gaby4geo

La scurt timp dupa fluierul final, am trecut pe la marginea terenului acolo unde eram asteptat de un reporter de la Sport.ro pentru interviul de dupa meci. Eram putin c***t pe mine, sperand ca din trairile acelea euforice sa nu scap vreo vorba care sa ma bantuie pe viitor. Dar, ca si inainte de inceputul partidei, am tras aer in piept si am mers inainte: Reporter:-Da, buna seara, sunt aici alaturi de antrenorul celor de la Arctic, domnul Gabriel Stoian. Buna seara, Gabi. Iti multumesc ca mi te-ai alaturat aici!. Eu:-Da, buna seara! R:-In primul rand, felicitari pentru victorie! O performanta mare pentru tine in aceasta seara, poate cea mai mare de pana acum din cariera ta de antrenor. Ai reusit sa elimini din Cupa Romaniei chiar pe detinatoarea trofeului, pe CFR Cluj. Cum te simti in acest moment? E:-Multumesc! Cum sa ma simt? Iti dai seama ca e un moment de bucurie maxima pentru mine, poate una din cele mai fericite seri din viata mea. Sunt multe sentimente pe care le traiesc acum, si de mandrie, si de realizare personala si profesionala, cu toate ca au fost doar saisprezecimile de finala. Per total, ma simt minunat (chicotesc putin). R:-S-a vazut ca CFR-ul nu a venit pregatita pentru aceasta partida, practic nu au reusit sa va ameninte cu nimic. V-ati simtit cumva tratati de sus? Crezi ca de aici a plecat declinul lor in aceasta partida? E:-Nu pot sa zic ca ne-au tratat de sus. Sunt sigur ca erau si ei constienti ca ii astepta un meci greu. Chiar daca urmau sa joace impotriva unei echipe din liga secunda, stiau ce lot avem la dispozitie, cu toate ca numele nostru nu spune nimic. Am mizat mult pe faptul ca nu s-ar fi asteptat la un inceput in forta al nostru si am anticipat bine. Dupa cum ati vazut, in minutul 10 deja aveam 2-0. Apoi am decis sa inchidem jocul si ne-a reusit cu succes. R:-Iti doresti vreo adversara anume in optimi? E:(ma gandesc 2-3 secunde ce sa raspund)-Nu pot spune ca imi doresc sa jucam cu cineva anume. Deja nu mai sunt meciuri usoare, vor urma adversari la fel de grei. Ca sa zic asa, la un moment dat imi doresc sa jucam ori cu Steaua, ori cu DInamo. Daca se poate si cu amandoua, atunci ar fi perfect. R:-O alegere indrazneata, doua echipe de care lumea de obicei se fereste, dar vad ca tu nu ai frica de nimeni. E:-Cum am mai spus, de acum inainte toate meciurile vor fi grele. Macar sa raman cu amintirea ca am jucat impotriva celor mai mari echipa din Romania din postura de antrenor in Liga a 2-a. R:-Te vezi ajungand pana in finala sau chiar castigand competitia? E:-De ce nu? Asa cum am trecut astazi de CFR, asa putem trece de toti. Cat timp avem incredere in propriile noastre forte si jucam cu maxima concentrare si seriozitate, putem realiza multe lucruri. R:-Dupa parerea ta, cine crezi ca a fost cel mai bun jucator de pe teren? E:-Daca e sa o luam statistic, pot spune ca a fost Calcan. Dar toti s-au descurcat de minune, toti au pus in practica exact ceea ce le-am cerut si sunt mandru de ei. R:-Veti merge sa sarbatoriti aceasta victorie? E:-Clar! Dar ma rog, nu sarim calul. Cate o bere de fiecare si gata, ca de maine trecem inapoi la treaba. R:-Iti multumesc mult pentru timpul acordat! O seara buna in continuare. E:-Eu iti multumesc. O seara faina! Ma intalnesc apoi iar cu Mugur si o luam la pas. Si cum iesim din stadion si ne indreptam spre autocar, dam nas in nas cu Iacobuta. E:-Ooooo, traiasca dom' patron! I:-Ce faceti, mai baieti? (ne ia in brate pe amandoi de odata) Felicitari! E:-Multumim frumos! Speram ca v-a placut meciul. I:-Ee, cum sa nu-mi placa? A fost de vis. Nu m-am gandit ca o sa prind vreodata momentul cand o echipa din Gaesti sa o bata pe CFR Cluj. M:-Eh, s-a intamplat si asta. Si o sa se intample si mai multe. I:-Nici nu ma indoiesc. De cand ne-am luat la revedere in ziua aia cand ati semnat contractele la Arctic am stiut ca o sa reusiti sa faceti treaba buna si am avut dreptate. E:-Eh, suntem inca departe de vreo performanta. Nu trebuie sa ne gandim la trofee acum, trebuie deja sa ne gandim la meciul urmator. I:-Ai mare dreptate, Gabi. Dar, intre timp nu uita sa te si bucuri pentru acesta. Meritati! E:-Multumim frumos! M:-Noi mergem acum cu echipa pana la o terasa. Nu veniti si dumneavoastra cu noi? I:-Mi-ar face mare placere, dar trebuie sa ajung si inapoi acasa. E:-Ei, cum sa nu veniti? Nu acceptam un refuz! I:(se gandeste putin)-Bine, fie. O sa ma omoare nevasta-mea acasa, dar aia e! M:-Lasati, va acoperim noi, nu-i problema.

Multumesc! In joc sunt in Ianuarie 2017 acum. In stilul meu caracteristic, am jucat ca spartul tot turul si apoi am inceput sa postez rezultatele . Am observat ca am mai comis greseli prin postari si am sarit din octombrie in septembrie, dar cand am realizat deja era prea tarziu. Cat despre timp, imi ia undeva la o ora. Cateodata mai putin, cateodata chiar mai mult, depinde daca am postarea deja scrisa in minte sau daca o compun pe parcurs.

Discursul tinut de Mugur si de mine la sfarsitul acelui meci a avut in cele din urma efectul dorit. Am reusit sa ne impunem in etapa urmatoare in deplasare la CS Afumati cu 2-1, goluri Tudorie si Enceanu in minutele 33 si 54, pentru gazde marcand Olariu in minutul 69. Etapa urmatoare am jucat tot in deplasare impotriva Academicei Clinceni pe care i-am invins cu 3-0, victoria fiind adusa de golurile lui Tudorie in minutele 22 si 67 si, surpiza...unul al lui Andrei, in minutul 57. Da, varul meu si al lui Mugur reusea in sfarsit primul sau gol intr-un meci oficial si unul chiar frumos. Dupa o minge pierduta de Purece la 20 de metri de poarta adversa, Andrei a trecut frumos din preluare de un adversar si a sutat puternic la coltul lung de la marginea careului, mingea lovind transversala si apoi intrand in poarta. Am primit apoi vizita Metalului Resita, meci in care ne-am impus cu 1-0 gratie unui nou gol inscris de Tudorie in minutul 19. Apoi a urmat o patida neasteptat de grea in deplasare la CS Mioveni, unde am castigat chinuit cu 3-2, gazdele reusind chiar sa deschida scorul inca din minutul 5. Spre surpriza tuturor, omul meciului a fost "Lordul" Cerchez, care a reusit o dubla in minutele 26 si 29. La primul. a primit o pasa cam la 17-18 metri de poarta si a sutat din intoarcere fara elan, trimitand mingea la vinclu dupa ce portarul lor a fost prins pe picior gresit. Al doilea a fost destul de asemanator, atacantul primind mingea undeva la 20 de metri de poarta. DIn nou s-a intors cu fata la poarta si a sutat cu bolta fara prea mare elan, mingea trecand peste portarul advers care a fost prins prea avansat. Gazdele au reusit sa egaleze in cele din urma in minutul 48, iar victoria noastra a venit in minutul 81 dupa un autogol. Am decis sa-l tin pe Cerchez titular si in etapa urmatoare in deplasare contra Luceafarului Oradea pentru evolutia lui foarte buna din meciul anterior, dar si ca sa evit un posibil razboi cu Cristi Balasa, "mentorul" lui, si atacantul nu a incetat sa ne surprinda. In primul minut, Andrei a reusit sa-l gaseasca cu o pasa in diagonala in interiorul careului advers, iar acesta a sutat plasat pe coltul lung cu latul, fara preluare, reusind deschiderea scorului. Pana la final, am reusit sa ne dublam avantajul prin Patrick Petre in minutul 51. Am jucat apoi acasa cu FC Brasov pe care i-am invins cu 3-1 printr-o dubla a lui Purece si un gol al lui Tudorie in minutul 90. Asadar, am reusit sa legam 6 victorii consecutive. Dupa 14 etape eram in sfarsit pe prima pozitie, deasupra lui UTA si Dacia Unirea Braila care completau podiumul. Si forma noastra buna nici ca nu putea sa vina intr-un moment mai prielnic, pentru ca meciul urmator, 27 octombrie 2016, era chiar partida de cupa impotriva CFR-ului. Acum era momentul adevarului, momentul in care aveam sa aflam daca avem ce ne trebuie pentru a ne lua la tranta cu "greii" primei ligi ale Romaniei. Afara erau undeva la 14 grade, o vreme numai buna de fotbal. Data fiin importanta meciului, eu si Mugur ne-am decis sa venim cu un look ceva mai serios si am trecut de la obisnuitele treninguri la camasi si sacou. Ne simteam ciudat imbracati asa, dar am zis sa aratam si noi prezentabil macar o data la un meci. Inainte de startul partidei