This Is Football

[vallygl]

"Cine nu a cunoscut gustul infrangerii nu poate savura victoriile"

Un motto pe cat de simplu, pe atat de adevarat. Eu le-am cunoscut pe amandoua. Atat ca fotbalist cat si ca antrenor. Si din pacate, de cele mai multe ori la inceput simti gustul amar al deziluziei de a fi invins. Dar totusi, ceva dinauntrul tau iti spune sa mergi mai departe, deoarece va veni candva si momentul tau de glorie. Pentru ca...Asa e fotbalul.

Nu am fost unul dintre fotbalistii inzestrati, scosi mai devreme pe tusa de o accidentare teribila sau de incapacitatea de a gestiona faima manifestata prin consumul de droguri sau alcool. Nici un jucator lipsit de talent, promovat pe pile de parinti cu conturile pline. Nu, povestea mea e destul de banala. Daca Mourinho e The Special One, eu sunt cu siguranta The Not-At-All-Special One. M-am lasat de jucat fotbal pentru ca am simtit ca nu ajung nicaieri. Acel ceva dinauntrul meu, dupa ani buni de sperante desarte, a spus "Stop, ai crezut destul !". La 30 de ani marii jucatori au deja o vitrina intreaga de trofee castigate si un cont in banca mai mult decat suficient pentru o viata linistita alaturi de familie. La 30 de ani eu jucam in Liga a 3-a din Romania la Chimia Brazi dupa o cariera "impresionanta" inceputa la juniorii Gloriei Buzau si continuata la Petrolul Berca, Conpet Ploiesti si sus-numita Chimia Brazi.

Era momentul sa ma indrept spre antrenorat, adevarata mea pasiune. Citeam orice carte de tactica pe care o gaseam, tiparita sau pe Internet si urmaream cu gura cascata ori de cate ori aveam ocazia meciurile din marile campionate ale lumii, emisiunile de analiza de dupa partide si interviurile cu Wenger, sir Alex Ferguson si alti "monstri sacri" ai antrenoratului. Pentru inceput insa, ideile mele despre fotbalul ofensiv, constructia progresiva si posesia prelungita le-am pus in practica la echipe de copii si juniori. Au urmat "consacratele" Sageata Navodari si Gaz Metan II Medias, dar partea buna era ca facusem pasul la seniori si obtinusem licenta UEFA "A". Aveam insa 35 de ani, varsta la care Villas Boas are in palmares castigarea Europa League si a ajuns sa o antreneze pe Chelsea.

Totusi, Mediasul mi-a purtat noroc. La sfarsitul sezonului 2010-2011, retrogradarea Timisoarei a dus la participarea celor de la Gaz Metan in Europa League. Cum in perioada 8-10 iulie Gazul trebuia sa participe la un mini-turneu amical in Austria iar partidele din turul doi preliminar al celei de-a doua competitii europene erau programate pe 14 (in deplasare) si 20 iulie (acasa), conducerea clubului a decis sa trimita la acel turneu amical a doua echipa, adica cea antrenata de mine. Cheltuielile de transport si cazare erau suportate de organizatori, clubul de divizia a doua SCR Altach, asa ca nu era nici un motiv sa nu participam. Spre uimirea mea, am reusit sa castigam turneul, remizand cu echipa organizatoare (scor 1-1) si castigand partidele cu slovenii de la Rudar Velenje (1-0) si polonezii de la LKS Lodz (2-1). Am fost felicitat de managerul general al celor de la Altach, Cristoph Langle, pentru fotbalul deschis, ofensiv si disciplina tactica a echipei. Le-am luat ca pe niste lucruri normale, de complezenta, spuse de un om elegant si foarte politicos.

Oferta de la Altach a venit pe neasteptate, la doua luni de la acel turneu. Se pare ca il subestimasem pe Langle, nu uitase de mine. Nu am mai stat prea mult pe ganduri (nici nu lasam cine stie ce in spate) si mi-am pregatit bagajele pentru Austria.

[Joe]

Welcome back !

Asteptam continuarea.

[Dacone]

Asta nu ii fm 2011 ?

[Roby]

nu

[Dacone]

s-o bagat rody

[vallygl]

Este FM 2012. Daca te uitai putin la detalii observai. O sa se vada mai bine in urmatoarele screen-shots .

[vallygl]

Inainte de a pleca spre Altach, m-am informat pe Internet (in special de pe site-ul echipei, http://www.scra.at/, foarte bine structurat si ingrijit) despre echipa la care urma sa imi incep cu adevarat cariera de antrenor. Iata ce am aflat, pe scurt:

Sportclub Rheindorf Altach

SCR Altach a fost infiintat in data de 26 Decembrie 1929. Echipa isi joaca partidele de acasa pe CashPoint Arena, un stadion deloc mare (8500 de locuri) dar cochet, construit in 1990.

Sponsorul principal este CashPoint, o companie de pariuri sportive foarte cunoscuta in Austria. Presedintele Consiliului de Administratie este omul de afaceri Werner Gunz, in varsta de 50 de ani, co-proprietar al Gunz Warenhandels GmbH (domeniu de activitate : industria alimentara). Managerul general este Christoph Längle, 41 de ani, omul datorita caruia am acum o sansa de afirmare pe care nu trebuie sa o ratez.

