi urma sa inceapa un nou capitol din viata mea. Un capitol decisiv pentru viitorul meu in aceasta meserie.

Link to comment
Share on other sites

PRIMUL SEZON : 2010 - 2011

Celta Vigo...mai complet spus Real Club Celta de Vigo. Clubul fanion al Galiciei alaturi de Deportivo la Coruna, echipa cu care Celta poarta o rivalitate sportiva de decenii intregi, insa care nu s-a mai manifestat pe terenul de fotbal din 2007, de cand Celta a invins cu 1-0 acasa pe SuperDepor. Clubul fondat in 1923 are supranumele "Los Celestes", deoarece culorile reprezentative sunt bleu-ciel, alb si negru.

Stadionul unde Celta isi joaca meciurile de acasa este Balaidos cu o capacitate de 32.500 spectatori pe scaune. Inaugurat in 30 decembrie 1928, acest stadion este o emblema a spiritului de lupta celest si un adevarat mit pentru fanii clubului. Insa, din cauza vechimii sale, in ultimii ani s-a dezbatut din ce in ce mai mult ideea construirii unui stadion nou, numit chiar asa Nuevo Balaídos ("Noul Balaidos").

Cei mai de succes ani ai Celtei au fost in perioada 1997 - 2001, cand celestii au fost supranumiti EuroCelta de presa spaniola. Echipa de atunci starnea teama pe orice stadion din Spania dar si din Europa. Cei mai importanti jucatori erau rusii Alexandr Mostovoi si Valery Karpin, dar atunci in echipa mai jucau si Makelele, Caceres, Djorovic, Eggen, Penev sau Juan Sanchez. Astfel, Benfica a pierdut in Cupa UEFA in fata tornadei celeste cu 7-0, Liverpool cu 3-0 si Juventus cu 4-0. Si asta ca sa amintesc doar cateva rezultate.

In anii 2003-2004, chiar dupa primul sezon in Champions League al Celtei, a venit dezastrul in campionat si galicienii au retrogradat pentru prima data. Au ramas insa in Segunda doar un sezon, promovand din nou in elita si ajungand iarasi in Cupa UEFA in 2005-2006. Din pacate, situatia financiara dezastruoasa si-a spus cuvantul si Celta a retrogradat la finele sezonului 2006 - 2007 nemaifiind nici pana in prezent capabila sa emita pretentii la revenirea in Primera Division, numita acum Liga BBVA.

Acesta este un scurt istoric dar si o prezentare a provocarii ce va urma, aceea de a duce Celta din nou pe inaltimile primei ligi si de a ataca suprematia recunoscuta a masinii de fotbal FC Barcelona si a echipei injectate anual cu sute de milioane de dolari, Real Madrid.

Trebuie sa recunosc ca pe drumul spre Vigo pentru intalnirea cu presedintele Mourino am simtit emotiile cuprinzandu-ma. Nu eram un fricos sau un sentimental dar imi dadeam seama ca era ultima sansa de care ma puteam agata pentru a arata ca pot deveni un antrenor de top, asa cum isi dorea asa de mult don Miguel. Stiam insa ca nu va fi usor si primele impresii mi-au confirmat asta.

Patronul Celtei, Carlos Mourino, detinator al majoritatii actiunilor clubului (35%) era un fel de Copos mai batran. Mi-am dat seama de asta dupa ce, dupa obisnuitele prezentari facute de Tomas si cateva intrebari de complezenta, mi-a spus direct :

- Echipa asta se scufunda, senor Dani. Credeti ca o puteti ridica la suprafata?

- Eu cred ca da, am raspuns incercand sa imi maschez emotiile. Cu ajutorul lui Tomas si al dumneavoastra...

- Oh, da, ma intrerupse patronul cu o inclinare de cap respectuoasa insa abia schitata in directia prietenului meu. Insa dansul va plati pentru inceput doar salariile si o parte din datoriile de la banci. Nu va putem oferi un salariu de top. Nici nu e momentul la Celta pentru asa ceva.

- Inteleg. M-ar interesa insa ca jucatorii sa fie cu banii la zi. Cate salarii au restante?

Mourino pufni de parca s-ar fi inecat cu ceva. Devenise iritat, atinsesem un punct sensibil.

- Bani, bani, bani...numai asta aud... Acum un deceniu pentru echipa asta jucatorii ar fi jucat si gratis.

- Totusi...am insistat eu timid. Jucatorii au si ei familii de intretinut si munca lor trebuie cumva rasplatita.

Patronul casca ochii mari a mirare. Tomas imi facea semne disperate sa tac din gura. Intr-un final, Mourino spuse cu voce indiferenta:

- 7 luni. Nu este deloc mult avand in vedere ce salarii au unii. 400.000 de euro pe an in conjunctura asta economica in care sunt foarte multi oameni care mor de foame.