am fost sunat de toti apropiatii ca sa-mi ureze succes pentru marele meci. Chiar si Iacobuta, primarul din Gaesti, cu care nu mai vorbisem de cateva luni, ma sunat si mi-a zis ca o sa asiste la meci din tribuna. Cu cat ne apropiam mai mult de ora meciului, cu atat simteam o presiune din ce in ce mai mare asupra mea. Desi incercam incontinuu sa ma conving ca nu am de ce sa ma tem, ca obiectivul echipei deja fusese indeplinit, nu imi puteam controla panica. In vestiat, inainte de a vorbi cu jucatorii, am avut un mic dialog cu Mugur: Mugur:-Ia zi! Esti increzator? Castigam azi? Eu:-Sper. M:-Nu pari foarte convingator. E:-Incerc sa fiu, dar nu prea-mi iese... M:-Ai emotii? E:-SI inca cum. Nu-mi spune ca tu nu ai? M:-Ee, cum sa nu? Dar incerc sa le ascund. E:-Se pare ca tie iti iese mai bine decat mie... Apoi ne indreptam si catre jucatori: E:-Ok, baieti. A venit si meciul asta. Am mai vorbit despre asta si inainte, nu e Real Madrid, nu e Barcelona, e doar CFR. Asta o sa fie meciul nostru. Asta e momentul in care o sa ne afirmam. Momentul in care le aratam astora si celorlalte echipe ce o sa-i astepte la anul dupa ce promovam. Ei stiu ca avem un lot tanar, or sa se gandeasca ca o sa incepem mai timid, ca o sa incercam sa jucam defensiv si sa-i prindem pe contre sau ca o sa incercam sa inchidem jocul. Ei bine, noi o sa ne folosim de lucrul asta si o sa-i luam tare inca din start. Ne aruncam cu totul peste ei, le dam cate goluri putem la inceput si cand si-or da ei seama ce i-a lovit, o sa fie prea tarziu ca sa mai poata reveni. (incep sa strig) Dam cu ei de pamant sau nu? (toti in cor):-Dam! Asezarea noastra pe teren avea sa ramana neschimbata, iar jucatorii din primul 11 erau: Lazar - Barboianu, Miron, Frasinescu, Musat - Serban, Bucsa - Serediuc, Purece, Calcan - Tudorie. Am decis sa-l sar din schema pe Andrei pentru a aduce incepe cu doi oameni ceva mai defensivi la mijlocul terenului. In rest, i-am lasat pe banca pe jucatorii ceva mai cruzi, Valceanu, Enceanu, Petre si Vasile pentru a folosi oameni ceva mai experimentati. Singura exceptie de la acea regula fiind evident Tudorie, golgeterul echipei. CFR-ul, cu Miriuta pe banca, urma sa inceapa tot intr-un 4-2-3-1 cu urmatorii jucatori pe teren: Minca - T.Lopes, Bergstrom, Larie, Celikovic - Nascimento, Gomelt - Paun, Juan Carlos, Nouvier - Negrut. Antrenorul ardelenilor a fost scump la vorba, transmitandu-mi doar un scurt "Bafta!". Stadionul Eugen Popescu era mai plin decat il vazusem vreodata. Erau undeva la 8000 de oameni prezenti la stadion. Era insa departe de atmosfera pe care o creeaza suporterii echipelor de traditie din tara, neauzind nimic inafara de aplauze si injuraturi la adresa echipei adverse. Dupa ce l-am vazut pe arbitrul Radu Petrescu ca duce fluierul la gura, am mai rasuflat adanc inca o data, dupa care partida a inceput, oaspetii avand lovitura de start. Jucatorii mei au inceput tare partida, asa cum le cerusem, si am reusit sa dominam in primele minute. In minutul 7, Calcan a preluat mingea in marginea careului advers dupa o aruncare de la margine a lui Musat. Mijlocasul si-a prelungit balonul inspre linia de fund a terenului dupa care a trimis..."ceva" inspre poarta adversa. Zic "ceva" pentru ca nu stiu daca a vrut sa fie sut sau pasa, mingea indreptandu-se incet si invartita spre Minca. Din fericire, portarul advers nu controleaza bine mingea si o scapa in fata portii. Acolo apare ca fulgerul Serediuc, care reuseste sa impinga mingea cu latul in poarta, deschizand scorul. 1-0. E:(strig cu mainile in aer)-Este maaaa! (dupa care imi sare si Mugur de gat). Tot stadionul a erupt. Nu se compara cu galagia pe care o auzeam pe Arena Nationala cand mergeam la meciurile lui Dinamo, dar un moment frumos oricum. Mai ales ca era prmul moment de genul trait de la nivelul gazonului. Parca era ceva magic, de nedescris. Trei minute mai tarziu, Purece a reusit o cursa personala, ducand mingea pana undeva la 20 de metri de poarta. A pasat apoi in stanga la Calcan, care preia mingea pe interio si apoi suteaza in forta pe coltul scurt din afara careului, trimitand mingea la vinclu. 2-0. Din nou euforie pe banca noastra, in timp ce Miriuta era in pragul unei crize de nervi. Calcan vine sa se bucure pana in fata bancii tehnice, acolo unde toata lumea tabara pe el si il pune la pamant. Nu-mi venea sa cred. Tactiva mea dadea roade. Ii luaseram tare pe aredeleni si conduceam cu 2-0 inca dupa doar 10 minute. Cum incepeau ei sa se ridice de pe marcatorul golului, le-am zis sa ridice piciorul de pe acceleratie si sa incerce sa inchida jocul. Ofensiva isi facuse datoria, acum voiam sa incercam sa aparam scorul. Mugur a parut cam surprins, insa, de decizia mea: M:-Tu vrei sa ne oprim acum? I-am bagat in corzi, putem sa le mai dam? E:-O sa rabufneasca astia cat de curand. Si mi-e teama sa nu ne prinda odata pe contraatac. Un gol sa ne dea si ala poate poate sa ne dea peste cap. M:-Eu zic ca te sperii prea tare: E:-Oare? Nu mai jucam cu Balotesti sau cu Clinceni, nu mai suntem favoriti. Daca nu jucam cu cap si jucam doar cu entuziasm, poate sa ne coste. M:(pe un ton sceptic)-Daca tu crezi... A urmat apoi o perioada in care am inchis meciul, asa cum planuisem. CFR-ul nu reusea sa combine, abia daca se apropiau la 30-40 de metri de poarta noastra inainte sa fie presati inapoi. Incepuse sa imi para rau ca nu jucam ceva mai indraznet in aceasta perioada, pentru ca se vedea ca oaspetii erau groggy si puteam face ce vrem cu ei. In minutul 31, au reusit si ei sa duca mingea pana la Juan Carlos putin in afara careului nostru. Spaniolul a incercat un sut de la distanta, insa mingea a trecut la cativa metri de poarta. A fost ca o dovada clara ca clujenii nu erau conectati la meci. Puteam sa fi profitat de asta, dar n-am facut-o. M-am gandit ca e tarziu sa mai schimb ceva acum si am decis sa asteptam pauza. SI aceasta a venit fara niciun alt eveniment notabil. Intram la vestiare cu avantaj de doua goluri impotriva detinatoarei trofeului. M-am tot gandit daca sa le zic sa jucam iarasi mai ofensiv, insa ma tot gandeam ca oaspetii o sa aiba parte de o "resuscitare" la pauza, asa ca am decis sa continuam in aceeasi nota. Mugur tot nu parea incantat de aceasta abordare si a decis sa-mi transmita asta inca o data inainte ca Radu Petrescu sa fluiere startul actului secund: M:-Tot nu vad de ce nu vrei sa ne ducem iar peste ei. Nu i-ai vazut ca nu joaca nimic? E:-I-am vazut, dar nu vreau sa risc nimic. M:-Aoleu... E:(amintindu-mi de episodul anterior cand nu am ascultat de sfaturile lui)-Ce? Crezi ca o sa ne coste? M:-Nu, in p*** mea, nu-i vezi pe aia ca nu misca nimic? Da' ai si tu un stil, zici ca esti Mourinho. E:-Eh, lasa. Asa, antifotbal, cum joaca el a castigat o gramada de trofee. M:-E cacat...si asa vrei sa jucam de acum inainte, anti-fotbal? E:-Lasa, o sa vedem de la meci la meci cum jucam. Si anti-fotbal am vrut, anti-fotbal am jucat. Pana la final nu s-a mai intamplat nimic notabil, iar dupa doar 2 minute de prelungiri arbitrul a pus capat meciului, scorul final 2-0. Se intamplase. Reuseam sa o eliminam pe CFR Cluj din Cupa Romaniei. Deja nu mai conta modul in care am facut-o. pentru ca o victorie e o victorie si am sarbatorit-o ca atare. La final, Miriuta a fost ceva mai vorbaret si a venit sa ma felicite: Vasile:(strangandu-mi mana)-Bai, ce sa-ti zic? Ati fost mai buni, ati meritat victoria. Dar sa stii ca mi-ar fi placut si mie sa am asa resurse atunci cand am inceput sa antrenez. E:(rad putin)-Multumesc! Ce pot sa spun? Mi-a pus Dumnezeu mana-n cap. V:-Lasa asta. Mi-a placut cum ai gestionat, ati inceput perfect si apoi ati inchis bine jocul. Nu te-ai lasat dus de val si sa ataci non-stop. Ca pana la urma a fost eliminatoriu, nu conteaza golaverajul. E:-Eh, am avut si noroc la primul gol... V:-Nu-ti bate capul cu asta. Norocul si-l mai face omul si singur. Tu tine-te de treaba, poti sa ajungi departe in meseria asta. E:-Multumesc frumos, chiar apreciez! Mi-a facut placere sa te intalnesc si sa te am adversar. V:-De asemenea. Si acuma, ca de la dinamovist la dinamovist, daca picati cu Steaua mai departe sper sa-i scoateti. E:(rad inca o data)-Poti fi sigur de asta.