Echipele rivale sunt Austria Lustenau si FC Lustenau 1907, ambele in divizia secunda ca si noua mea echipa, Austria Lustenau fiind in prezent lider iar Lustenau 1907 lanterna rosie. Sezonul trecut SCR Altach a ocupat locul 2, ratand promovarea la diferenta de un singur punct in favoarea celor de la Admira Wacker. In acest sezon insa echipa se afla abia pe locul 8 din 10 dupa 11 etape, fiind eliminata din Cupa inca din primul tur de o echipa de divizia a III-a si din aceste motive conducerea a hotarat ca se impunea schimbarea antrenorului. Se pare ca cel ales pentru redresarea "corabiei" am fost eu...

Cat despre campionat, Erste Liga este alcatuita din 10 echipe, disputandu-se 36 de meciuri (cate 4 meciuri intre doua echipe). Castigatoarea promoveaza in Bundesliga (da, au si austriecii Bundesliga lor ), ultima clasata retrogradeaza direct iar penultima clasata sustine un meci de baraj. Echipele pot avea in lot maxim 7 jucatori straini (fara cetatenie austriaca), fiecare echipa fiind obligata sa trimita in teren cel putin 3 jucatori under 21.

[Roby]

s-o bagat rody

ti-am zis frumos ca nu, care e problema ta bo$$ ?

[vallygl]

Drumul cu avionul l-am petrecut mai mult dormind, intrucat am o frica teribila de inaltime si avioane. La aeroport m-au intampinat managerul Langle si secundul Schnellrieder precum si un grup de cativa suporteri curiosi sa vada cum arata "anonimul roman" asa cum ma numise presa locala din Altach. Odata ajuns la sediul clubului, l-am cunoscut si pe presedintele Gunz, un om jovial si foarte comunicativ. Mi-a inmanat contractul ce continea exact conditiile specificate in oferta pe care o primisem deja astfel ca in 10 minute bateam palma si semnam pe un sezon (mai exact pe 9 luni) cu un salariu de 7600 de euro pe luna. Trebuie precizat ca Gunz dorea sa semnez pe 2 sezoane dar eu am cerut sa fie doar unul, la finalul caruia vom renegocia in caz ca lucrurile vor merge bine.

Dupa intalnirea cu presedintele, Langle mi-a inmanat cheile de la apartamentul unde voi locui (aflat foarte aproape de stadion, de altfel) si mi-a spus ca din pacate nu voi avea timp prea mult de acomodare cu echipa, intrucat vom avea meci in campionat peste 2 zile. Super, nici nu-mi puteam dori ceva mai mult decat un debut dupa un singur antrenament !

Prima intalnire cu echipa tehnica si jucatorii a avut loc in dimineata zilei de 15 septembrie, pe o ploaie marunta si enervanta. I-am strans pe toti in jurul meu si le-am spus ca fiecare dintre ei va avea prilejul sa arate ce poate si ca tot ce le cer este sa fie implicati 100% pe teren si la antrenamente si sa puna in practica exact sarcinile tactice pe care le transmit inainte si in timpul partidelor. In timpul antrenamentului secundul Oliver Schnellrieder (41 de ani, si el jucator la SCR Altach pana in urma cu 4 ani) mi-a prezentat pe scurt fiecare jucator si mi-a spus ca mi-a lasat pe birou un dosar cu fisele acestora precum si CV-urile membrilor staff-ului. De asemenea, mi-a transmis parerile lui legate de tactica cea mai potrivita pentru lotul actual si cateva observatii despre adversarul de a doua zi, SV Grodig.

16.09.2011, Stadion "CashPoint Arena", Altach

Erste Liga, Etapa a 12-a

SCR Altach (locul 8) - SV Grodig (locul 9)

Spectatori : 4250

O infrangere in acest meci ne ducea pe un loc de baraj pentru mentinerea in liga secunda. Din cate am reusit sa aflu, oaspetii erau o echipa artagoasa, limitata tehnic dar cu cativa jucatori interesanti, cativa din ei imprumutati de la echipe de prima liga. Legat de echipa mea, am ales un 4-2-3-1 cu miza pe posesie si agresivitate ridicata, cu pressing in toate zonele terenului. Mi-am incurajat elevii spunandu-le sa demonstreze suporterilor ca locul ocupat in clasament este doar un accident.

SCR Altach : Kobras - Kuhne, Schosswendter, Sereinig, Schick - Eder, Vorisek (cpt.) - Teigl, Schopf ('61 Ademi), Lienhart - Tomi Correa.