Aveam sa aflu mai tarziu ca peste 300.000 de euro aveau salariile doar 2 jucatori: de Lucas, mijlocas experimentat venit gratis si Trashorras, playmaker-ul echipei si unul din cei mai apreciati jucatori ai Ligii adelante. Vedeta Borja Oubina avea 275.000 de euro salariu. Cam cat avea si Nicolita la Steaua.

- Vom rezolva aceste probleme, interveni impaciuitor Tomas. Sa discutam acum despre contractul tau, Dani.

La auzul acestor vorbe, Mourino imi inmana cu o mutra acra trei pagini ce contineau propunerea lor de contract. M-am uitat cu un zambet pe buze la sectiunea salariu. Surprinzator, nu era deloc unul neglijabil : 245.000 de euro pe an, contract pe 2 ani. Era cu siguranta mana lui Tomas, nu cred ca in alte conditii mi s-ar fi oferit aceasta suma.

- Ca obiectiv eu va propun pentru primul sezon o clasare in prima jumatate a clasamentului si turul 4 al Cupei Spaniei, spuse presedintele. Asa cum v-am spus, nu va putem oferi bani de transferuri ci doar un buget de salarii de 5.700.000 de euro pe an. Daca considerati ca puteti realiza mai mult, noi va vom sprijini pe cat de mult va fi posibil.

Am inclinat din cap drept incuviintare:

- Accept obiectivul propus, senor presidente, sper sa nu va dezamagesc. Voi face tot posibilul ca Celta sa revina acolo unde ii este locul.

Ochii lui Mourino sclipira a multumire.

- Excelent. Va urez bine ati venit in club si sper ca incidentul de la Granada sa ramana unul izolat!

Zambetul meu larg ingheta pentru cateva secunde. Era o amenintare ascunsa de care trebuia sa tin seama. Am trecut peste asta ca si cand n-as fi observat si peste jumatate de ora actele erau parafate si deveneam antrenor principal al Celtei Vigo. Mi s-a dat liber 2 zile pentru a imi gasi o casa de inchiriat in Vigo, apoi urma sa imi cunosc noii colegi si viitorii mei elevi.

Link to comment
Share on other sites

Ma bucur ca inceputul e apreciat, prin urmare voi incerca sa scriu mai mult pe viitor, odata ce vor incepe si meciurile oficiale. :thumbup: Parerile si sfaturile despre tactica, jucatori, personaje din story, etc. dar mai ales criticile constructive sunt si vor fi binevenite ;).

Link to comment
Share on other sites

Am utilizat eficient cele doua zile pana la primul antrenament oficial la Celta si mi-am gasit un apartament confortabil in una din cele mai frumoase zone rezidentiale din Vigo. Nu era departe de stadionul Balaidos si in plus in aceeasi zona locuia si secundul meu, Angel Rodriguez. Il cunoscusem inainte de intalnirea cu presedintele Mourino si imi lasase o buna impresie. Parea un tip hotarat si serios.

Tot cautand informatii pe Internet despre viitorii mei adversari din campionat, am gasit in "Marca" un articol interesant despre Liga Adelante. Erau prezentate echipele, cu loturile la momentul actual si puncte tari si slabe dupa criterii cum ar fi inaltime, tehnica, viteza, determinare sau conditie fizica. In dreptul Celtei erau trecute ca puncte tari media ridicata de inaltime, concentrarea, determinarea, conditia fizica si forta jucatorilor. Punctele slabe identificate de ziaristi erau tehnica, viteza si jocul de pase. Daca era asa, atunci echipa mea parea mai mult una britanica decat spaniola. Am strambat putin din nas. Eu eram un fan al fotbalului in viteza, cu schimburi rapide si precise de pase si imi placeau jucatorii tehnici si creativi. Trebuia sa gasesc o cale de a pastra aceste atuuri si cumva sa imprim echipei si stilul pe care mi-l doream. Noaptea dinaintea primului antrenament la Celta nu am reusit sa dorm decat doua ore. Si de data asta nu din cauza ca am petrecut in club sau din cauza unei femei. Eram ingrijorat de cum voi fi primit de catre jucatori. Cu siguranta vestile despre motivele demiterii mele de la Granada circulasera repede.