Nu am avut foarte mult timp de odihna dupa ultima partida, pentru ca pe 20 Septembrie, intr-o zi de marti, aveam etapa intermediara impotriva Dunarii Calarasi. Veneam dupa 7 victorii consecutive, iar baietii pareau foarte relaxati inainte de meci. Si sincer, nu-i condamnam. Chiar simteam la acel moment ca puteam face fata oricarui adversar din Liga a 2-a, fara niciun fel de problema. Pe Mugur tot il vedeam nemultumit de atitudinea noastra si nu intelegeam de ce. Dar in sfarsit, urma sa intram pe teren in acelasi 4-2-3-1, aliniind urmatorul 11: Matache - Barboianu, Scarlatache, Frasinescu, N.Vasile - Andrei, Serban - Serediuc, Purece, Calcan - Tudorie. Oaspetii de azi urmau sa inceapa in acelasi sistem de joc, incepand meciul cu urmatorii oameni pe teren: Lungu - Tenea, Codreanu, Panait, S.Ilie - P.Radu, Preoteasa - Ibrian, Cicaldau, Ciocalteu - Kanda. Dupa ce jucatorii au intrat pe teren si am dat mana cu antrenorul advers, Adrian Mihalcea, m-am dus sa am o scurta conversatie cu Mugur, care era din cu totul alt film fata de restul echipei: Eu:-Ma, tu ce-ai patit? Ti-a venit, sau ce ai? Mugur:-Ce am? E prea multa relaxare si eu sunt singurul care vad ca-si bate capul cu treaba asta? E:-Pai si cum ai vrea sa fie, agitatie? Jucam cu Real Madrid si nu stim? M:-Hai ma lasa mistou'. Trebuie mai mult concentrare, seriozitate. Copiii astia nici nu zici ca au venit sa joace un meci oficial, zici ca s-au dus "cu baietii" sa joace pe sintetic. E:-Hai ca exagerezi. Nu vad nimic rau in faptul ca sunt increzatori. M:-Daca era doar atat, nu-mi bateam capul. Dar se trateaza cu prea multa superficialitate si asta poate sa ne coste. E:(vazand ca nu o scot la capat, am decis sa o las balta)-Eh, poate ai si tu dreptate. Dar urmeaza sa vedem. Ca si in partida trecuta, am inceput in forta si de aceasta data. Calcan a executat o lovitura libera din partea dreapta a terenului, dar mingea a fost respinsa de fundasii adversi. Aceasta a sarit pana aproape de mijlocul terenului, unde a fost recuperata de Vasile. Acesta a pasat imediat catre Serediuc care a preluat si s-a intors imediat cu fata spre poarta. L-a vazut foarte bine pe Calcal venind din banda inspre centrul careului si i-a trimis o pasa pe culoar. In ciuda pasului la ofsaid a adversarilor, mijlocasul nostru a plecat perfect de pe loc si interceptat in interiorul careului advers, reusind apoi sa strecoare mingea printre picioarele lui Lungu. 1-0. Imediat dupa gol, m-am uitat la Mugur: E:-Acum incepi si tu sa te calmezi? S-a uitat si el la mine, dar nu a zis nimic. Avea doar o expresie pe fata, de genul "Lasa ca o sa vezi ca tot eu am avut dreptate". Am decis, totusi, ca nu mai e cazul sa ne dezbatem pe subiectul asta. Doua minute mai tarziu, suntem luati prin surprindere la o lovitura libera cand Silviu Ilie ii paseaza la firul ierbii lui Kanda in interiorul careului nostru. Frasinescu a iesit in intampinarea lui, insa a fost ridiculizat de jucatorul crescut de Dinamo, acesta dand mingea printre picioarele fundasului nostru. Kanda arunca apoi o privire scurta inspre centrul careului si paseaza pe bara a doua, unde il gaseste complet liber pe Ciocalteu. Desi avea de indeplinit o simpla formalitate, jucatorul advers trimite in bara, dupa care Scarlatache degajeaza in corner. Rasuflu usurat dupa acea ratare, insa Mugur nu a ratat ocazia de a-mi atrage atentia: M:-Tot mai trebuie sa ma calmez? Am decis sa nu-i dau apa la moara. Oaspetii au continuat sa mentina un usor control asupra jocului, insa noi am inceput sa ne aparam exemplar, respingand toate atacurile dinainte ca mingea sa poata ajunge in interiorul careului. In minutul 25, dupa o centrare respinsa de Frasinescu, Serediuc se vede cu mingea la picior in interiorul jumatatii noastre de teren. Nu sta mult pe ganduri si trimite un balon lung de urmarire pentru Tudorie, care porneste ca din pusca de la mijlocul terenului. Stelistul preia cam pe la 30 de metrii de poarta si avanseaza inspre careul advers. Desi era cu trei adversari dupa el, atacantul nostru pastreaza controlul situatiei si inscrie plasat pe coltul scurt din apropierea punctului cu var. 2-0. E:-Bine, Alexe, bravo! (ma uit apoi la Mugur). Hai ma, ca faza aia a fost doar o intamplare. Ne-am revenit, gata. M:(pe un ton inca ganditor)-Asa o fi... In minutul 30, Purece ii trimite o pasa perfecta in diagonala lui Calcan. Mijlocasul nostru centreaza apoi dintr-o bucata catre bara a doua, punandu-i mingea pe cap lui Serediuc. Desi acesta avea de indeplinit o simpla formalitate, trimite fix pe directia portarului care prinde fara probleme. E:-Aahhh...pacat de pasele alea. M:-Mhm. Cu asisturile sta bine, dar la finalizare nu i-a iesit. Pana la finalul primei parti nu s-a mai intamplat nimic notabil, asa ca am intrat la vestiare cu avantaj de doua goluri. N-am avut de gand sa le stric atmosfera baietilor, asa ca le-am zis sa o tina tot asa. La auzul cuvintelor mele, Mugur a scos un usor "pufnit" de ras. Eram deja deranjat de reactiile lui si, desi poate nu era momentul potrivit, am decis sa-l confrunt pe tema asta. E:-Ai si tu ceva de adaugat? M:-Nu, nu, ma inecasem putin. A fost unul din acele momente care i-a facut pe toti sa se simta ciudat, inconfortabil. Ca atunci cand te duci la un prieten acasa si el incepe sa se certe cu mama/sora/iubita de fata cu tine. Ma rog, intre ce am facut noi si o cearta era diferenta mare, dar a avut acelasi efect. Se simtea o neintelegere intre noi. In fine, reincepuse si repriza a doua. Daca in startul primei parti noi am inceput in forta, de data asta s-a intors roata. In minutul 50, dupa o aruncare de la margine, Silviu Ilie a trimis o centrare pe prima bara. Kanda a aparut ca fulgerul la locul respectiv, luandu-i fata lui Frasinescu si a deviat mingea pe coltul scurt, iar Matache nu a reusit sa intervina. 2-1. M:(pe un ton sarcastic)-Ca sa vezi, o noua intamplare... E:(nu am vrut sa-l bag in seama si am strigat doar la jucatori)-Hei, a reinceput meciul baieti. Gata pauza, fiti mai atenti! Partida a continuat destul de echilibrat si, in acelasi timp, plictisitor. Nici ei, dar nici noi nu ne mai cream ocazii de gol. In minutul 75, oaspetii au avut o lovitura de colt. Radu a centrat inspre centrul careului nostru, dar jucatorii nostri au izbutit sa respinga. Balonul a ajuns la Licu, intrat pe teren dupa pauza, care a pasat imediat inapoi catre Radu. Mijlocasul advers a profitat de faptul ca suprafata noastra de pedeapsa s-a eliberat considerabil dupa ce prima centrare a fost respinsa si a pasat in zona punctului cu var. Acolo a venit singur-singurel Kanda, care a sutat fara preluare trimitand mingea la vinclu, Matache fiind simplu spectator. 2-2. M:(tot sarcastic)-Ca sa vezi ce chestie! E:(pe un ton iritat)-Te potolesti, odata? M:-Sa ma potolesc? Ti-am zis toata ziua ca tratam prea lejer meciul, si uite ce se intampla! Daca ii lasi asa sa creada ca totul e o joaca, o sa se aleaga praful. Golul acela i-a dat cu totul peste cap pe baieti, acestia neavand luciditatea necesara de a-si mai crea o ocazia. Ba mai mult, la 6 minute dupa golul egalizator, Kanda a fost lansat pe culoar de catre Balint, intrat si el pe teren in partea a doua. Fostul dinamovist nu a mai fost la fel de precis la finalizare si de data aceasta, trimitand un sut slab care a fost prada sigura pentru Matache. Abia in minutul 93 am mai fost si noi periculosi. Tudorie a centrat din banda dreapta in centrul careului pentru Valceanu, care a intrat pe teren in repriza a doua in locul lui Barboianu. Desi mingea venea destul de jos, numai buna pentru o preluare pe piept, stelistul s-a lasat in jos si a trimis cu capul spre poarta, mingea trecand la vreun metru de stalpul din stanga portii. E:-Hai, da-o-n p*** mea... M:-Cred ca asta a fost ultima sansa. Si asa a fost. La cateva secunde dupa ratare, Ovidiu Hategan a pus capat meciului. Arctic 2-2 Dunarea Calarasi, primul nostru egal in campionat. Reuseam sa ne mentinem pe locul al treilea, dar un punct nu satisfacea pe nimeni. Dupa fluierul final, i-am adunat pe toti pe teren. E:-Pana acum ati fost obisnuiti ca eu sa tin discursurile, dar acum cred ca Mugur stie mai bine ce trebuie zie. (ma uit catre el) Ai onoarea. A parut surprinsa de faptul ca l-am lasat pe el sa vorbeasca, dar a pasit in fata si a luat cuvantul. M:-Nu sunt foarte multe de spus. Doar atat: ceea ce am vazut astazi pe teren este exemplul perfect de ceea ce se intampla atunci cand nu tratezi cu seriozitate fotbalul. Aveam meciul asta in mana, inca de la inceput. Dar ati intrat pe teren crezandu-va deja invingatori si uitati ce s-a intamplat. Cand v-au egalat, abia atunci v-au trezit la realitate. Dar era deja tarziu, pentru ca voi trebuia sa fiti cu capul pe umeri inca de la inceput. Majoritatea dintre voi sunteti tineri, aveti tot viitorul in fata, va asteapta cariere stralucite. Dar daca tratati adversarul de sus pentru ca va credeti voi "aia mai buni", o sa avem parte de multe meciuri de genul asta. Poate ca ati uitat cum am inceput campionatul, ca am pierdut in primele doua etape. Da, suntem buni, dar daca ne concentram pe tot parcursul meciului si jucam la plesneala, nu ajungem nicaieri. E:(am observat ca a facut o pauza de cateva secunde, asa ca am intervenit si eu)-Bagati bine la cap ce vi se spune. Nu e vorba ca ne speriem prea tare de niste adversari care, pe hartie, ne sunt inferiori. E vorba ca daca nu jucam cu maxima seriozitate, nu ajungem nicaieri. Vrem sa credem ca ceea ce s-a intamplat azi a fost un accident si ca nu o sa se mai intample prea curand. Ne-am facut intelesi? (toti in cor)-Inteles! M:(ma trage de o parte, in timp ce restul jucatorilor mergeau spre vestiare)-Credeam ca dupa primele doua etape ai invatat sa asculti si ce am eu de zis. Nu sunt vreun batut in cap, sa vorbesc doar ca sa ma aflu in treaba. Stiu si eu ce zic E:(ma uit in pamant cateva secunde, dupa care imi ridic privirea catre el)-Stiu, ai dreptate. Ma scuzi, dar ma luase si pe mine valul. M:(cu un zambet pe fata)-Deci speech-ul meu ar trebui acum sa-ti faca si tie bine, nu doar lor. E:(rad putin)-Ar trebui. Eu unul mi-am invatat lectia. Sper doar ca si ei au facut la fel. M:-Sa speram Multumesc! Nu renunt, dar mai apar si pauze, unele mai scurte, altele mai lungi. De acum incolo, cand o sa scriu din nou dupa o pauza de cel putin o luna, o sa incep cu "Previously in the story..." 😁