Am dominat prima repriza aproape in totalitate, am dus bine mingea in careul advers, in special in urma actiunilor pe benzi, cu Teigl in prim plan. Nu am reusit insa sa punctam si pe tabela de marcaj din cauza impreciziei dar si a apararii oaspetilor care a blocat toate suturile noastre din careu. In a doua parte a meciului, oaspetii au inceput sa fie din ce in ce mai prezenti in fata portii noastre si au si deschis scorul la cinci minute dupa pauza prin Viana, sut la coltul scurt dupa o buna actiune pe stanga a lui Obster. Din fericire, am reactionat rapid, Vorisek egaland din penalty dupa ce spaniolul Tomi fusese atacat neglijent in careu de fundasul Cabrera. Dupa cateva suturi periculoase de la distanta de o parte si de alta, cei de la SV Grodig au trecut din nou in avantaj: tot Obster a centrat din lovitura libera si omniprezentul Viana a reluat cu capul simplu din centrul careului nostru. Am continuat insa sa atacam si insistenta a fost rasplatita cu patru minute inainte de final, cand Ademi a inscris cu capul dupa o patrundere pe stanga urmata de o centrare sutata a lui Teigl. Cu intreg stadionul aplaudand si incurajand echipa in picioare, minunea s-a produs in minutele de prelungire cand Vorisek a preluat calm si a finalizat excelent la vinclu o pasa filtranta a lui Tomi, aducand 3 puncte pretioase pentru noi si asigurandu-mi un debut cum nu se poate mai bun in fata propriilor suporteri.

FT 3-2 (Vorisek '59 pen, '90+2, Ademi '86 / Viana '50, '79)

Am obtinut astfel o victorie normala dupa aspectul general al jocului, dar greselile copilaresti din aparare ne-au facut sa avem emotii pana la sfarsit. Sunt multumit insa de jucatori, au caracter si disciplina tactica iar bucuria lor copilareasca de la finalul partidei m-a facut sa cred si mai mult in aceasta echipa. Omul meciului a fost ales Vorisek, fostul international ceh fiind nu numai factorul determinant in stapanirea mijlocului terenului dar si o aparitie eficienta pe faza ofensiva. In urma acestei victorii am reusit sa urcam in clasament pana pe locul 7.

[vallygl]

Dupa partida de campionat cu SV Grodig si alte cateva antrenamente cu echipa am reusit sa imi creionez o parere despre jucatorii din lot si, intrucatva, oamenii din echipa tehnica. Pentru ca a venit vorba de staff-ul tehnic, in urma propriilor observatii si discutiilor avute pe aceasta tema cu secundul, directorul sportiv si managerul general, am cerut si primit acceptul de la conducerea clubului pentru angajarea unor scouteri si antrenori pentru prima echipa. Dar sa revin si sa fac o scurta descriere a lotului avut la dispozitie pana la pauza de iarna...

Ca observatie generala, lotul este destul de complet si competitiv pentru acest nivel, cu multi jucatori polivalenti si cativa tineri de mare viitor. Totusi, accidentarile se cam tin lant si sunt de durata (motiv pentru care am dat anunt de angajare si pentru postul de fizioterapeut, concediind doi din cei trei existenti la club) iar rezervele nu se ridica inca la nivelul titularilor.

PORTARI

La acest capitol stam destul de bine, cel putin pentru nivelul ligii secunde. Titular incontestabil e Martin Kobras (25 de ani), portar de reflex, cu fizic bun, insa cu probleme de pozitionare si comunicare. Rezerva Sebastian Brandner (28 de ani) este mai bun decat Kobras in jocul aerian, are reflexe bune dar nu are o priza prea buna la balon si nici un fizic stralucit. A treia optiune e tanarul de 18 ani Max Friedl, cu un potential ridicat si calitati tehnice apropiate de ale titularului postului insa deocamdata cu experienta insuficienta pentru a emite pretentii la titularizare.

Omul cheie :

Pustiul de viitor :

FUNDASI LATERALI

Pe stanga, titularul e Mark Kuhne (21 de ani), jucator de viteza, cu tehnica buna, excelent la deposedari insa destul de slab fizic si la capitolul rezistenta la efort. Rezerva sa e tanarul adus de mine de la U19, Michael Gehrer (19 ani), cam pe acelasi tipar ca si Kuhne (puncte tari viteza si deposedarile) insa mai slab la capitolul tehnicitate si centrari. Pe dreapta joaca cel mai bun fundas din lot, Hannes Eder (28 de ani), un aparator complet si polivalent care are si 2 selectii in nationala Austriei. Rezerva, Thorsten Schick (21 de ani) exceleaza la marcaj, deposedari si are un fizic bun, partile sale negative fiind egoismul in joc si pozitionarea deficitara in teren.

Omul cheie :

Pustiul de viitor :

FUNDASI CENTRALI

Cei doi titulari sunt Mattias Sereinig (26 de ani) si Cristoph Schosswendter (23 de ani), ambii puternici, foarte buni in jocul aerian, marcaj si deposedare dar deficitari la capitolul viteza. Sereinig poate evolua si in banda stanga la nevoie dar numai in cazuri de urgenta deoarece nu are viteza si tehnica necesare acelui post. Rezerva e o legenda vie pentru acest club, veteranul Alexander Guem (34 de ani) aflat la al 13-lea sezon la Altach. Bineinteles ca si lui ii lipseste viteza si tehnica insa are calitati defensive foarte bune si este si polivalent, putand evolua oriunde in aparare precum si mijlocas defensiv. Pe acest post mai pot juca la nevoie si Vorisek, Eder sau tanarul Thomas Wehinger, cel mai promitator fundas de la tineretul lui Altach.