Ziua "intrarii in paine" a sosit. Dupa ce am trecut pe la vestiare si mi-am luat in primire trening-ul A1 cu insemnele echipei, am mers impreuna cu secundul Rodriguez spre terenul 1 de antrenament, unde stabilisem intalnirea cu jucatorii si restul membrilor din staff-ul tehnic. Dupa ce i-am salutat, i-am rugat sa se stranga intr-un semicerc in fata mea si le-am spus, cu un glas pe care mi-l doream cat mai hotarat:

- Bine v-am gasit! Numele meu este Daniel Dima, imi puteti spune Dani. De astazi sunt antrenorul principal al Celtei. Cred ca stiti deja, sezonul trecut am fost antrenorul Granadei FC, cu care am reusit promovarea si in consecinta ne vom intalni cu ei in acest sezon. Poate ati auzit si diverse motive ale demiterii mele. Unele sunt adevarate, unele nu. Rugamintea mea catre voi este sa faceti ceea ce spun eu, nu ceea ce fac eu. Viata voastra personala va priveste, insa sa stiti ca cine nu da randament pe teren si nu pune osul la treaba 100%, indiferent de nume, se autoelimina din echipa. Respectati-va pe voi, respectati meseria voastra si veti avea numai de castigat. Sper sa facem treaba buna impreuna si sa reusim sa ne atingem toate obiectivele. Mult succes, domnilor!

Am rotit ochii cu atentie peste grupul adunat in fata mea pentru a observa orice semn de sfidare. Insa surprinzator, echipa parea disciplinata si linistita. Din randul jucatorilor se auzi o voce patrunzatoare:

- Bine ati venit la Celta, senor Dani! Va asigur in numele intregii echipe ca va vom sprijini si vom da totul pentru a reusi ceea ce v-ati propus sa realizati aici.

Era capitanul echipei din sezonul trecut, portarul Falcon. I-am multumit, apoi cu un gest scurt i-am invitat pe teren. In vreme ce jucatorii executau miscarile de incalzire, am transmis secundului si celorlalti membri ai echipei tehnice programul de antrenament si atributiile fiecaruia. Apoi l-am luat deoparte pe Rodriguez si l-am rugat sa stabileasca pentru a doua zi un amical intern contra echipei "B" a Celtei. Voiam sa imi fac o prima parere asupra echipei.

L-am lasat pe Angel Rodriguez sa aleaga primul 11 al partidei cu echipa "B", insa i-am cerut sa foloseasca un modul 4-2-3-1. Mi s-a parut ca acest sistem s-ar plia cel mai bine pe caracteristicile lotului pe care il aveam la dispozitie. Meciul in sine nu a fost unul stralucit, s-au facut multe erori insa am putut observa si lucruri bune. Echipa "A" a invins cu 3-1 iar remarcatii mei au fost mijlocasul defensiv Bustos, pe care il vad deja ca pe unul dintre pilonii echipei si tanarul mijlocas Iago Aspas, autor al unui gol si creator al multor faze periculoase de pe banda stanga. Dupa partida, am primit de la directorul sportiv Antonio Chaves o lista cu amicalele perfectate pana la startul sezonului. Nu am fost pe deplin incantat de lista, insa omul isi facuse bine treaba per total. Pe langa amicale "de incalzire" cum ar fi cele cu Portonovo sau Gramenet, am aflat ca vom intalni si doua echipe cu nume: Boavista si cireasa de pe tort, Fiorentina. I-am spus sa incerce sa imi mai gaseasca macar un amical tare inainte de debutul in campionat si Chaves a promis ca va incerca.

Link to comment
Share on other sites

Analizand impreuna cu secundul meu echipa, am hotarat ca ar mai fi necesare cateva achizitii: un portar cu experienta, un atacant, un fundas dreapta si inca 2-3 mijlocasi, neaparat unul sau doi de banda care sa ofere centrari de calitate. La capitolul fundasi si mijlocasi centrali stateam destul de bine. Cum bani de transferuri nu mi s-au dat, procesul de achizitie a noilor jucatori s-a rezumat la cei care puteau veni liberi de contract. Am stabilit ca eventualele imprumuturi sa se faca fara a plati vreo suma si sa vizeze doar jucatori care pot juca un rol important in prima echipa.

Rodriguez a ochit la antrenamentul echipei "B" si a celei de tineret, pe care i le dadusem in grija, cativa tineri de perspectiva, dintre care pe fundasul dreapta Hugo Mallo (19 ani), mijlocasul de banda stanga Toni (20 de ani) si varful Uru (19 ani) i-am adus la prima echipa. Academia de tineret a Celtei era considerata printre cele mai bune din Liga Adelante si am decis sa pun accent pe integrarea celor mai valorosi tineri de la Academie in lotul cu care voi aborda fiecare sezon.