In ziua de luni, 19 septembrie, urma sa aiba loc tragerea la sorti pentru saisprezecimile de finala ale Cupei Romaniei. Dupa ce in primele doua tururi am reusit sa trecem de adversari ceva mai modesti, acum urma sa vina primul nostru test adevarat, pentru ca urma sa jucam impotriva unei echipe din Liga 1. Dupa ce am terminat antrenamentele pe ziua respectiva, eu, Mugur si cu jucatorii ne-am oprit la terasa pentru a ne afla impreuna adversara din faza urmatoare. Printre jucatori era o atmosfera relaxata, fiecare din ei vorbind, glumind, neacordand mare importanta "evenimentului". Pana la urma erau jucatori de prima liga, erau obisnuiti cu oricare adversar ne-ar fi putut pica in cale. Doar eu cu Mugur si cu Andrei asteptam cu sufletul la gura sa vedem pe cine urma sa infruntam: Andrei:-Voi pe cine vreti? Mugur:-Nu stiu...un Iasi, un ACS Poli. Ceva de care sa putem trece. Eu:-Aoleuu, asa incredere ai ma tu? M:-Ce vrei ma? Sunt mai realist. E:-Vai de realismul tau. M:-Da' tu cu cine vrei ma, cu Steaua? E:-Da. Ori cu ei, ori cu DInamo. A:-Tu nu esti sanatos? E:-De ce ma? Obiectivul ni l-am indeplinit, am ajuns pana unde trebuia sa ajungem. Daca tot e sa ne scoata cineva, macar sa fie un adversar mare. M:-Pai tu te multumesti numai cu atat ma? Tu nu iti pui in plan sa si castigam? E:-Ba imi pun in plan. Dar daca o sa o facem, odata si odata o sa trebuiasca sa jucam si cu echipe d'astea. Chiar daca picam cu Iasi sau cu Timisoara, pe masura ce trec fazele, dispar echipele mici si medii si raman doar astea mari. Deci ce mi-e ca jucam cu ele acum, ce mi-e ca jucam in sferturi sau semifinale? M:-Hmm...ai si tu dreptatea ta. Nici eu nu am fost vreodata ala care sa-i placa sa se laude ca am ajuns pana in semifinale la eu stiu ce competitie. Ma laud doar atunci cand castig. E:-Tocmai. Si asa o sa fie si un meci pe care o sa-l tinem minte. O sa povestim peste ani si ani "Mai stii cand eram in Liga a 2-a si am picat cu Steaua sau cu DInamo in Cupa?". Intre timp, la telivizor extragerea deja incepuse: "...in meciul al treilea, Arctic Gaesti...". E:(strig la toata lumea)-Ia, liniste! Ne-au extras pe noi. Atunci s-a asternut o liniste de mormant, toti ochii erau atintiti la televizor. "...si vor juca pe teren propriu impotriva lui...CFR Cluj, detinatoarea trofeului.". Si atunci s-a schimbat brus atmosfera la terasa. Toti incepusera sa se scarpine in cap, sa se uite nedumeriti si usor ingrijorati unii la altii. Intre timp, noi trei am tras cate un oftat lung. E:-CFR...(zic eu cu o privire nelinistita pe fata) M:-Eh, hai ca ti-ai primit adversarul cu nume mare. A:-Pfai, sa-mi bag p***... E:(ridic tonul cat sa ma fac auzit de toata lumea)-Ia gata, ma! Ce dracu, zici ca am fi picat cu Real Madrid. Nu putem noi sa-i batem p-astia? (astept cateva secunde o reactie din partea lor, cativa dadeau din cap dar nimeni nu zicea nimic) Bai, la anul cu ei o sa jucam in Liga 1. Si cu ei, si cu DInamo, si cu Steaua, cu Astra, cu Craiova, Botosani. Ce au astia mai presus fata de noi, inafara de nume? Va spun eu, nimic! O sa mergem peste ei si le dam cu terenul in cap. M:(imi da un ghiont dupa care zice)-Jucam acasa. E:(continui pe un ton la fel de serios)-Ma rog, o sa vina pana aici si o sa le dam cu terenul in cap. Cativa dintre jucatori au inceput sa rada si/sau sa zambeasca, dupa care mi-am continuat discursul meu epic: E:-Hai, in p*** mea, reveniti-va, inveseliti-va. Putem sa trecem de CFR. Sa aratam la toata tara ca la anu' nu o sa intram in prima liga ca sa ne luptam sa nu retrogradam. O sa intram ca sa ne batem direct la campionat. Sa tremure Gigi, Negoita si ce patroni de club or mai fi prin Romania cand s-or gandi la Arctic Gaesti. Sa vada toti care ne e valoarea! Si speach-ul meu a avut pana la urma efectul scontat. Vedeam doar reactii pozitive in randul jucatorilor. De veteranii echipei nu imi faceam griji ca ar fi fost demoralizati sau ceva de genul acesta. Dar aveam foarte multi tineri in lot si ei se pierdeau ceva mai repede cu firea. Era nevoie sa ma mai rastesc la ei din cand in cand, intr-o maniera pozitiva. Peste vreo cateva minute am plecat de la terasa si am ramas doar eu cu verii. M:-Daca iti mai lasi si o mustata urata, poti sa zici ca esti Hitler la cat de pasionat vorbesti. E:(rad putin)-Eh, cand ma apuca pandaliile si incep sa vorbesc, parca se schimba ceva in mine. M:-Chiar ca. Uneori am impresia ca esti cu totul alta persoana. E:(ma uit catre Andrei, care inca era pe ganduri)-Ronaldinho, ce ai ma? Inca mai esti speriat? A:-Pai si cum te astepti sa fiu? O sa fie prima oara cand o sa joc cu asa adversari. E:(il frec putin cu mana pe crestet)-Lasa ma, ca nu sunt de speriat. Da, sunt buni, nu zic ca nu. Dar, ai vazut, buni suntem si noi. Putem sa trecem de ei. A:-Stiu ca putem. Dar totusi, nu poti sa ai pretentia sa fiu perfect calm. M:-Stai ma linistit. Bagam vreo 5-6 beri inainte de meci, sa vezi ce relaxat o sa intri pe teren. A:-Aha, mersi...

Multumesc frumos! La current version, imi arata: 17.3.2f970983, iar la Game created on version: 914093.

"Shady's back...tell a friend" Eu:-Bine. Va multumesc inca o data. Sa aveti o seara buna, numai bine. Si inchid telefonul, dupa care ma asez pe canapea in sufragerie langa Mugur. Mugur:-Cui ii multumeai, ma? E:-Cui crezi? Ma sunase turcu'. M:(se ridica de pe spatar si se uita mirat la mine)-Bai ma lasi! Te-a sunat personal? E:-Da ma, in persoana. M:-Si? Ne-a felicitat pentru rezultate? E:-Pai nu era si cazul? Daca ne-a criticat atunci pentru rezultate proaste, nu era normal sa ne si felicite acum ca am inceput sa ne miscam? Nu doar ca am castigat ultimele 6 meciuri, dar am incasat doar doua goluri, M:-Bai...normal e, dar nu-l vedeam pe asta sa ne fi felicitat dupa doar 6 victorii. Adica ma asteptam sa o faca dupa ce promovam sau daca am fi castigat Cupa. E:-Ehe, mai e mult pana departe. M:-O fi, dar macar acum stim ca suntem pe drumul cel bun. Nu doar ca batem, dar si dominam copios. E:-Sa stii. Pana la urma ne-am speriat degeaba atunci la inceput. M:-"Ne-am speriat"? Tu erai singurul care te cacai pe tine de frica. E:(pe un ton plictisit)-Hai, dute-n p*** mea! Dar da, in sfarsit aveam parcursul pe care trebuia sa-l fi avut inca de la inceputul sezonului. Jucatorii isi intrasera in forma si echipa se ridica la nivelul asteptarilor. Si pe 16 septembrie urma sa avem inca o ocazie de a ne demonstra forta, pentru ca urma meciul de pe teren propriu cu Foresta Suceava. Urma sa incepem partida in deja obisnuitul nostru 4-2-3-1 cu urmatorii jucatori pe teren: Lazar - Nica, M.Constantin, Frasinescu, Musat - Andrei, Bucsa - Petre, Enceanu, Valceanu - Tudorie. Moldovenii au inceput intr-un 4-1-3-2 cu urmatoarea formula de start: Avram - Balan, Lung, Mutu, Semeghin - Mihalachioaie - Cerlinca, Danila, Druga - Avram, Rusu. In minutul 3 aveam deja prima lovitura de colt a meciului. Andrei era la coltul terenului, pregatit sa execute. Centreaza la prima bara, mingea gasindu-l pe Frasinescu. Fundasul nostru deviaza mingea pe spate spre coltul lung, acolo unde apare Marius Constantin care trimite simplu cu capul in plasa. 1-0. E:-Ohooo, perfect! (strig la jucatori) Bravo baieti! M:-Hai ca ai avut o idee buna cu tactica asta a lu' Zenga. E:-Ti-am zis, am vazut-o prima oara cand venise el antrenor la DInamo. Si cand au dat prima data gol folosind-o, s-a facut mare valva la meciul ala, ca "vai, ce tactica geniala!". M:-Eh, e bine ca ne-a iesit si noua. In minutul 10, Andrei primeste o pasa de la Frasinescu, cam la 40 de metri de poarta adversa. Avanseaza cativa pasi si paseaza mai departe pentru Enceanu, care se afla intre doi jucatori adversi. Jucatorul imprumutat de la Steaua face o intoarcere rapida, dupa care paseaza pe culoar pentru Tudorie. Atacantul nostru sprinteaza de langa omul care-l tinea in marcaj si finalizeaza calm cu latul pe coltul scurt. 2-0. E:-Ba, oare sa ne iasa chiar totul meciul asta? M:-Cine stie? Poate vezi ca batem vreun record de scor in meciul asta. Avantajul rapid de doua goluri le-a stins, insa, setea de goluri jucatorilor nostri si au incetinit considerabil ritmul jocului. Plimbau mingea dintr-o parte in alta, bucurandu-se de lipsa de presing a adversarilor, si din cand in cand pustii din fata mai incercau cate un artificiu tehnic, fara niciun rezultat insa. In minutul 40 au fost readusi cu picioarele pe pamant. Cerlinca a primit mingea in banda dreapta, undeva pe la mijlocul terenului. Musat a venit imediat in intampinare, insa mijlocasul a trimis rapid mingea in fata pentru Avram. Atacantul a plecat in viteza dintre fundasii nostrii, profitand de distanta mare dintre linia noastra defensiva si poarta, si a preluat mingea la marginea careului de 16 metrii. Acesta patrunde nestingherit in careu si suteaza plasat pe coltul lung, lasandu-l fara sperante pe Lazar. 2-1. M:(strigand la jucatori)-Aha, acum poate ne mai trezim si noi, ce ziceti? E:-Acum sper sa aiba efectul care trebuie golul asta si sa-i faca sa-si revina putin. M:-Isi revin ei. Sunt cu moralul bun, doar un pic neatenti. Nu s-a mai intamplat nimic periculos pana la finalul primei reprize, deci intram la vestiare cu avantaj de un gol. Nu i-am batut prea tare la cap in timpul pauzei, avand incredere in ei ca vor stii sa gestioneze situatia. Am facut totusi o inlocuire, trimitandu-l pe teren pe Barboianu in locul lui Bucsa, care nu a avut un joc tocmai stralucit si parea si destul de obosit. A doua repriza a inceput la fel de bine pentru noi, obtinand un corner inca din primul minut. Valceanu a avut datoria de a executa de data asta, trimitand tot pe prima bara la Frasinescu. Fundasul deviaza din nou pe spate spre bara a doua, acolo unde apare Tudorie. Atacantul era intr-o pozitie prea incomoda pentru a putea trimite cu capul spre poarta si, in schimb, paseaza inapoi spre centrul careului, de unde acelasi Marius Constantin suteaza cu sete in plasa, trecandu-si in cont dubla. 