Omul cheie :

Pustiul de viitor :

[vallygl]

MIJLOCASI LATERALI

Pe dreapta nu am inca un titular clar, insa favoritul este Andreas Lienhart (25 de ani), cu atribute mentale foarte bune, centrari decente, tackling bun (poate juca lejer si fundas dreapta), insa din pacate nu atat de rapid cum ar trebui sa fie o extrema. O varianta la fel de buna este Daniel Schopf (21 de ani), fost international de tineret, mai tehnic decat Lienhart si extrem de polivalent, putand juca pe orice post de la mijlocul terenului, dar destul de slab la capitolele agresivitate, determinare si concentrare. Banda stanga e una bine acoperita : titularul este Patrick Scherrer (24 de ani), in prezent in recuperare dupa o accidentare la ligamente, jucator de echipa, cu fizic si mental bun, centreaza bine, singurele slabiciuni fiind la jocul aerian si concentrare. Absenta lui e suplinita cu brio de pustiul adus imprumut de la Red Bull Salzburg, Georg Teigl (20 de ani), international de tineret, extrem de rapid si cu o accelerare impresionanta, bun pasator si cu centrari de calitate insa destul de slab la tehnica si dribling. Julian Erhart (19 ani), tehnic, bun pasator si finalizator, cu viteza si acceleratie decente este o varianta de viitor pentru ambele benzi, dar si pentru atac. La fel de polivalenti sunt si Patrick Seeger (25 de ani) si Harun Erbek (25 de ani), ambii fosti internationali de tineret, insa potentialul lor nu e mare si nu ma voi baza prea mult pe ei.

Omul cheie :

Pustiul de viitor :

MIJLOCASI DEFENSIVI

Cei doi mijlocasi defensivi titulari sunt de fapt cei mai valorosi mijlocasi din lot, cehul Petr Vorisek (32 de ani) fiind si capitanul echipei. Vorisek e si el polivalent, ca majoritatea jucatorilor din lotul lui Altach, singurele lucruri pe care mi le-as fi dorit sa le aiba pentru a fi un mijlocas complet fiind viteza si mai multa agresivitate si curaj in joc. Oricum, Petr are un rol foarte important in organizarea jocului defensiv al echipei si este esential in acest moment pentru Altach. La fel de important este si Philipp Netzer (25 de ani), din pacate in prezent accidentat pentru inca 2 luni. Mult mai agresiv, creativ si rapid decat Vorisek, Netzer e candidatul ideal pentru postul de deep lying playmaker. Pe acest post mai pot juca Schick, Eder, Guem dar si tanara speranta Cristoph Domig (19 ani), cel mai promitator mijlocas de la U19.

Omul cheie :

Capitanul echipei, Vorisek :

Pustiul de viitor :

[vallygl]

MIJLOCASI OFENSIVI (PLAYMAKERI)

Pe acest post nu sunt prea multe optiuni deocamdata, spaniolul Tomas (Tomi) Esteban Correa , 26 de ani, jucator puternic, de echipa, cu tehnica destul de buna fiind titular de drept. Rezerva este Philipp Hormann (21 de ani), mijlocas polivalent, tehnic si cu viteza bunicica insa modest ca atribute mentale si rezistenta la efort. Cam pe acelasi nivel cu Hormann este si Mirnel Sadovic, 27 de ani, fost international de juniori bosniac, polivalent, suficient de tehnic si bun pasator pentru liga secunda insa mai slab la atributele mentale si rezistenta la efort chiar si decat Hormann. De asemenea, la nevoie, mijlocasul lateral Daniel Schopf este o varianta suficient de buna pentru a evolua pe acest post. La echipa U19 exista un pusti interesant, italianul Adrian Morina (17 ani), creativ si dedicat echipei, al carui progres il voi urmari indeaproape.

Omul cheie :

Pustiul de viitor :

ATACANTI

"Briliantul" lui Altach, produs 100% al clubului, elvetianul de 19 ani Orhan Ademi este principala noastra "gura de foc" , fiind golgeterul echipei sezonul trecut cu 17 reusite. Foarte bun finalizator, tehnic si rapid, Orhan poate ajunge un fotbalist de clasa insa mai are destule lucruri de pus la punct. Eu sincer prefer sa il folosesc pe Tomi Correa varf de atac deoarece Ademi este egoist si delasator in joc. Totusi pentru ca spaniolul e prima optiune ca playmaker / trequartista, Orhan va avea ocazia sa joace titular in majoritatea partidelor. Turcul cu pasaport german, Rahman Soyudogru (22 de ani), in prezent accidentat, e recomandat de asistentul meu ca fiind al doilea varf din lot ca valoare. Voi vedea dupa ce va reveni, insa mie datele si observatiile din fisa asistentului imi indica faptul ca Rahman e un jucator cu un fizic slab si atribute tehnice si mentale mediocre. Pe postul de atacant mai pot evolua si Seeger, Sadovic si Erhart.