Revenind la negocierile pentru transferuri, am inceput prin a lua legatura cu mijlocasul stanga Marko Babic, fost la Leverkusen si Hertha, ultima data la Zaragoza. Jucatorul a fost de acord sa vina la Celta, am stabilit si salariul de 275K / an, insa eu am decis sa mai astept cu finalizarea transferului intrucat jucatorul este extra - comunitar.

Pentru postul de portar, mi-am indreptat privirile spre Fabian Carini, portarul de 30 de ani cu 72 de selectii in nationala Uruguay-ului, trecut pe la Inter Milano, Calgiari, Murcia si care acum era liber de contract dupa despartirea de echipa braziliana Atletico Mineiro. L-am antamat dupa lungi discutii cu presedintele Mourino, caruia salariul de 525K / an pentru portar i s-a parut exorbitant. Am reusit insa sa il conving ca jucatorul merita acesti bani si ne va ajuta mult pentru a emite pretentii la primele locuri. A ramas ca jucatorul sa semneze contractul in urmatoarele zile, daca Le Havre, cealalta echipa interesata de uruguayan, nu va face o oferta mai buna.

Surpriza a venit de la Sylvinho, fostul fundas din perioada de glorie a Celtei, trecut pe la Arsenal, Barcelona si ultima data la Machester City aratandu-se dispus sa vina sa ajute la renasterea echipei, ca jucator si apoi ca antrenor. Am fost uimit atunci cand l-am intalnit de cat de bine se mentinuse in forma la aproape 37 de ani. West Ham, Wigan si Stoke au intrat si ele pe fir, insa am obtinut promisiunea fundasului stanga ca Celta este favorita la obtinerea semnaturii sale.

Nashat Akram, Gael Etock, Rui Almeida Monteiro, Saber ben Frej sau Robert Popov au fost numele propuse de scouterii clubului si am luat legatura cu agentii jucatorilor pentru a vedea care sunt pretentiile lor financiare. Am dat instructiuni scouterilor sa se intereseze de tinerii jucatori Chris Wood, Henri Saivet, Ritchie de Laet sau Cristian Battocchio, pusi pe lista de imprumuturi si marginalizati la echipele lor de club dar care mie mi s-au parut a avea mult potential. Ar fi fost excelent ca macar un astfel de tanar de perspectiva sa ajunga imprumut la noi.

Link to comment
Share on other sites

Primele achizitii

In data de 3 iulie 2010, uruguayanul Fabian Carini, ce va primi insa curand pasaport spaniol, a semnat contractul cu Celta si a devenit prima achizitie din mandatul meu. Vestea m-a bucurat mult intrucat imi doream un astfel de portar. Carini este un portar de reflex, experimentat, suficient de inalt (1.89m), foarte agil si bun la jocul aerian. Singura lui problema este ca nu comunica prea mult cu apararea, insa sper sa reusesc sa imbunatatesc acest lucru.

carini.th.jpg

Carini a fost urmat imediat de camerunezo - spaniolul Gael Etock. Varful de 17 ani a venit liber de contract de la academia de fotbal a Barcelonei. El nu reprezinta insa o solutie pentru prezent, mai degraba pentru viitor. Am discutat cu el si momentan se va antrena cu echipa Under 19. Il voi imprumuta la orice echipa interesata unde Gael poate juca si creste.

etock.th.jpg

La o zi dupa transferul lui Etock, negocierile cu Osasuna pentru imprumutul chilianului de 23 de ani Nicolas Medina s-au incheiat cu succes si atacantul s-a alaturat lotului. Este un varf foarte muncitor, devotat echipei, bune calitati fizice si joc de cap, pare potrivit pentru un rol de pivot. Sigur ne va ajuta mult in acest sezon.

medinaf.th.jpg

Am apelat la un alt prieten de-al meu, Juan Esnaider, secundul lui Getafe, pentru a ma ajuta cu imprumutul lui Rafa, mijlocas defensiv care poate juca si fundas central, 62 meciuri in prima liga spaniola. Dupa lungi discutii si interventii, am parafat si aceasta mutare, imprumut pana la finalul sezonului. Acest Rafa va fi cu siguranta foarte util, este un jucator versatil, foarte concentrat si curajos, bun pasator si neobisnuit de tehnic pentru un fundas sau mijlocas defensiv. :thumbup:

rafai.th.jpg

In acest timp, am reusit sa completez si departamentul de scouting cu doi scouteri buni, Javi Rico dar mai ales Txema Norriega. Le-am trasat celor doi sarcini de a cauta talente in Euro Cup si Europa Centrala si de Est. Si cum bucuriile nu vin niciodata singure (ca si necazurile de altfel), Antonio Chaves, directorul sportiv, mi-a facut o surpriza si mi-a adus un adversar de calibru pentru debutul amicalelor : Udinese. :kisses

