Povestea Progresului șI Povestea Profesorului De Matematică

[de_ce]

Avem scouteri, avem valoare...

- Am văzut anunțul dumneavoastră

- Erm, da...

- Anunțul de scouter pentru Progresul Gătaia. E încă valabil, da?

Îmi place că e pozitiv omul, pare genul care întreabă în tramvai "e liber?" în locul veșnicului "ocupat?". Nu-mi plac negativiștii, în special cei care se dau realiști.

- Da, e valabil. Puteți să mai repetați o dată numele?

- Rațiu. Mădălin Rațiu.

- Ok, domnule Rațiu. Căutăm oameni care să semneze pentru mai mult de un an, să știe bine fotbalul românesc și să aibă ceva cunoștințe și în străinătate, în speță Serbia. Cunoștințe de jucători în zona de vest a Africii, Gana, Coast de Fildeș, Nigeria sunt un bonus, dar nu obligatorii. Iar ca să fiu foarte sincer, nu prea vrem începători. Suntem o echipă mică, dar avem statut profesionist și asta cerem și de la staf.

- Înțeleg.

- Puteți să ne trimiteți CV-ul și recomandările pe email sau fax. Cred că erau notate și în anunț.

- Aș prefera să vă povestesc. Consider că abordarea personală este întotdeauna mai bună.

Îmi place tot mai tare de tipul ăsta, dar presimt că nu are experiență și nici referințe.

- Da, și eu sunt adeptul abordării personale.

- Am 37 de ani, m-am născut în Curtici, lângă Arad...

Respect maxim, n-a început cu "deci".

- ...am lucrat ca și contabil în Arad până acum 3 ani, când pasiunea mea pentru fotbal și cunoștințele despre jucători m-au transformat în consultant de pariuri. Am un NDA semnat, nu pot da numele firmei, dar la angajare pot aduce referințe semnate.

- Nicio problemă, continuați.

- Tot la nivel personal, prefer fotbalul bazat pe pase scurte, marcajul om la om și un 4-5-1 ca formație.

Râde, dar continuă.

- Știu că nu e tocmai un dispozitiv bun pentru pase scurte, dar e preferința mea. Din punct de vedere profesional: cunosc fotbalul românesc la toate nivelele, în special cel din zona de Vest. Pot numi toți componenții oricărei echipe din Timiș, Arad și Hunedoara de la ligile județene de amatori în sus...

Bravo, ai început cu Timiș, știi să vinzi, Mădăline, știi să vinzi.

- ...știu spre exemplu că Gătaia are doar 7 jucători: Cozma, Sitaru, Bucure, Karscu, Damian, Racolțea și Bungău.

- Sunt impresionat. Dar experiență ca scouter?

- Ca scouter profesionist, nu, în schimb ca scouter amator...

- ...eram sigur.

Ups. Mi-a scăpat cu voce tare?

- Dar am deja întocmită o listă de 30 de jucători pe care îi pot recomanda pentru Gătaia, în limitele estmărilor mele de buget.

- Ok. M-ai convins. Te angajăm.

Pe neobservate trecusem la per tu. O fi o slăbiciune a mea sau omul ăsta a fost așa de bun în discurs?

- ...aș vrea să vii mâine să ne vedem, să negociem și pretenții salariale. Astfel de discuții nu se fac prin telefon.

- Pot veni și astăzi. În 2 ore pot fi la club.

Ce om am găsit! Și e doar al doilea cu care am vorbit.

- Perfect. Ne vedem în fața Primăriei din Gătaia? Sediul clubului a fost, erm, nu a fost încă amenajat.

Era să spun că a fost vandalizat. M-am abținut.

..

Prânz. Ziua trei. 18 iunie 2011. Planuri de jucători cu nou formata echipă tehnică. Nu-mi place în mod special nicio propunere primită. Scouterul nu mai are soluții, Petrică țipă la el, iar eu mă distrez cu expresia-poreclă inventată de domnul Sas, desigur, era și el, lucram în biroul lui - Mă-Rațiu-Mă. Mădălin Rațiu. Se potrivea.

- Deci tot nu avem atacanți.

- Eu zic să-l luăm pe Pavlyuchenko, glumesc deja obosit de cifrele din fața-mi. Ați văzut ce a făcut acum 2 săptămâni? A fost el versus Armenia.

- Mă-Rațiu-mă, face domnul Sas, eu deja încep să râd. Jur că o face intenționat! Simt că porecla asta o să rămână!

- ...ce ai zice tu să mergi în Rusia?

Ne-a picat tuturor fața.

- Ce? În cor.

- Tot vorbeam de ruși. Sunt de când? De anul trecut. Da, de anul trecut de prin octombrie sunt pe primul loc în grupa de calificare pentru EURO2012.