Omul cheie & Pustiul de viitor :

[vallygl]

A doua mea partida la Altach urma sa fie o deplasare la vecina de clasament, First Vienna FC 1894. First Vienna era considerata la inceputul sezonului a doua favorita la promovare, dupa LASK Linz dar inaintea noastra. Le-am atras atentia jucatorilor mei ca defensiva vienezilor e foarte vulnerabila (cele mai multe goluri primite pana acum dintre toate echipele din Erste Liga) dar atacul este la inaltime (al doilea ca eficacitate). O victorie coroborata cu alte rezultate favorabile ne-ar fi dus pe locul 3 in clasament, asa ca le-am spus elevilor mei ca trebuie sa castigam , un egal nu ne ajuta prea mult.

24.09.2011, Stadion "Casino Stadion Hohe Warte", Viena

Erste Liga, Etapa a 13-a

First Vienna FC 1894 (locul 6) - SCR Altach (locul 7)

Spectatori : 1401

SCR Altach : Kobras - Kuhne, Schosswendter, Sereinig, Schick(' 68 Guem) - Sadovic, Vorisek (cpt.) - Teigl ('68 Lienhart), Hormann, Schopf ('45 Ademi) - Tomi Correa.

Noi am ratat prima ocazie a partidei prin Tomi, insa dupa aceea gazdele au pus stapanire pe joc. Defensiva mea s-a descurcat bine pana in minutul 25, atunci cand Mair a patruns pe dreapta dupa o pasa foarte buna a lui Toth, si-a facut mingea cam lung cu capul, Kobras a iesit sa retina insa a scapat balonul pe care Mair l-a recuperat si trimis in plasa, deschizand scorul pentru vienezi. Dupa primirea golului, am iesit mai mult la joc dar Tomi a ratat singur cu portarul advers dupa ce un fundas al gazdelor a degajat intr-un coechipier.

Pauza a fost un sfetnic bun, mi-am incurajat si motivat elevii, le-am dat sfaturi fiecaruia si de la cabine a iesit parca alta echipa. Tomi a ratat prima ocazie sutand iarasi din pozitie buna pe directia portarului, apoi vienezii au replicat prin Markovic care a tras din prima peste poarta desi era singur-singurel in careu si putea prelua. Eliminarea usoara a lui Kuhne pentru cumul de cartonase galbene m-a determinat sa continui partida cu un sistem cu 3 fundasi centrali, fortand egalarea care a si venit in cele din urma. Gazdele, desi in superioritate numerica si in avantaj pe tabela, au fortat cu fundasii laterali in terenul nostru si fundasi centrali la centrul terenului si cu un sfert de ora inainte de final, Hormann a recuperat, l-a lansat excelent pe Ademi care dupa o cursa de 20 de metri l-a lobat superb pe goal-keeperul vienezilor, iesit la blocaj la marginea careului. Dupa cateva minute, Ademi a slalomat lejer printre trei adversari dar sutul sau a trecut putin peste. Avea sa fie faza care anunta golul victoriei, inscris de acelasi talentat si capricios atacant Orhan Ademi cu un sut puternic in diagonala pe sub portar dupa o lansare a lui Lienhart. Finalul de partida ne-a gasit in atac, Vorisek ratand si el o buna ocazie de a marca.

FT 1-2 (Mair '25 / Ademi '76, '85)

Victorie asadar si la al doilea meu meci pe banca lui SCR Altach, obtinuta dupa ce adversarii au condus si am avut si un om mai putin pe teren. Se pare ca elevii mei se simt mult mai motivati dupa ce primesc gol, insa eu sper totusi sa am parte si de victorii unde sa nu trec prin atatea emotii. L-am felicitat pe Ademi, omul meciului, pentru modul in care a intrat in joc si a exploatat slabiciunile defensivei gazdelor insa am laudat si atitudinea echipei per ansamblu in a doua repriza. Le-am spus ca atunci cand vor reusi sa joace intreaga partida la acelasi nivel, vor deveni o echipa foarte greu de invins.

Clasamentul dupa 13 etape :

[mcity74]

. Eu sincer prefer sa il folosesc pe Tomi Correa varf de atac deoarece Ademi este egoist si delasator in joc

Uite ca acest egoist ti-a salvat pielea ( scuze expresia ) . pentru liga a2-a din Austria,are niste skill-uri

[vallygl]

Da, ai dreptate, de data asta m-a salvat. Insa mai are multe de invatat. E un jucator individualist si asta nu prea imi place, insa e un finalizator excelent. E tanar si mai poate creste la atributele mentale, asa ca ii voi acorda incredere.

[vallygl]

Dupa cele doua victorii obtinute la limita urma o partida extrem de dificila pe propriul teren cu favorita numarul 1 la promovare si cea mai bogata echipa din Erste Liga : LASK Linz, veche cunostinta a Stelei Bucuresti (anul 1999, turul 1 al Cupei UEFA, 2-0 acasa si 3-1 in deplasare pentru ros-albastri). Cei de la Linz nu avusesera un start prea bun de sezon, ca si toate favoritele la promovare de altfel, cum era si cazul nostru. Pierdusera etapa trecuta cu 0-2 la Grodig si era de asteptat sa vina la noi cu gandul la victorie. Le-am atras atentia elevilor mei ca oaspetii se bazeaza in ofensiva pe eficacitatea varfului Aigner (6 goluri in acest sezon) si pasele decisive ale fostului international de tineret Vishaj (5 assist-uri pana acum).