Pe la jumatatea lui iulie, Tomas a venit la mine si mi-a intins triumfator un ziar financiar in care incercuise un articol legat de sposorizarile primite de echipele din primele doua ligi spaniole. Real Madrid era bineinteles "sefa" Ligii BBVA, cu aproape 18 milioane primite de la sponsori in acest sezon. Nu asta era vestea cea mai importanta. Se pare ca, in Liga Adelante, Celta era prima in topul sponzorizarilor, cu 2.3 milioane pe an. Cum sponsorizarea de la Citroen era de aproximativ 1M, se pare ca firma prietenului meu injectase 1.3 milioane de euro ceea ce a facut ca "celestii" sa treaca in fruntea echipelor in care s-a investit din a doua liga a Spaniei. Media sponsorizarilor in Liga Adelante era undeva la 625K / an.

Acest lucru mi-a dat sperante ca putem avea o liniste financiara suficienta pentru a progresa si, de ce nu, sa emitem pretentii la promovare. Datoriile acumulate de club erau insa si ele insemnate si aveam nevoie de tot sprijinul sa le putem returna.

Link to comment
Share on other sites

Inaintea debutului amicalelor cu meciul tare impotriva lui Udinese, am discutat putin cu staff-ul tehnic despre statusul actual al echipei si strategia tactica pentru noul sezon. Fizioterapeutul Juan Garcia Cota, care este si fizioterapeutul nationalei Spaniei, campioana mondiala en-titre, m-a anuntat ca toti jucatorii au o conditie fizica ireprosabila si sunt cel mai bine pregatiti din punctul lui de vedere dintre toti jucatorii echipelor din Liga Adelante. Acest lucru este foarte important pentru mine, pentru ca voi putea sa impun un ritm ridicat echipei mele pe toata durata unei partide ceea ce ne va ajuta enorm sa ne impunem jocul.

De asemenea, secundul Rodriguez m-a sfatuit sa las cat mai multa libertate creativa jucatorilor intrucat dispunem de unii dintre cei mai "fantezisti" jucatori din liga, in frunte cu cel in jurul caruia voi construi jocul echipei pana la revenirea lui Borja Oubina : Roberto Trashorras. Abia asteptam amicalele ca sa imi dau seama mai exact asupra potentialului jucatorilor si sa decid cea mai buna tactica. Incercasem la antrenamente doua asezari : 4-4-2 ofensiv, cu extremele ajungand deseori la nivelul celor 2 atacanti (ceea ce ducea la un 4-2-4 de fapt) si un 4-2-3-1 asimetric, cu unul din mijlocasii laterali mai retras si celalalt in banda, la nivelul celui de-al doilea varf, in spatele target man-ului. Dupa meciurile de pregatire urma sa ma decid asupra uneia dintre tactici, cealalta urmand sa fie varianta de rezerva.

Un lucru imbucurator era faptul ca abonamentele se vindeau intr-un ritm sustinut, ajungandu-se deja la aproximativ 8400 in data de 11 iulie, cu 2 luni inainte de debutul in campionat iar presedintele Mourino spera sa atingem 14.500 de astfel de abonamente pe intreg sezonul (aproape jumatate din capacitatea stadionului Balaidos), ceea ce insemna un sprijin financiar consistent de la fani, de care aveam nevoie ca de aer.

Trebuie spus ca specialistii nu ne vedeau nici macar printre primele 6 echipe favorite la promovarea in Primera. In principalul cotidian din Madrid, "Marca", eram cotati cu 25 la 1 sanse sa promovam. Ordinea favoritelor era Valladolid, Tenerife, Xerez, Betis, Recreativo si Numancia. Acest lucru, paradoxal, ma bucura teribil. Puteam juca fara presiune si in plus era o motivatie puternica pentru jucatorii mei sa demonstreze ca toti care ne vedeau in plutonul Segundei se inselau. Am decupat articolul, l-am marit si multiplicat apoi l-am lipit pe toti peretii vestiarului. Acolo va ramane pana la finalul sezonului, pentru ca jucatorii sa isi aduca aminte mereu ca trebuie sa demonstreze ca au valoarea necesara pentru a promova. Obiectivul nostru oficial era un loc caldut la mijlocul clasamentului insa eu credeam in aceasta echipa si in adancul sufletului speram ca putem realiza surpriza, adica promovarea in acest sezon in Primera.