3-1. Timpul trecea, noi mentineam posesia, dar tot nu ne stresam prea tare sa ne creem ocazii de gol. M:-Nu le zici si tu sa joace ceva mai activ? E:-Eh, lasa-i ma. Simt si ei ca au situatia sub control. Nu vezi ca astia abia daca mai ating mingea? M:-Bine, treaba ta... In minutul 68, Tudorie primeste o pasa putin in afara careului de 16 metri, aflandu-se cu spatele la poarta. Pivoteaza spre stanga si trimite o minge de urmarire printre fundasii adversi pentru Petre, care statea la panda la limita ofsaidului. "Piticul" suteaza in forta dintr-o bucata din zona punctului cu var, insa mingea trece pe langa poarta. 3 minute mai tarziu, tot el primeste mingea in zona centrala, cam la 30 de metri de poarta. Patrunde increzator pe centrul terenului, trece pe langa un adversar si trage de la marginea careului mare, insa trimite direct in bratele portarului. In minutul 76, Valceanu trimite o pasa pe culoar pentru acelasi Patrick Petre care preia mingea in pozitie laterala. Desi Tudorie astepta o pasa in gura portii, de unde ar fi mai avut de indeplinit o simpla formalitate, dinamovistul se incapataneaza si suteaza la poarta, Avram reusind sa respinga in corner. E:(imi pun o mana in cap)-Bai, daca nu te baga in sperieti copilu' asta! M:-Nu tu ai vrut sa il schimbi pe Enceanu si sa-l lasi pe el pe teren? Asta e acuma, e bine ca macar iese la joc. In minutul 88, Petre il gaseste cu o pasa scurta pe Valceanu in interiorul careului advers. Aflat cu spatele la poarta si tinul in marcaj strans, mijlocasul reuseste sa protejeze suficient de mult mingea pana la urcarea in viteza a lui Tudorie. Acesta ii scoate fara ezitare mingea la sut, iar atacantul nostru finalizeaza in forta la firul ierbii pe coltul scurt. 4-1. Doua minute mai tarziu, Serediuc, care intrase pe teren in minutul 70 in locul lui Enceanu, a avut si el o actiune personala si a sutat din afara careului, insa sutul acestuia a fost moale, fiind prada sigura pentru Avram. In minutul 93 s-a auzit si ultimul fluier al meciului. Scor final Arctic 4-1 Foresta. Imediat dupa ce i-am felicitat pe jucatori, l-am tras pe Petre deoparte pentru a sta putin de vorba cu el: E:-Ce-a facut ma, Patric? Nu a vrut sa intre si din piciorul tau? Patrick:(se uita putin in pamant)-...am incercat si eu. E:-Daca erai si tu mai atent, la faza aia cand ai sutat din unghi il aveai pe Alex liber in fata portii. Daca ii pasai, terminai si tu meciul cu o pasa de gol. Asa, ramai doar cu ratarile. P:-O sa fiu mai atent de acum incolo. E:-De acum, hai sa incercam sa scoatem capul din pamant cand suntem cu mingea la picior, bine. Cand esti singur cu portarul, cum ai fost la prima ratare, nu-ti zice nimeni nimic. Ai prins mingea, tragi, ca nu ai alte optiuni. Dar cand vezi ca ai oameni pe langa tine, mai ales daca esti in lateral, cauta mai intai sa vezi daca ai cui sa-i pasezi. Bine? Dupa ce am terminat de vorbit, a dat si el din cap rusinat. E:-Hai, inveseleste-te! Se mai intampla, aia e. O sa ti minte experienta asta si pe viitor o sa iei decizia potrivita. (il bat apoi usor pe spate si il imping catre colegii sai) Pana atunci du-te sa va bucurati cu totii. Doar am castigat, pana la urma. Cu aceasta victorie reuseam sa urcam pana pe pozitia a treia, sub Dacia Braila si UTA si deasupra Dunarii Calarasi. Nu eram inca primii, insa eram pe drumul cel bun.

Programul nostru era intr-o perioada in care era foarte incarcat. Ne-am intors in Targoviste abia in jurul orei 01:00. In ziua in care incepuse deja cand noi revenisem acasa, adica joi, i-am lasat pe baieti sa se odihneasca. Am reluat antrenamentele vineri, iar sambata, pe 10 octombrie, urma sa jucam in deplasare la Balotesti impotriva echipei locale. In campionat nu stateau tocmai stralucit, avand o singura victorie, doua egaluri si doua infrangeri. Au jucat si ei in cupa la aceeasi ora ca si noi. Desi deplasarea lor a fost mai scurta, doar pana la Giurgiu acolo unde au jucat cu Arsenal Malu, meciul lor a fost mult mai solicitant, avand nevoie de lovituri de departajare pentru a obtine calificarea. Deci, daca tocmai jucasera 120 de minute cu doar trei zile inainte, inseamna ca trebuiau sa fie prada usoara. Asa ca am decis sa jucam din nou cu apararea avansata, doar de data asta. Peste judetul Ilfov se lasase o racoare neasteptata. La ora 11:00, ora de disputare a partidei, nu erau mai mult de 14 grade. Lucrul acesta le convenea jucatorilor, pentru ca nu mai aveau de a face cu acea caldura insuportabila de acum cateva zile. Pentru meciul acesta am decis sa-l las in continuare pe Petre titular. A avut o evolutie foarte buna in meciul de cupa si voiam sa profit de treaba asta cat mai puteam. Las fi lasat si pe Calcan in prima echipa, insa era foarte obosit, mai ales ca el jucase toate cele 90 de minute cu cateva zile in urma. In plus, Vilceanu a avut un joc bun in ultimul meci de campionat si avea nevoie de ceva continuitate. Sub acelasi 4-2-3-1, echipa noastra arata astfel: Lazar - Barboianu, Scarlatache, Frasinescu, Musat - Andrei, Serban - Petre, Purece, Vilceanu - Tudorie. Gazdele au inceput meciul cu un fel de 4-4-1-1, cei doi mijlocasi centrali fiind pe pozitia de inchizatori: Iordan - Rauta, Flamanzeanu, Hrenciuc, Panait - Antoche, L.Ion - Dedu, V.Andrei - Olaru - Batfoi. In minutul 8, Petre a reusit sa treaca din preluare pe langa Panait si s-a trezit singur-singurel in interiorul careului advers. Aici s-a vazut insa lipsa sa de experienta, piticul alegand un sut din apropierea marginii careului in loc sa avanseze mai mult inspre poarta, iar mingea trimisa de el a trecut pe langa. Cinci minute mai tarziu, beneficiem de un corner de pe partea stanga. Purece trimite o centrare pe prima bara, iar aceasta il gaseste pe Frasinescu care se inalta si trimite puternic pe coltul scurt, lasandu-l spectator pe Iordan. 0-1. Mugur:-Vad ca s-a pus pe treaba Cosmin (Frasinescu) de cand ti-a cerut sa-l joci mai des. Eu:-Da. Cine s-ar fi gandit ca trebuie sa lasi un jucator pe banca meci dupa meci ca sa-si dea drumu' la joc? M:-Mda. Unde n-ar veni toti sa-ti zica sa ii bagi mai des? Iti dai seama cum am juca atunci? E:-Glumim noi, da' daca ar veni toti sa-mi ceara asta, unde i-as baga? M:-Eh, lasa. Mai intai sa se ajunga acolo, apoi vedem noi. In minutul 15, gazdele incearca sa ne dea replica, insa Frasinescu reuseste un tackling perfect la 25-30 de metri de poarta. Fundasul nostru era intr-o forma de zile mari. In urma deposedarii sale, reusim sa scapam pe contraatac. Mingea sare la Andrei si acesta o inalta imediat peste apararea adversa pana la Tudorie, care s-a strecurat perfect printre fundasii adversi si scapa singur spre poarta. Din pacate, stelistul se duce cu mingea prea in lateral si isi inchide mult unghiul, iar finalizarea sa este blocata de portarul advers si trimisa in corner. Trei minute mai tarziu, Purece, aflat cu mingea la vreo 25 de metri de poarta, paseaza pe culoar in careul advers, iar Petre pleaca (virgula) ca din pusca dintre fundasii Balotestiului si intercepteaza in zona punctului cu var. "Piticul" inteapa apoi mingea cu varful piciorului drept si o trimite pe sub Iordan si in plasa. 0-2. E:-Aia e ma. Hai ca daca jucam tot asa le dam si astora 6. M:-Nici nu mai zici ca suntem aceeasi echipa din primele etape. E:-A durat putin pana ne-am omogenizat. Acum, putem sa batem tot ce prindem. In minutul 20, Petre si cu Purece inverseaza rolurile. Dinamovistul paseaza din flancul drept catre decarul nostru care s-a demarcat la marginea careului mic. Purece preia si suteaza spre coltul lung, insa a fost greoi in miscari si i-a dat destul timp lui Flamanzeanu sa vina din spate si sa-i blocheze sutul, trimitandu-l in corner. In minutul 29, Serban, aflat in banda dreapta, incearca o pasa in forta pe diagonala spre bara a doua, acolo unde sprinta Petre. Hrenciuc, care statea in zona punctului cu var, reuseste sa intinda piciorul si sa respinga mingea, insa din pacate pentru el o deviaza inspre propria poarta, iar Iordan plecase deja catre celalalt colt. 0-3. Gazdele erau la pamant. Nu pareau sa aiba niciun pic de forta sau dorinta sa ne atace. In minutul 34, Andrei bate si el o lovitura de colt, tot pe prima bara catre Frasinescu. Fundasul incearca de data asta o deviera pe coltul lung, insa mingea nu prinde cadrul portii. In minutul urmator, Hrenciuc o comite din nou. Nu a reusit sa stapaneasca mingea dupa o pasa in spate data de Ion si a fost deposedat de Tudorie. Atacantul nostru scapa singur inspre poarta si suteaza in forta, insa fix pe directia portarului, care respinge cu piciorul in corner. Aceea avea sa fie si ultima ocazie a primei parti. Inca o data, intram la pauza cu un avantaj confortabil. La cabine am decis si prima schimbare. L-am scos de pe teren pe Vilceanu, care a avut inca o evolutie stearsa, si l-am aruncat in lupta pe Calcan. In minutul 53, Petre il ridiculizeaza pe Panait in flancul drept si trimite o minge la firul ierbii pentru Purece in centrul careului. Decarul nostru suteaza din prima de aceasta data, insa trimite fix pe directia lui Iordan, care retine fara probleme. Imediat dupa ce acesta degajeaza. recuperam mingea la mijlocul terenului. Purece paseaza apoi pe culoar catre Serban, iar acesta scapa singur cu portarul. Dinamovistul alege insa o executie pretentioasa cu exteriorul piciorului drept si trimite mingea la cativa metri de poarta. E:-Aoleeeeuu, toti va credeti Maradona. M:-Eh daca ii intra ar fi fost frumos golu'. E:-Daca...da' lui ii trebuia o poarta de vreo doua-trei ori mai mare. In minutul 66 efectuam si ultimele doua schimbari: Miron si Cerchez in locul lui Scarlatache si Tudorie. Jucatorii nostri continua sa se intreaca in executii spectaculoase, insa niciunuia nu-i iese. Si macar daca erau pe aproape, dar toti sutau la o distanta considerabila pe langa poarta. In minutul 74, primim o lovitura libera din lateral. Andrei trimite inspre centrul careului, iar de acolo Miron paseaza cu capul catre Frasinescu care se desprinsese de manunchiul de jucatori si era liber la marginea careului mic. Acesta suteaza din voleu, insa Iordan reusest sa respinga. Mingea sare tot la fundasul nostru, iar acesta trage din nou, insa portarul reuseste sa respinga inca o data. In minutul 84, Calcan reuseste si el sa dea o pasa pe culoar pentru Cerchez. "Lordul" intra in viteza in careu si suteaza pe coltul scurt, insa executia a fost slaba si portarul reuseste sa respinga in corner. La acel corner, Purece trimite din nou o centrare pe prima bara, din nou pentru Frasinescu. Fundasul inceraca inca o data o deviere pe coltul luing, doar ca de data asta ii reuseste, mingea intrand in plasa laterala. 