30.09.2011, Stadion "CashPoint Arena", Altach

Erste Liga, Etapa a 14-a

SCR Altach (locul 4) - LASK Linz (locul 5)

Spectatori : 4.613

SCR Altach : Kobras - Gehrer ('77 Seeger), Sereinig, Schosswendter, Guem - Domig, Vorisek (cpt.) - Teigl, Tomi Correa, Schopf ('63 Lienhart) - Ademi.

Pe un teren inghetat, la 0 grade Celsius, am dominat prima repriza si am avut cateva ocazii clare de a deschide scorul insa portarul oaspetilor a respins excelent suturile bune ale lui Tomi, Schopf si Vorisek. Cum ocaziile se razbuna de obicei in fotbal, Linz a deschis scorul dupa o lovitura de colt executata bine de Varga si reluata cu capul de Burgstaller. Am continuat atacurile dar Pervan, portarul lui Linz, a inchis poarta si am intrat la cabine in dezavantaj. In ciuda acestui fapt, mi-am felicitat jucatorii si le-am spus ca repriza secunda va fi a noastra, asa se intamplase si in celelalte doua partide de cand preluasem echipa.

Inceputul celei de-a doua reprize mi-a dat dreptate si dupa o noua parada specaculoasa a lui Pervan la lovitura de cap a lui Schosswendter am egalat prin Teigl, reluare simpla in plasa dupa o patrundere a lui Schopf pe dreapta urmata de o centrare excelenta prin fata portii la care Pervan a ezitat sa iasa . Dupa golul nostru, oaspetii au iesit mai mult la joc si au avut o ocazie imensa prin Unverdorben, reluare din careu cu capul putin pe langa poarta la o faza la care Kobras era batut. In minutul 64, Guem a primit direct cartonasul rosu dupa o intrare foarte dura la Aigner iar Linz a speculat prompt momentul trecand in avantaj din nou dupa o faza fixa: centrare Varga din lovitura libera, cap Kobleder din 6 metri de langa Schosswendter.

Am fortat cu o asezare 3-4-2 in ultimul sfert de ora dar Pervan a iesit din nou la rampa la suturile lui Domig si Ademi. LASK Linz a tinut bine de minge pana la final si astfel inregistram prima infrangere la conducerea noii mele echipe.

FT 1-2 (Teigl '53 / Burgstaller '17, Kobleder '67)

Pierdeam prin urmare o partida din care, fara eliminarea stupida a lui Guem, am fi putut sa scoatem cel putin un punct. Adversarul era insa mult prea experimentat ca sa piarda victoria printre degete cu om in plus pe teren si astfel ne indepartam la 7 puncte de primul loc. Jocul totusi ma multumea in mare parte, nu puteam face mai mult cu o echipa decimata de lipsa a 3 titulari. Ma astept ca dupa ce vor reveni Eder, Netzer si Scherrer lucrurile sa se aseze pe drumul dorit si sa putem urca in clasament cat mai sus posibil, poate chiar sa atacam promovarea.

Clasamentul dupa 14 etape :

[vallygl]

Am decis sa prezint mai putin detaliat meciurile din acest story deocamdata pentru ca echipa pe care o antrenez si liga in care ma aflu nu prezinta suficient interes pentru a face prezentari amanuntite (cum e cazul story-ului cu Real). Voi posta prin urmare cate o luna din joc intr-un format mai succint dar suficient de complet si sper eu atractiv pentru toti cei care urmaresc story-ul.

OCTOMBRIE 2011

In aceasta luna am avut programate trei partide in campionat din care am iesit cu un bilant pozitiv, doua victorii si o infrangere. Interesant este faptul ca jucam in continuare mai bine in deplasare decat acasa, cele doua succese fiind obtinute pe terenuri straine iar infrangerea fiind inregistrata pe propriul teren. Toate echipele cu care am jucat erau cotate mai slab decat noi dar cum am putut observa pana acum in liga secunda din Austria acest lucru nu prea conteaza.

Octombrie a fost o luna destul de buna din punct de vedere al lotului avut la dispozitie. Astfel, Eder, Erbek si Kuhne au revenit la antrenamentele normale cu echipa, oferindu-mi astfel mai multe optiuni in alegerea primului "11" si o banca de rezerve mai consistenta. Revenind la partidele disputate, prima dintre ele, deplasarea de la FC BW Linz, era considerata ca fiind cea mai grea din aceasta luna deoarece gazdele ocupau locul 5 inaintea acestui meci, cu un loc mai sus decat noi. Meciul in sine a fost echilibrat, decis insa de uriasele gafe ale portarului gazdelor, David Wimleitner care la primul nostru gol a respins in Huspek un sut trimis de Sereinig apoi la al doilea gol a scapat in fata lui Tomi Correa o centrare plouata a lui Gehrer. Am avut si noroc pe final cand Sereinig a deviat involuntar in bara portii noastre un sut-centrare de pe stanga si astfel am castigat cu 2-0.