Avand in vederea faptul ca l-am luat pe Carini si ca Falcon fusese capitanul echipei sezonul trecut si era un jucator mai experimentat si mai util Celtei in acest moment, am fost de acord sa il vindem pe al treilea portar, Yoel, la Osasuna pentru 110K. Am reusit sa inchei negocierile cu playmaker-ul irakian Nashat Akram, mijlocasul lui Twente, jucator talentat dar cu probleme de adaptare in Europa. Sper sa reusesc sa il integrez in echipa, intrucat are multe calitati, tehnica fiind punctul lui forte. De asemenea, am incheiat un contract pe un sezon si cu fostul jucator al lui Manchester City, Sylvinho, fundasul stanga revenind la echipa dupa 6 ani, timp in care a jucat 5 sezoane la Barcelona. El va fi de ajutor pentru inchegarea echipei, toti jucatorii il respecta si experienta sa ne va fi foarte utila atat in teren cat si in afara lui.

akram.th.jpg

sylvinho.th.jpg

Urmeaza partida amicala de acasa cu Udinese, moment pe care il astept cu nerabdare pentru a vedea cum ne prezentam in fata unui adversar de calibru.

Link to comment
Share on other sites

  • Generaţia de Aur

Am decupat articolul, l-am marit si multiplicat apoi l-am lipit pe toti peretii vestiarului. Acolo va ramane pana la finalul sezonului, pentru ca jucatorii sa isi aduca aminte mereu ca trebuie sa demonstreze ca au valoarea necesara pentru a promova.

cool :)

Link to comment
Share on other sites

Incep amicalele...

In data de 22 iulie 2010 , 2.790 de spectatori au venit pe Balaidos la amicalul cu Udinese, care marca startul meciurilor de pregatire. Adversarii au venit cu tot lotul, nemenajand dintre vedete decat pe Inler si Di Natale. Din 11-le lor de start nu au lipsit jucatorii consacrati si pe val in Serie A: K. Asamoah, Handanovic, Pasquale sau Alexis Sanchez. Partida a avut o prima parte foarte echilibrata, in care doar accidentarea usoara a lui Sylvinho mi-a provocat griji. In schimb, in debutul celei de-a doua reprize, varful David Rodriguez a luat "rosu" pentru un tackling urat la Asamoah si imediat dupa aceasta Udinese a deschis scorul prin Floro Flores. In minutul 63, tanarul fundas Jefferson Oliveira a dus scorul la 2-0 pentru italieni cu o lovitura de cap. Noi am pasat bine, insa am amenintat rar poarta adversa. Am avut doar 5 suturi, insa dintre acestea 4 au fost pe poarta. Concuziile acestui amical :

- am avut probleme in atac, unde au lipsit niste jucatori cheie

- tanarul fundas Hugo Mallo a fost remarcatul meu : paseaza bine, mai mereu in fata, foarte rar in lateral si inapoi, intercepteaza multe mingi (4 in 45 de minute) si a alergat cel mai mult dintre fundasii care au jucat in aceasta partida. Cea mai mare risipa de efort dintre toti jucatorii mei a facut-o insa mijlocasul central Michu.

- surprinzator pentru o echipa bine pregatita fizic asa cum este Celta, Udinese a alergat mai mult ca noi. Mai avem de lucrat la capitolul miscare si pressing.

- am dominat la cornere si lovituri libere, dar mai avem de invatat cum sa fructificam aceste faze fixe.

- echipa e echilibrata, nu este un compartiment mai valoros si unul mai slab. Stam insa bine in zona centrala.

celtaudinese.th.jpg

Dupa partida, am aflat ca in runda 2 din Cupa Spaniei vom juca cu colega de serie SD Ponferradina. Un adversar abordabil, nou promovata in Liga Adelante. Am primit si un update legat de numarul de abonamente vandute : s-a ajuns la 10528. :thumbup:

In data de 27 iulie 2010 , ne-am deplasat in Portugalia pentru amicalul cu Boavista, alta data o echipa cu pretentii, acum doar o umbra a echipei ce castiga titlul in prima liga in 2001, care bajbaie prin a treia liga. Pe celebrul Estádio do Bessa, putin peste 1000 de oameni s-au strans sa vada un meci care a fost la discretia echipei mele. Am introdus in prima repriza jucatorii pe care in acest moment i-as vedea titulari: Carini - Fernandez, Catala, Rafa, Hugo Mallo - Lopes Garai, Akram - Toni, Trashorras, De Lucas - Papadopoulos. Desfasurarea partidei a fost oarecum asemenatoare cu a celei cu Udinese. Prima repriza, desi dominata de elevii mei, s-a incheiat cu scor alb, 0-0. In minutul 57, Ribeiro a marcat un autogol spectaculos si noi am deschis scorul. Trashorras a facut 2-0 in minutul 89 cu o torpila de la 25 de metri. Concluziile acestei partide :

- cu oamenii cheie care au lipsit cu italienii (Trashorras, Papadopoulos, Lopes Garai) plus Akram, lucrurile s-au schimbat mult in bine in plan ofensiv.