0-4. E:-Asa rau am ajuns ma? Fundasii dau duble, mijlocasii dau hat-trickuri, da' atacantii nu marcheaza doua meciuri la rand? M:-Nu vezi? Lasa, e bine macar ca batem. Da' daca o sa o tina tot asa pentru inca vreo trei-patru meciuri, atunci sa incepem sa ne facem griji. Aribtrul Kovacs nu a avut niciun motiv sa prelungeasca prea mult meciul, iar in minutul 91 a fluierat finalui. CS Balotesti 0-4 Arctic. Inca o victorie fara emotii pentru noi. Era al treilea meci in campionat in care nu primeam gol. Si, de asemenea, victoria aceasta ne mentinea pe locul 4, loc obtinut dupa meciul de etapa trecuta. E drept ca am inceput cu stangul, dar in cele din urma am reusit sa ne revenim cu succes.

Drumul pana in Banat urma sa fie destul de lung, iar din cauza ca meciul de Cupa era programat la ora 14:30 a trebuit sa plecam inspre Timisoara cu o seara inainte. Uram deplasarile lungi. Mai ales atunci cand eram la Utchim si trebuia sa le facem cu hardughia aceea de "autocar" pe care ne-o daduse Iacobuta. Cand eram mic ii ziceam mereu lui Mugur ca daca drumul pana la tara ar fi fost mai lung, probabil ca as fi trecut pana acolo odata la cativa ani. Pur si simplu nu-mi place sa petrec multe ore in masina, microbuz, autocar. Cu trenul parca e mai frumos, sincer. Mereu imi placea sa merg cu trenul cand eram mic. Nu prea am mai avut ocazia sa o mai fac in ultimii ani. Iar cu avionul nu am calatorit niciodata pana acum, deci nu stiu cum este. Dar, ma abat prea mult de la poveste... Inainte sa ne urcam in autocar, Lazar si cu Frasinescu au venit la mine si mi-au spus ca vor sa vorbeasca cu mine in particular. Din cate se pare, ambii erau nemultumiti de faptul ca nu-i foloseam foarte des. Nu aveam mult timp de stat de vorba cu ei asa ca le-am zis amandurora ca vor fi titulari in urmatoarele meciuri, iar daca urmau sa aiba evolutii bune, vor juca mai des. A doua zi era o caldura infernala. Si, colac peste pupaza, urma sa jucam fix cand soarele ardea cel mai tare. Era inca unul din acele momente cand ma bucuram ca nu am ajuns jucator de fotbal. Tactica a ramas neschimbata, insa le-am dat sansa de a juca si catorva jucatori care de regula nu prindeau primul 11: Lazar - Dananae, Frasinescu, Scarlatache, Vasile - L.Mihai, Bucsa - Petre, Enceanu, Calcan - Cerchez. Adversarii au folosit o asezare aproape identica, doar ca cei doi jucatori de la mijlocul terenului erau inchizatori si nu mijlocasi centrali: Rusu - Maghici, Olariu, Kalanyos, Stefanescu - Artimon, Domsa - Calin, Codrea, Corlateanu - Trifu. Jucatorii mei nu aveau nevoie de niciun fel de incurajare. Giarmata ne era net inferioara si trebuia sa castigam fara nicio problema. Am inceput meciul ca din pusca. Dupa 30 de secunde de joc, fundasii nostrii au trimis mingea in fata, iar dupa cateva respingeri aceasta a ajuns la Enceanu. Stelistul a trimis apoi o pasa pe culoar in careul advers care l-a gasit liber pe Petre. Piticul preia si finalizeaza simplu cu latul pe coltul scurt. 0-1. Eu:-Ohoo, bun! Mugur:-Unde n-am incepe noi toate meciurile asa? E:-Ce vrei ma? Sunt din Liga a 3-a totusi. In minutul 8 primim o lovitura libera cam de la 20 de metri de poarta. Enceanu suteaza pe deasupra zidului, insa si pe deasupra portii. Zece minute mai tarziu, in urma unui corner de-al nostru, Maghici il darama pe Mihai in careu si arbitrul Radu petrescu acorda lovitura de pedeapsa. Calcan isi ia un elan scurt si suteaza in forta pe stanga sa sub bara, fara sansa pentru Rusu. 0-2. In minutul 23, Calcan primeste o pasa la marginea careului advers. Acesta isi aseaza mingea pe dreptul si suteaza spre coltul lung, insa nimereste bara. Din fericire, aceasta ricoseaza la Petre care trimite cu latul in poarta, realizand dubla. 0-3. E:-Maaama, de cand asteptam un meci d-asta. Sa dam si noi de pamant cu cineva. M:-Sa ne dezlantuim si noi in sfarsit. E:-Exact. In minutul 28, Calin primeste mingea in banda dreapta si ii scoate pe 16 metri lui Codrea. Acesta suteaza, insa o face in blocajul lui Frasinescu. Mingea sare apoi la Corlateanu care suteaza cu sete din apropiera punctului cu var, dar Lazar a avut un reflex miraculos si a reusit sa respinga in corner. E:-Bai, esti nebun? Ce-a scos-o! M:-Am zis ca e gol ala. E:-Toata lumea cred ca a zis. Numai David nu. Peste trei minute, mingea ajunge la Corlateanu pe la 25-30 de metri de poarta noastra, iar acesta paseaza din prima inspre careu. Trifu placa (virgula) ca fulgerul dintre fundasii nostri centrali, preia si inscrie un gol identic cu cel al lui Petre din primul minut. 1-3. E:(strig la jucatori)-Hei! Suntem si noi atenti, da? Hai, sa nu incepem sa ne batem joc. In minutul 33 suntem din nou pe atac. Dananae primeste o pasa din flancul drept si centreaza in interiorul careului spre Calcan. Mijlocasul nostru este insa faultat in duelul sau cu acelasi Maghici si arbitrul arata din nou catre punctul cu var. Petre avea deja o dubla, asa ca l-am lasat pe el sa incerce sa-si completeze hat-trickul. Dinamoviistul suteaza la fel cum a facut-o si Calcan mai devreme si inscrie fara emotii. 1-4. In minutul 43, Petre primeste o noua ocazie de a marca, de data asta dintr-o lovitura libera de la marginea careului. Mijlocasul suteaza pe coltul portarului, insa acesta prinde fara emotii. Doua minute mai tarziu, Calcan reuseste sa-i scoata mingea pe marginea careului lui Liviu Mihai. Mijlocasul a sutat in forta fara preluare, insa "lordul" Cerchez a simtit nevoia sa treaca prin fata sa in momentul executiei, iar mingea la nimerit si a iesit in aut de poarta. M:-Bai, daca nu e teroare asta... E:-Chiar ca teroare. Putea sa dea si Liviu primu' lui gol si s-a bagat el ca musca-n lapte. In minutul 47, Radu Petrescu a fluierat finalul primelor 45 de minute, iar noi intram la cabine cu un avantaj lejer de trei goluri. La pauza am efectuat si prima schimbare, Barboianu in locul lui Bucsa. Dupa reluarea jocului, in minutul 48, primim o lovitura libera din lateral. Petre centreaza catre Calcan, dar acesta este faultat in careu de catre Trifu. Al treilea penalti pentru noi. E:-Mama, daca nu sunt kamikaze astia. M:-Sa stii. Si nici macar nu joaca dur, sa zici ca intra la rupere. Da' faulteaza intruna in pozitii d'astea periculoase. Calcan este lasat din nou sa bata si trimite de data asta cu latul pe coltul celalalt, reusind dubla. 1-5. M:-Sa vezi ce-ti face Cristi cand afla ca am avut trei penaltiuri si ca nu l-ai lasat pe Cerchez sa bata niciunu'. E:-Oo, abia astept. Macar sa imi zica tot fata-n fata, ca sa mai radem putin. In minutul 54, Petre centreaza la firul ierbii din flancul drept, iar mingea ajunge in careu la Cerchez. "Lordul" trimite cu latul fara preluare, insa Rusu retine fara emotii. M:-Na ma, uite-l! Daca nici de-acolo nu da gol, atunci de unde? E:-Ce sa-i faci ma? Eu nu stiu cum de a fost el golgeteru' echipei sezonu trecut. M:-Sa-mi bag p**a daca am vreo idee. In minutu 61, adversarii comit inca un fault la marginea careului. Dananae executa lovitura libera de aceasta data si o face chiar bine, insa Rusu reuseste sa respinga de sub bara. Dupa acea faza am efectuat si a doua schimbare: Andrei in locul lui Mihai. Patru minute mai tarziu, Andrei primeste o pasa de la Calcan la vreo 30 de metri de poarta, Avanseaza cativa pasi si suteaza in forta, dar mingea trece milimetric pe langa stalpul din dreapta portii. E:-Baaai, sa-mi bag p**a cum s-a dus. Ce gol ar fi fost. M:-Da ma. Si era si primu'. In minutul 71, Enceanu trimite mingea in careu pentru Petre, o pasa asemanatoare cu cea de la primul gol. "Piticul" incearca sa trimita printre picioarele lui Rusu, insa acesta "agata" mingea cu calcaiul piciorului stang si o deviaza de pe cadrul portii. Din pacate pentru el, mingea ajunge pe bara a doua la Calcan care impinge mingea in poarta goala, realizand si el hat-trickul. 1-6. E:-Cum p**a mea ma? Dam sase goluri, da' marcheaza doar doi oameni. M:-Mai conteaza cine marcheaza? Conteaza ca am dat sase goluri. E:-Da, da' imi pare rau de ceilalti ca nu marcheaza si ei. M:-Si de Cerchez? E:(pe un ton sarcastic)-Mai ales de Cerchez. Spre bucuria gazdelor, dupa acel gol am luat si noi in sfarsit piciorul de pe acceleratie. In minutul 77 am facut si ultima inlocuire: Serediuc in locul lui Petre. In minutul 92, arbitrul Petrescu pune capat chinului banatenilor: Giarmata 1-6 Arctic. Reuseam, asadar, cea mai categorica victorie din cariera noastra de antrenori. Si astfel ne indeplinisem si unul din obiectivele pentru acest sezon, pentru ca in faza urmatoare a cupei urma sa jucam impotriva unei echipe din prima liga. Iar, dupa cum ne-a spus seful cel mare, nu eram obligati sa castigam competitia, dar macar sa fim eliminati de o echipa din Liga 1. Normal ca noi ne doream mai mult decat atat, dar ramane de vazut ce ne rezerva viitorul.