- Succesul naționalei tot timpul inspiră tinerii la joc, completează mă-Rațiu-mă.

Aveau cumva dreptate amândoi. Dar, cmon. Rusia?

- Avem vreun vorbitor de limbă slavă în echipă? mă arăt eu mirat de propunere.

- Numai bine, luăm vreo doi! Petrică cu entuziasm.

- Gata, s-a stabilit. Ai mâine avans de bani în cont, decontează clubul toate costurile, pe facturi, desigur. Pleci cum găsești avion!

Mă uit la domnul Sas, vorbește serios? Suntem în divizia D, nu vor să vină ăia din Dolj, tot din aceași divizie, o să vină din Rusia? Mai mult, angajez un scouter și-mi stă doar o zi la club? Petrică are idei, are entuziasm, dar nu are cunoștințele unui scouter. Cu cine mă sfătuiesc? Vreau mai multe păreri.

Mărim iar echipa? Mărim. Mai am nevoie de cel puțin încă un scouter. Generosul domn Sas îmi dă dreptul să mai angajez 3. Ce naiba e cu omul ăsta? Ce e cu risipa asta de bani? A câștigat și el la loto ca tipul de la Brașov?

[de_ce]

Schimbare tactică

După două săptămâni în funcție la Gătaia nu aveam extreme. Luni aveam primul amical cu Nădlac și nu aveam în lot nici un jucător care să aibe habar măcar cum să facă joc de bandă.

Pule. Cred că nu mai implementez eu niciun 4-2-3-1.

Mă doare să fiu unul dintre antrenorii "ăia", care se adaptează după jucători, renuntând la ideile proprii, la viziuni și la convingeri, dar Nicușor avea dreptate, nu găsești în ligile inferioare jucători pentru un astfel de sistem. Iar dacă găsești vor zeci de mii de euro pe an. Ultimul contactat, mi-e jenă să-i dau și numele, îmi cerea 60.000 de euro pe sezon. Pentru liga a II-a e un salariu mare, nu poți cere atât în liga a IV-a!

Da, am un patron puțin nebun, da, am un buget la dispoziție, un buget imens aș spune, doar CFR Timișoara se mai poate mândri cu atâția bani, da, pot să mă joc cu bugetul așa cum vreau, dar nu pot oferi peste un sfert din buget unui singur jucător. Nu face sens, nici fotbalistic și nici matematic. Mai ales matematic.

Am mulți mijlocași, poate prea mulți, cum să-i folosesc? Aceasta e întrebarea.

Și îmi pică fisa! Un sistem care pe atac poate semăna cu ce am eu în minte, dar pe apărare stă chiar mai bine. 4-3-1-2. Cu unul dintre mijlocașii centrali mai avansat, și unul dintre atacanți mai retras. Îmi mai trebuie doar un jucător la mijloc de picior stâng, care să poată deschide ușor în dreapta. Nu jucăm pe benzi, dar ne întindem bine pe teren.

În atac e un 4-2-3-1 practic. Un 4-2-3-1 un pic strâmb.

Bonus: tinereii de pe linia de fund pot urca la nevoie.

- Alo, Ionel, s-a schimbat planul. Ce mijlocaș creativ de picior stâng îmi poți recomanda?

...

- Nu, nu, dublură pentru fundașul stânga tot am nevoie, doar la planul cu jucătorii de bandă renunțăm.

...

- Da, pe dreapta am nevoie de un fundaș solid.

...

- Rezervă am, vreau un titular pe post!

...

- Perfect, trimite-mi pe mail.

...

- Da. Mersi. Ceau-ceau.

Râde.

- Nu-mi spune că stai în Lugoj, dar nu ești de aici?

- Sunt bănățeancă get-beget. Bănățancă!

- Da, bun accentul. Râdeai de altceva și eu am ratat?

- Nu, dar am o verișoară în Urziceni, iar nepoțeii mei fac tot timpul mișto de mine. Cel mic îmi spune Sofia-ceau-ceau.

- Câți ani are?

- 8. Dar s-a născut cu ironia la el.

- Și ce zice jurnalistul din tine?

- Că trebuie să înlocuiesc acel ceau-ceau!

- Cu Pa-pa?

- Ei, na, nu trec nici extrema cealaltă.

- Nu vă supărați! Încă o carafă!

Către ea:

- Mai stai, nu?

- Nu știu, e târziu...

- Să știi că nu te oblig, dar o statistică spune că 86% dintre cei care pleacă înainte de ora 12 din bar, au regrete mai apoi.

- Nuuuuu. Asta e replică din How I Met Your Mother, nu ține.

- Bine, bine, dar trebuie să recunoști că suna bine.

- N-o să te sune nevastă-ta la un moment dat?

- Ce nevastă?

- Ce inel?