- Trashorras nu a fost degeaba laudat de staff-ul tehnic; e jucator de Primera cu siguranta. Excelenta viziune de joc, tehnica foarte buna, sut devastator cu dreptul, alearga mult, se implica in joc in toate fazele lui. Este insa foarte individualist si ii lipseste forta.

- mijlocasul defensiv Artiz Lopez Garai a fost omul partidei. Foarte sigur in joc, dedicat echipei, a alergat cel mai mult in acest meci, dupa Trashorras. David Catala, fundasul central, a fost impresionant la interceptii si duleurile aeriene iar Rafa e clar un castig pe faza defensiva, dand multa siguranta echipei. Fundasul dreapta Hugo Mallo a confirmat, fiind lider la tackling-uri reusite (5) si printre primii la interceptii (6).

- grecul Papadopoulos e numarul unu in atac in momentul de fata. Foarte mobil, determinat, curajos, joaca in viteza si se demarca bine.

- am stat iarasi mai bine la fazele fixe, insa nu am marcat din astfel de momente.

boavistaceltav.th.jpg

Link to comment
Share on other sites

29 iulie 2010 In amicalul cu necunoscutii de la Alondras am decis sa introduc echipa "de rezerve". Chiar si asa, am invins fara probleme cu 6-0 : "duble" ale varfului Medina si fundasului Tunez si cate un gol de la tanara speranta Denis si deja "consacratul" Rafa. Concluzii? Ar fi cateva destul de importante :

- "Imprumuturile" Medina si Rafa sunt jucatori de calitate. Mai ales mijlocasul Rafa. Trebuie neaparat sa il cumpar, sper sa si reusesc.

- tanarul Denis se anunta un mijlocas de mare viitor. Trebuie sa am grija de el. L-am dat deja pe mana lui Quique de Lucas, sa il indrume.

- varful Medina este un real castig : a prins cadrul portii cu toate suturile trimise, alearga, se demarca, centreaza, coboara pe faza defensiva. E pe un profil diferit de Papadopoulos, mai combinativ, prefera mingile la bataie decat cele pe pozitie viitoare.

- fundasul central Tunez e un jucator solid, cu joc aerian foarte bun si apetit ofensiv. Este lent, insa e o optiune buna de rezerva.

- mijlocasul Bustos, remarcat si in amicalul cu echipa "B" a Celtei, e cel mai agresiv si curajos mijlocas din lot. Paseaza bine, nu se complica, in acest amical a dat 22 de pase bune din 23. Deposedeaza prin tackling doar cand stie clar ca va reusi, intercepteaza multe mingi. Cred ca am cei mai buni jucatori defensivi pe axul central din Liga Adelante. E o concurenta teribila pe posturile de fundas si cel de mijlocas central.

alondrascelta.th.jpg

Dupa meci, am aflat ca Malaga il "vaneaza" pe Hugo Mallo. Agentul jucatorului mi-a spus ca a fost sunat de directorul sportiv al celor de la Malaga pentru a afla pretentiile financiare ale Celtei. L-am sunat personal pe directorul respectiv si i-am zis sa caute in alta parte pentru ca tanarul fundas nu e de vanzare. Jucatorul nu a reactionat prea bine. I-am spus ca am inteles ca e nerabdator sa joace in Primera, dar inca nu e pregatit. Nu am reusit sa il conving si am fost nevoit sa ii promit ca vom negocia daca va mai primi o oferta din prima liga. Am reusit in schimb sa perfectez doua amicale cu Villareal si Atletico Madrid exact inainte de startul campionatului, anuland meciul cu anonima echipa Gramenet. :thumbup:

1 august 2010 Inca un amical, inca o distractie, de data asta 5-0 cu amatorii de la Portonovo. Au inscris Tomas, Abalo, Michu, Murillo, si Bustos. Am facut cateva experimente, cu Trashorras mijlocas lateral stanga, Murillo fundas central si o alta tanara speranta, Sergio Rodriguez fundas dreapta si am practicat jocul la offside. Ce am constatat?

- Trashorras e atras mereu de jocul in centru, desi eu l-am pus mijlocas lateral, el a jucat rar in banda si nu a centrat deloc. In schimb, n-a gresit nici o pasa. Murillo e foarte bun si ca fundas central.

- Bustos a fost omul meciului, emitand serioase pretentii la titularizarea in campionat. A deposedat foarte bine, a alergat mult, a interceptat. A si urcat in careul advers, a muncit enorm.