Dupa cateva ore de asteptare pe holul spitalului din Targoviste, in sfarsit apare si doctorul cu rezultatul analizelor: E:-Cum e domnu' doctor? D:-Stati linistit, baiatul e bine. Din investigatiile facute nu am descoperit nimic grav. E:-Deci...n-are nimic? D:-Dupa cum am zis, nu am descoperit nimic. (se uita la Andrei) Cum e piciorul? A:-Nu ma mai doare. Parca simt ca ma tine ceva atunci cand cald in el, dar in rest nimic. E:-Si, deci, nu e niciun motiv de ingrijorare? D:-Nu, nu ar trebui sa fie. Dar, daca la urmatorul antrenament mai prezinta dureri ar fi indicat sa revina pentru un control mai amanuntit. Doctorul pleaca si ramenem doar eu cu Andrei si cu Mugur: M:-Ma sigur esti bine? A:-Da ma, ce dracu'? M:-Pai si in timpu' meciului ce-ai avut de nu mai schiopatai? A:-Eu stiu? Daca doctoru' nu a gasit nimic, eu de unde sa stiu? E:-Ma rog, hai sa mergem. (il bat usor pe Andrei pe spate) E bine ca de data asta ai scapat mai usor. Luni la antrenamente il intrebam pe Andrei din 10 in 10 minute cum e cu picioru'. Din fericire, nu mai resimtea niciun fel de durere sau discomfort. Nu stiu ce o fi avut la meciul trecut, dar ne bucuram cu totii ca nu a fost nimic grav. O alta veste buna pentru noi era cu privire la situatia lui Enceanu. Stelistul se refacuse in sfarsit dupa accidentarea la genunchi si era apt de joc. Iar debutul sau intr-un meci oficial urma sa vina numaidecat, pentru ca peste doua zile urma sa jucam in runda urmatoare din Cupa Romaniei. Asteptam cu sufletul la gura aceste meciuri pentru ca erau singurele in care nu trebuia sa tin cont de regula aceea cu trei jucatori sub 21 de ani pe teren. In timp ce eram la teren, Cristi Balasa decide sa ne "onoreze" cu o vizita neanuntata: C:-Salut baieti! Cum merge treaba? Eu:-Bine, muncim. C:(zambeste ironic)-Voi munciti? Eu vad ca doar jucatorii alearga, voi doar stati. Mugur:-Daca asta suntem platiti sa facem? Daca am fi fost jucatori alergam si noi, dar asa... C:-Ma rog, lasati asta. Ati aflat cu cine jucam in Cupa Romaniei? E:-Inca nu ne-am uitat. C:-Da' va intereseaza si pe voi...noroc cu mine. M:(pe un ton sarcastic)-Daa, ce ne faceam fara tine Cristi... C:-Jucam cu Giarmata, glumetilor. E:-Giarmata? De unde-s astia? C:-De pe langa Timisoara. Joaca in Liga a 3-a. E:-Hmm, ar trebui sa fie usor meciu'. C:-Aha...lasa, ca asa am zis si de primele etape, da' ne-ati facut voi o surpriza la toti. Credeti ca reusiti si de data asta? E:-Pai cred ca tu asta astepti. Sa ne incurcam ca sa poti sa scapi de noi. Am dreptate? C:-Eee, ce-am eu cu voi, ma baieti? Sunteti si voi tineri, sunteti la inceput de drum. Daca voiam sa scap de voi, va mai aduceam atatia jucatori? Va lasam cu lotu' de anu' trecut , sa va chinuiti cu aia. E:(sarcastic)-Ehe, unde ar fi echipa asta acuma fara tine? Ma mir cum de nu ti-a facut turcu' statuie pana acum. C:-Hai, lasa mistourile, ca voiam sa vorbesc cu voi de meciu' din cupa. E:-Ce-i cu el? C:-Pai, adversarii o sa fie slabi, stiti si voi asta. Deci, nu credeti ca e timpu' sa-l lasati si pe Cristi (Cerchez) sa joace? Il mai odihniti si pe Tudorie... E:(ma bufneste rasul si ii dau un ghiont lui Mugur, care era si el cu zambetul pe buze)-Ti-am zis? C:(se uita confuz la noi)-Ce? De ce radeti? M:(catre mine, razand si el)-Ai avut dreptate. C:-Despre ce vorbiti ma? E:(tot cu Mugur)-Ai sa-mi dai o bere. C:(pe un ton nervos)-Ce-aveti, ma? Ce s-a intamplat? E:-Am facut pariu cu Mugur aseara ca pana la ora meciului din cupa o sa ne suni sau o sa vi la noi sa ne zici sa-ti bagam "vedeta" pe teren. C:(pe un ton sictirit)-Bai, da' ce glumeti sunteti voi, n-am vazut asa ceva. V-ati vazut la echipa de fite si gata, va credeti cei mai smecheri. E:-Hai ma, Cristi, nu te supara. Asa suntem noi, mai mereu pusi pe caterinca. Da' stai linistit, ca oricum voiam sa-l bag titular pe Cerchez. (ma bufneste iarasi rasul) Da' daca tot ai venit sa ne rogi, puteai sa vi si tu cu o ciocolata, cu o atentie ceva. C:(pe acelasi ton sictirit)-Ha ha, glume de baraca... Si pleaca fara sa ne salute in timp ce eu si cu Mugur ne prapadeam de ras. M:(inca zambind)-Nici tu nu esti sanatos. Poate ii zice turcului ca il luam la misto si ne face ala ceva. E:-E p**a. Il intereseaza pe turc ce face directoru' echipei? Da-l in ma-sa, ca si el ne-a enervat pe noi destul. Si decat sa-l batem, cum aveam de gand la inceput, mai degraba il rezolvam asa. M:-Da' serios acuma, chiar voiai sa jocu cu Cerchez titular? E:-E, voiam o laie. Da' daca am auzit cu cine jucam, am zis ca sa-l bag. Stii, macar sa nu zica (virgula) ca a venit pana aici degeaba. M:-Si daca ne mananca meciu? E:-Daca nu joaca bine in prima repriza, il schimbam, aia-i problema? Da' e perfect, ca daca joaca prost, vede si Cristi ca nu e mare lucru de capu' lui si o sa avem motiv sa nu-l bagam, iar daca joaca macar stim ca ne putem baza pe el cand avem nevoie. M:-Da, da' nici de Cristi nu mai scapi daca se intampla sa joace bine. E:-Da-l in ma-sa, ca si pe Tudorie tot el l-a adus. N-o sa se supere ca il bagam pe el si nu-l bagam pe Cerchez. M:-Cam asa e...