Singurul meci de acasa din aceasta luna, considerat usor, cu ocupanta locului 8 in acel moment, SKN St. Polten, l-am pierdut cu brio. Pot spune ca am avut ghinion, am dominat, am avut ocazii, dar recunosc si ca oaspetii au facut o partida excelenta, speculand la maxim momentele de visare ale defensivei mele pe zona centrala. A fost si greseala mea ca l-am folosit pe Eder, abia revenit dupa accidentare, pe postul de fundas central in locul titularului de pana atunci, Schosswendter. Singura noastra consolare a fost golul superb marcat de Ademi.

Ca de obicei, dupa ce am fost fluierati de proprii suporteri (pe buna dreptate) la finalul meciului cu Polten, am dres busuiocul in deplasare la "lanterna rosie" si una din rivalele "de moarte" ale echipei mele : FC Lustenau 1907. In prima repriza ocaziile au curs la poarta gazdelor insa norocul a fost de partea lor si am intrat la cabine la egalitate, 1-1. Dupa ce i-am incurajat in pauza, elevii mei s-au dezlantuit in a doua repriza si Ademi a inscris un hat-trick care l-a dus in fruntea clasamentului golgeterilor din Erste Liga. Sereinig a fost cel care a completat scorul final de 5-1 pentru noi, urcandu-ne pe locul 4 in clasament la 5 puncte de liderul Austria Lustenau.

Clasamentul la finalul lunii octombrie :

Jucatorul lunii : Orhan ADEMI (5 goluri / 3 meciuri, 8 media notelor din 3 meciuri) - a demonstrat inca o data, daca mai era cazul, ca este omul pe umerii caruia se sprijina tot atacul nostru. Are momente cand dispare din joc, este un jucator egoist si capricios dar clasa lui e vizibila si din avion.

Ar merita sa fie mentionati aici pentru evolutiile lor foarte bune atat Georg TEIGL (2 assist-uri in 3 jocuri), un constant pericol pentru adversari pe banda stanga a atacului nostru, precum si revelatia Michael GEHRER (7.46 media notelor din 3 meciuri) , omul meciului cu BW Linz, care a suplinit excelent lipsa titularului de drept Kuhne.

Golul lunii: Orhan ADEMI (min. 68, golul de 1-3 in partida cu St. Polten)

[HaaZarD]

Aaaa...Burgstaller Guido...pe el l-am luat eu in FM11 la Steaua...deci aici a ajuns...apropo...te felicit pentru rezultate mai putin pentru infrangere... sa vedem ce faci tu la anul in prima liga austriaca:D

[vallygl]

Ramane de vazut daca voi promova in prima liga . Sper sa reusesc sa continui story-ul in week-end.

[vallygl]

NOIEMBRIE 2011

Luna noiembrie o pot considera ca fiind destul de buna din punct de vedere al rezultatelor si al diferentei de puncte ce ne desparte de primul loc la finalul sau, insa jocul echipei nu m-a multumit in totalitate. Am pierdut din nou puncte in meciuri cu echipe mai slab cotate si ne-am descurcat iarasi mai bine in deplasare decat pe propriul teren - daca se poate face o comparatie avand in vedere ca am avut 3 partide in deplasare si doar una acasa.

Asadar, prima noastra deplasare a fost la TSV Hartberg, o echipa aflata atunci in subsolul clasamentului care avea insa in lot cativa tineri jucatori de perspectiva si pe cehul Zivny, fost international de tineret, care a avut o trecere temporara si pe la Dinamo Bucuresti in sezonul 2009-2010. Meciul a fost la discretia noastra, Ademi confirmand forma buna in care se afla si inscriind cu o frumoasa lovitura de cap dupa centrarea lui Eder. Vorisek a inchis tabela in ultimele minute ale partidei dintr-un penalty obtinut de Gehrer si transformat de capitanul echipei mele printr-un sut in vinclu.

Cea mai importanta partida din aceasta luna a fost deplasarea de la liderul de atunci, SC Austria Lustenau. Am facut un joc excelent si am castigat clar, contrar tuturor asteptarilor. Desi gazdele au egalat rapid dupa ce noi am deschis scorul prin Teigl la un contraatac purtat excelent de Ademi, am dominat categoric a doua repriza si am mai marcat de doua ori prin Scherrer (dupa o noua actiune personala si o centrare de toata frumusetea a lui Ademi) si fundasul central Schosswendter, cap din 6 metri dupa un corner bine executat de Teigl in minutele de prelungire ale meciului. Ajunsesem la doar un punct de lider dupa aceasta victorie si evolutiile echipei imi dadeau sperante insa...

Jocul de acasa contra codasei WAC- St. Andra trebuia sa fie o formalitate dupa ce invinsesem liderul in deplasare dar ca de obicei pe teren propriu echipa mea a fost de nerecunoscut. Desi am avut posesia si am atacat mai mult, actiunile noastre nu au avut claritate si am reusit cu greu sa dizlocam apararea aglomerata a oaspetilor. Totusi am deschis scorul prin acelasi Schosswendter, faza copiata la indigo dupa cea din partida cu Austria Lustenau, dar dupa ce l-am pierdut pe Netzer accidentat la o faza stupida, linia mea de mijloc a suferit si am primit gol in primul minut de prelungire, la o patrundere frontala a lui Topcagic printre visatorii mei fundasi centrali. Pierdeam astfel doua puncte extrem de importante, care ne-ar fi putut aduce prima pozitie in clasament.