- avem si un mijlocas lateral care stie sa joace in banda: Dani Abalo. Jucator de mare viteza, a produs mereu panica pe dreapta (8 depasiri ale adversarilor) si a inscris un gol frumos. A fost cel mai bun jucator al nostru dupa Bustos.

- echipa incepe sa lege jocul, dar adevaratele teste abia vin. Alondras si Portonovo au fost doar micul dejun.

portonovcelta.th.jpg

Link to comment
Share on other sites

3 august 2010 - Intalnim Fiorentina pe "Balaidos", in fata a aproape 10.000 de fani. :scared Un prilej excelent de a vedea daca am facut progrese de la intalnirea cu Udinese. Am decis sa las experimentele deoparte si i-am rugat pe elevii mei sa joace ca si cand acest meci ar fi unul oficial. Italienii mi-au facut o surpriza placuta si au decis sa joace si ei cu titularii. In primele 30 de minute am dominat si am creat cateva atacuri periculoase, insa am fost imprecisi la finalizare. Italienii au fost mai pragmatici si au deschis scorul prin Marchionni in minutul 26, dupa o faza creata de Bogdan Stancu. D'Agostino a facut 0-2 in minutul 30 si pana la pauza am mai consemnat doar o lovitura libera bine executata de Trashorras insa fara rezultat pe tabela de marcaj. Mentionez doar ca am avut 61% posesie in aceasta prima repriza. In a doua repriza, italienii au facut un joc de mentinere a rezultatului si a posesiei mingii, iar elevii mei au gasit cu greu drumul spre poarta adversa. Cea mai mare ocazie a venit dupa o cursa excelenta a lui Abalo pe dreapta insa finalizarea in forta a lui Medina, dupa un stop de manual, a fost respinsa de Frey. S-au facut si multe schimbari si tabela nu s-a mai miscat pana la final. Pierdeam la fel ca si cu Udinese cu 0-2, desi posesia (59 - 41) si raportul suturilor la poarta (17 - 12) ne erau favorabile.

Ce am observat ? Am progresat de la intalnirea cu Udine din punct de vedere al relatiilor de joc, insa nu avem suficenta experienta pentru a specula momentele favorabile. Nu ne putem masura inca cu echipele de prima mana ale Europei, insa evoluam cu mult curaj si ambitie. Problema e pe benzi, centram rar si prost. Am nevoie urgenta de un mijlocas lateral complet. Din cei pe care ii am eu in lot, doar Abalo se apropie de ceea ce imi doresc de la un mijlocas de banda insa si el mai are mult de lucru la precizia paselor. Mi-au placut cel mai mult in aceasta partida fundasul stanga Lago si fundasii centrali Rafa si Murillo. Rafa a interceptat cele mai multe mingi (10), Lago a avut cele mai multe tackling-uri reusite (4), 7 interceptii si un procentaj excelent de pase reusite (92%) iar Murillo a castigat toate duelurile la cap (5). Abalo a alergat cel mai mult (11 km), urmat de "lateralii" Mallo (10,1 km) si Lago (10,5 km).

celtafiore.th.jpg

In data de 6 august 2010, am intalnit din nou un adversar mai mult decat accesibil, cei de la CD Cultural Areas pierzand in fata echipei mele cu 5-0, goluri inscrise de varful D. Rodriguez (2), vedeta Trashorras (2) si "Speedy Gonzales" Abalo. Bineinteles, golurile lui Trashorras au fost cele mai frumoase, insa pe mine m-a impresionat evolutia lui David Rodriguez. Din nou fundasul Tunez a fost de nedepasit in duelurile aeriene iar Trashorras a dirijat elegant jocul nostru. Sylvinho a revenit dupa accidentarea cu Udinese si a demonstrat ca e un jucator pe care ma pot baza oricand. M-a surprins placut si evolutia inchizatorului Vila, ceea ce insemna ca pe postul de mijlocas defensiv va fi cea mai mare concurenta la titularizare in acest sezon.

celtaareas.th.jpg

Dupa aceasta partida, am aflat ca doi dintre jucatorii mei au fost convocati la nationalele de seniori: Carini la Uruguay si Papadopoulos la Grecia. I-am rugat sa fie precauti si sa nu se accidenteze, pentru ca am nevoie de ei apti 100% pentru startul de campionat ce se apropie vazand cu ochii.

Link to comment
Share on other sites

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.

×
×
  • Create New...

Important Information

Pentru înregistrarea pe acest forum va trebui să acceptaţi termenele de utilizare a forumului disponibile aici: Terms of Use. Acest forum folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și a asigura funcționalițăți adiționale. Detalii privind politica de confidenţialitate şi cookies sunt disponibile aici: Privacy Policy