- Ah, verigheta e falsă. Mă rog, nu e falsă, dar e a unui prieten, cu care am pus pariu că ești mai interesant pentru gagici cu metal pe deget.

- Deci vrei să mă agăți?

- Nu sunt pregătit să răspund la această întrebare.

- Faci pe inabordabilul, ai schimbat tactica.

- Poate, dar doar cu puțin.

[de_ce]

Presa m-a futut

Nu sunt atât de tânără cum probabil ai fi crezut. Și deși m-am prefăcut că nu îți știu povestea, o știam încă dinainte de a fi ajuns în nebunul orașel Gătaia. Îi știu și dedesupturile.

- Mi-o povestești și mie? Mă trântesc pe spate zâmbind cu un obraz.

Nu-mi placi, mă dezguști. Zâmbetul tău îmi provoacă greață. Cămășile tale nu sunt decât cârpe. O fațadă proastă. Comanda ta nonșalantă de vin mă enervează.

- Ai vrut să plătești tu? Scuze. Râd trântindu-mă pe spate pe pat.

Favorurile tale sunt momeli fără temei. Înghețata ta e o zeamă fără gust. Șampania comandată de tine e amară.

- Să mă dezbrac? Ai frișcă? Am auzit că e dulce!

Indiferența ta nu mă incită. Mă dezgustă! Iar ca matematician ești un zero!

- Uuuu. O să mă legi acum? Îmi întind mâinile spre tăblia patului.

Umorul tău nevinovat e de fapt parșiv. Scabros. Vulgar.

- Dormim separat?

Nu ți-e rușine de tine? De ce reprezinți? De fata aia? Chiar nu ai conștiință?

Ironiile tale nu sunt decât încercările unui băiețandru de a se alinia la o societate ostilă jegurilor. Nu merg. Nu se potrivesc. Sunt proaste și fără pic de haz.

- Ești profesoară de limba română? Facem semantică sau sex?

Sex.

- Prima veste bună.

Înainte de a mă dezbrăca. Aș vrea să știi că nu am căzut în plasa ta. Nu sunt genul de fată pe care să o dea pe spate un mic playboy de oraș, o mică vedetă de provincie. Ultimul cuvânt l-a spus apăsat și grav.

Oricât de Fred Vasilescu te simți și te-ai simțit toată viața, răsfățat al sorții, norocos, sau mai știu eu cum. Nu ești.

- Emilia, ți-am văzut deja un sân!

Și nu ești nici măcar spiritual. Sau original.

- Camil Petresu e de vină. A scris înaintea mea.

Această seară nu este a ta. Este a mea. Se întâmplă pentru că vreau eu. E reușita mea, nu e a ta. Nu sunt încă o notă F.B. pe caiețelul tău de profesoraș finuț. Nu. Tu ești o notă viitoare în caiețelul meu.

Eram atât de beat încât cuvintele treceau pe lângă mine. Eram destul de beat încât să nu-mi pese.

- Deci cu prezervativ?

[de_ce]

Despartirea de Mihai

- Nu e destul, man, nu e destul!

- Te-ai dilit. E vorba de bani.

- Nu e vorba de bani!

- Ba da, tot timpul e vorba de bani. Ti se pare ca sunt prea putini? Nu te motiveaza, profesore?

Am facut fata aia pe care o face Barney in How I Met Your Mother cand e intrebat daca ar fute o tipa., faza cu spranceana.

- Nu e vorba de asta. As fi facut-o oricum, stii bine, as fi facut-o pentru orice bani mi se ofereau.

- Si atunci?

- Nu stiu. Nu ma motiveaza.

- Chiar nu-ti da niciun tremur antrenoratul?

- Ba da. Tremurul de retrogradare.

- Si ala nu te motiveaza?

- Ba da, dar doar noaptea, in somn. Dimineata ma trezesc si-mi dau seama ca nu avem nicio sansa.

- Si nu-ti pasa...

- Imi pasa, dar pur si simplu nu are sens! Omul asta nu are masura realitatii!

- Adica te supara faptul ca-ti da atat de multi bani?

- Ei, nu e asta...

- Dar?

- Dar, pule, dar, de ce cacat cu turnuri trebuie sa aduci de fiecare data acel ceva "dar" in discutie?

- Si, atunci, care dracului e problema?

- Motivatia!

- Esti un bou sinistru. Ai bani, ai un sef care investeste mai mult decat poti tu intelege si tu nu te simti motivat?

- Da.

- Da-te-n cacat.

- Mihai, stii ce? Lasa-ma! Nu intelegi nimic din fotbal si nu ai sa intelegi niciodata!

.. si m-a lasat. Nici astazi nu-mi vorbeste.

[de_ce]

In seara aia am ascultat Nirvana. Doar Nirvana. Se potrivea.