Dezamagirea dupa remiza cu St. Andra a fost mare si ne-am prezentat lamentabil la meciul cu SV Grodig, o echipa in ascensiune ce batuse in etapa precedenta pe Austria Lustenau. Am pierdut dupa un joc slab insa poate am fi reusit sa obtinem o remiza daca Lienhart nu ar fi facut un penalty stupid. Atacul nu a mers deloc si trebuie neaparat sa gasesc inca un varf pentru ca Ademi mi-a confirmat este un jucator inconstant, care poate face cateva partide senzationale apoi sa dispara complet de pe teren in urmatoarele jocuri.

Clasamentul la finalul lunii noiembrie :

Jucatorul lunii : Cristoph SCHOSSWENDTER (2 goluri / 4 meciuri, media notelor 7.27) - fundasul central si-a indeplinit impecabil sarcinile defensive si a urcat cu folos si in atac, unul din cele doua goluri ale sale aducandu-ne un punct in meciul cu St. Andra. Ceilalti doi remarcati ar fi Teigl si Ademi, ca de obicei varfurile de lance pe faza de atac la Altach, insa tineretea celor doi jucatori face sa le lipseasca constanta si experienta.

Golul lunii: Orhan ADEMI (min. 33, golul de 1-0 in partida cu TSV Hartberg)

[mcity74]

Mai continui?

[vallygl]

Da, am avut pauza 3 luni inainte de ultima parte a campionatului. Voi posta maine o descriere a lucrurilor intamplate in aceasta perioada.

[vallygl]

DECEMBRIE 2011 - FEBRUARIE 2012

In pauza competitionala de iarna am perfectat nu mai putin de 11 amicale, dintre care unul singur pe propriul teren. Motivul principal pentru aceasta alegere l-a reprezentat castigarea cat mai multor bani pentru bugetul clubului, serios intrat pe minus. Prin urmare, nu m-au interesat prea mult rezultatele acestor meciuri, am incercat diferite tactici si am rulat mai multi jucatori. Cei mai notabili adversari au fost Wisla Cracovia (Polonia) si vice-campioana Austriei, SC Red Bull Salzburg. Am pierdut ambele partide (1-2 cu Salzburg si 0-2 cu Wisla), dar evolutiile echipei mele nu au fost deloc rele. Nici in "dubla" amicala cu LASK Linz, actualul lider din Erste Liga, nu ne-am prezentat rau, obtinand o victorie cu 2-1 si pierzand "revansa" cu 1-0. In rest, meciuri mai mult sau mai putin reusite cu echipe destul de anonime dar care au platit suma ceruta de conducerea clubului pentru a juca un meci de pregatire pe terenul lor. Concluziile? Suferim inca in atac, unde nu am reusit sa aduc intariri dar nici apararea nu ofera siguranta necesara atunci cand lipseste cel putin unul dintre titulari.

Dintre pustiii de la Academie, varful italian Morina este foarte talentat, dar e mai fragil decat un portelan (a stat accidentat de cand am venit eu la echipa in total 4 luni jumatate si in prezent a facut rost de o pauza de 4-5 saptamani pentru o intindere de ligamente), mijlocasul ofensiv austriac Zoric e rapid, destul de tehnic dar mai trebuie sa creasca iar promitatorul fundas Wehinger si-a rupt piciorul la un antrenament si va sta pe bara 6-7 luni. Prin urmare nu ma pot baza pe nici unul dintre ei.

Cum bugetul de transferuri a fost aproape egal cu 0 (17k, mai exact, din care 10k i-am transferat la bugetul de salarii) iar bugetul de salarii aproape consumat, a trebuit sa ma bazez pe jucatori liberi de contract (pe cat posibil tineri si nu foarte pretentiosi la bani) precum si pe eventuale imprumuturi. Ce a iesit ? Am reusit sa iau un tanar mijlocas destul de promitator de la academia lui Athletic Bilbao (Iker Undabarrena, 16 ani), un fundas nigerian de ambele benzi, cu viteza excelenta si calitati tehnice destul de ok (Matthew Edile, 21 de ani), un mijlocas defensiv robust si muncitor crescut de Bordeaux (Remi Elissalde, 21 de ani) si un mijlocas ofensiv tunisian tehnic, de viteza si bun pasator (Wael Bellakhal, 26 de ani), imprumutat de la Etoile de Sahel pentru 4.5k.

La capitolul plecari, l-am vandut pe Soyudogru, pe care oricum il tineam rezerva, pe 30k la o echipa de liga secunda din Turcia iar pe Sadovic (de asemenea rezerva si cu un salariu maricel) l-am lasat sa plece liber de contract.

Prin urmare, la reluarea campionatului, formula ideala pe care as putea-o alinia daca as avea tot lotul valid este :

Kobras - Edile, Sereinig, Schosswendter, Eder - Netzer (Elissalde), Vorisek (cpt.) - Teigl (Scherrer), Tomi Correa, Bellakhal - Ademi.

Finantele clubului :

Transferurile :