Mistakes happen . Multumesc pentru suport

Pe 2 septembrie la ora sapte venea meciul din etapa a 5-a impotriva lui CSM Ramnicu Valcea. Oltenii erau neinvinsi dupa primele patru meciuri, avand doua victorii si doua infrangeri. Noi am inceput cu stangul insa reusisem sa legam doua victorii in campionat, plus o calificare in faza urmatoare a cupei, deci voiam sa continuam in aceeasi nota. Inafara de indicatiile in plus pe care i le-am dat lui Andrei pentru acest meci, tactica si asezarea in teren au ramas aceleasi. Primul nostru 11 arata astfel: Matache - Nica, Scarlatache, Miron, Vasile - Andrei, Bucsa - Serediuc, Purece, Vilceanu - Tudorie. Echipa antrenata de Jerry Gane urma sa foloseasca o asezare asemanatoare cu a noastra, dar cu un aspect mult mai defensiv. Jucau tot intr-un 4-2-3-1, doar ca cei "2" erau trecuti ca inchizatori in loc de mijlocasi centrali cum sunt ai nostrii, iar ceialti trei din fata lor erau pozitionati la mijlocul terenului in loc sa apara in spatele varfului. Echipa lor arata asa: Mutiu - Samson, C.Parvulescu, Neag, Busu - Parvu, Stana - Mailat, Draghici, C.Cristea - Stoica. Aveau destui jucatori in primul 11 care mai jucasera pe la formatii din prima liga, Mutiu la Dinamo, Neag la Gaz Metan si U Cluj, Stana la Ceahlaul si Calin Cristea la Pandurii. In timp ce jucatorii ieseau din vestiar, ii trag de-o parte pe Andrei si Vilceanu: E:(cu Vilceanu)-Vedem si noi o imbunatatire azi? V:-O sa fac tot posibilul. E:-Bine, sa te vad. (ii fac semn sa plece, dupa care raman doar eu cu Andrei in vestiar). Ai inteles ce vreau de la tine azi, da? A:-Am inteles. E:-Hai, cu tupeu! (il bat de doua ori pe umar inainte sa parasim si noi vestiarul). Am inceput partida destul de greu. Cand echipa adversa se apara cu noua oameni in jurul propriului careu, e destul de greu sa-ti creezi ocazii. Prin minutul 17, Andrei reuseste sa treaca de un adversar la vreo 30 de metri de poarta si avanseaza pana la linia marginea careului. De acolo ii scoate in dreapta lui Serediuc care trimite un sut plasat cu piciorul stang, insa Mutiu este atent si respinge in corner. Purece bate lovitura de colt pe prima bara si reuseste sa-l gaseasca pe Miron, insa lovitura sa de cap se duce doar in plasa laterala. In continuare, Andrei mai izbuteste cate un dribling ici si colo, insa este foarte bine dublat si deposedat de catre jucatorii adversi. Nu are deloc spatiul necesar pentru a face ce vrea el cu mingea. Era primul meci in care adversarii nu faceau in presing agresiv. Ne asteptau pana ne apropiam pe la 30 de metri de poarta lor si abia atunci incercau sa ne impinga inapoi. In minutul 31, Vilceanu primeste mingea de la Purece in flancul stang. Se uita in careul advers si il vede pe Serediuc demarcandu-se in centru. Stelistul centreaza in zona punctului cu var de unde septarul nostru suteaza fara preluare si fara sa lase mingea sa cada si trimite mingea la vinclu, lasandu-l masca pe Mutiu. 1-0. Mugur:-Ohoooo, frumos Tibi! E:(aveam grija sa-l felicit pe Vilceanu pentru pasa de gol)-Bravo Roberte! Tot asa! Adversarii au incercat apoi sa iasa la joc, lucru care ne-a cam luat prin surprindere. Stateau mult mai avansati, cu apararea aproape de mijlocul terenului. Jucatorii mei incepusera usor-usor sa se retraga pentru a nu lasa spatii libere in prorpia jumatate. In minutul 40, in timp ce oltenii se aflau intr-un atac pozitional, Nica reuseste un tackling de exceptie aproape de mijlocul terenlui. Fostul dinamovist nu sta apoi pe ganduri si trimite mingea in fata, lansandu-l perfect pe Tudorie care intercepteaza in spatele apararii adverse si scapa singur inspre poarta. Oaspetii facusera aceeasi greseala pe care am facut-o si noi in primele etape, jucand foarte avansat si lasandu-se expusi unui posibil contraatac. Tudorie a intrat nestingherit in careul advers si l-a invins pe Mutiu cu un sut in cros. 2-0. E:-Ala e ma! Bravo. M:-Ai vazut ce s-a intamplat? E:-Ce anume? Ca am marcat in felul in care obisnuiam sa primim goluri? M:-Exact. De data asta batem si noi mai convingator. E:-Ai dreptate. Pana acum am scos victorii numai pe final de meci. Sau chiar si in prelungiri. Doua minute mai tarziu, Andrei reuseste o cursa pe centrul terenului, dupa care paseaza in stanga la Vilceanu. Stelistul preia si suteaza de pe la 20 de metri de poata, insa mingea trece pe deasupra transversalei. E:(am grija sa-i incurajez pe amandoi)-Bun, tot asa. Dupa ce se terminase faza, il vad pe Andrei ca se aseaza pe gazon, tinandu-se de piciorul drept. Incepusem deja sa ma panichez. E:-Ce-a patit ma? M:-Nu stiu. Nu l-am vazut sa se fi lovit. Ii fac semn medicului echipei sa vada ce are, insa acesta nu putea intra pe teren fara permisiunea arbitrului. Balaj discuta putin cu Andrei, iar acesta se ridica si se ridica si se intoarce schiopatand catre pozitia sa. E:-Esti bine? Imi face si el semn ca totul e in regula, desi mersul lui imi zicea altceva. Pana la final nu s-a mai intamplat nimic notabil, deci intram la cabine cu avantaj de doua goluri. Cum am ajuns la vestiare, m-am dus glont la Andrei: E:-Ce-ai facut ma? Ce s-a intamplat? A:-Nu stiu. Fugeam si dintr-o data parca m-a curentat ceva la picior. E:-Unde anume? A:-Pe la coapsa (mi-a zis tinandu-se cu mana de zona dureroasa). E:-Si acum ce simti? Te doare, te arde, te inteapa? A:-O durere...nu stiu cum s-o descriu. Ma uit catre medic, care a stat langa el de cand a intrat la vestiar: Doctor:-O sa avem nevoie de mai multe investigatii ca sa ne dam seama exact ce are. E:-Deci nu mai poate sa intre? D:-Nu, nici nu se pune problema. Si asa am fost nevoit sa fac si prima inlocuire la pauza, Liviu Mihai in locul lui Andrei. Prin minutul 54, Bucsa ii paseaza lui Vilceanu la marginea careului mare. Stelistul preia frumos in lateral, desprinzandu-se de jucatorul care-l tinea in marcaj, si suteaza apoi din intoarcere cu piciorul drept. Din pacate, Mutiu a reusit sa respinga in corner. Cinci minute mai tarziu, Vilceanu primeste mingea de la Vasile in prorpia jumatate de teren. Mijlocasul se intoarce cu fata catre jumatatea adversa de teren si-l vede pe Tudorie intre cei doi fundasi centrali. Fara sa mai stea pe ganduri, trimite o pasa pe culoar la care atacantul nostru ajunge cu succes. Acesta s-a incurcat insa in minge la marginea careului si a fost nevoit sa se intoarca pentru a nu fi deposedat de fundasii adversi. Tudorie are insa o continuare geniala. Din inca o intoarcere, trimite un lob printre Parvulescu si Neag si pe deasupra portarului care iesise prea in fata, mingea aterizand dincolo de linia portii si oprindu-se in plasa. 3-0. E:-Du-te ma, cum a putut s-o dea nebunu'. Bravo Alex! M:-Ce goluri am dat azi, sa-mi bag p**a. Jucatorii mei au mai luat apoi piciorul de pe acceleratie si era sa ne coste. In minutul 67, dupa o lovitura libera din lateral, mingea ajunge la Mailat care fusese lasat liber in careul nostru. Mijlocasul suteaza din unghi, insa trimite doar in plasa laterala. Imediat dupa, am efectuat si a doua schimbare: Barboianu in locul lui Bucsa. In minutul 70 am facut-o si pe ultima: Frasinescu in locul lui Miron. Meciul a continuat destul de sters, noi jucand relaxati la adapostul celor trei goluri, iar adversarii incercand fara succes sa reduca din diferenta. In minutul 85, dupa multe pase in fata careului nostru, Stana reuseste sa-i paseze aceluiasi Mailat in zona punctului cu var. Mijlocasul suteaza apoi la firul ierbii, insa Matache are un reflex miraculos si respinge in corner. Doua minute mai tarziu, Nica face o greseala imensa, trimitand o pasa in spate la care nu ajunge nici Frasinescu si nici Scarlatache, iar in schimb este interceptata de Stoica. Acesta reuseste sa patrunda in careu si sa suteze, insa Scarlatache s-a repliat la timp si reuseste sa respinga in corner. Oaspetii bat lovitura de colt pe prima bara de unde Dumitrascu, care intrase pe teren de cateva minute, reuseste sa reia cu capul, insa executia sa trece peste poarta. In minutul 93 Cristi Balaj pune capat meciului. Arctic 3-0 CSM Ramnicu Valcea. Ce-a mai categorica victorie a noastra de pana acum. Discutia de dinainte de meci si toata acele incurajari l-au ajutat pana la urma pe Vilceanu, care a reusit doua asisturi. Din pacate, Andrei nu a avut decat o repriza la dispozitie sa arate ce poate. Imediat dupa meci, am plecat cu el la spital sa aflam ce a patit.

Mai tarziu in acea seara, stateam pe canapea in sufragerie si priveam stirile din sport. Desi eram cu ochii in televizor, mintea mea era in alta parte. Aveam 1000 de ganduri care-mi treceau prin cap, toate despre echipa. Nu mai eram ingrijorat pentru ca incepusem sa jucam ce trebuie, dar tot ma gandeam cum sa facem sa jucam si mai bine. Ce am putea schimba, ce am putea imbunatatii, la ce mai avem de lucrat, etc. Eram atat de afundat de propriile-mi ganduri ca nici nu l-am observat pe Mugur cand a intrat in camera. Abia cand a inceput sa vorbeasca am realizat ca era langa mine: M:-Ce mai zic astia la televizor ma? E:(ma uit socat la el)-Tu cand ai aparut ma? M:-Ce-ai ma, te-ai drogat? N-ai vazut ca am trecut prin fata ta adineauri? E:-N-am bagat de seama. Ai terminat de vorbit la telefon? M:-Intr-un final, da. E:-Ce mai zicea nevasta-ta? M:-Ce sa zica? Era si ea acasa. E nerabdatoare sa-si termine cursurile si sa se mute si ea aici. De cand cu fotbalu' nostru, abia ne mai vedem. E:-Mda. Cat ziceai ca mai are pana termina? M:-Pe la sfarsitu' lu' septembrie are ultimu' examen. (se uita catre televizor) Ce-a facut ma Dinamo, iar s-a incurcat? E:-Poti sa razi, da' sa stii ca n-au pierdut niciun meci pana acum. Au trei victorii si trei egaluri. M:-Ooo, performanta. FCSB-u' cum sta? E:-Sunt forta aia! Trei infrangeri, un egal si doua victorii. M:-Bai esti nebun? Da' ce-au patit? E:-Nu stiu, da' macar sa o tina tot asa. Etapa asta i-a batut Voluntari. M:-Mamaaaa. Ce-o fi la gura lu' Gigi? E:-Eh, nu cred ca e chiar asa suparat. Au reusit sa se califice in Europa League. M:-In grupe? E:-Da. Au jucat in play-off cu unii din Ucraina, Olexandriya. I-a batut de doua ori, 3-1 acasa si 2-1 in deplasare. M:-Daca nu se calificau, era pa-pa Reghe. E:-Iti dai seama. Se lasa apoi o tacere de cateva secunde, dupa care Mugur ma intreaba: M:-Da' tu ce-ai de esti asa ingandurat? E:-Ma tot gandeam la echipa. M:-Si acum esti speriat? E:-Nu, a trecut perioada aia. Da' ma tot gandesc cum sa facem sa jucam si mai bine. M:-Pai ti se pare ca nu jucam destul de bine? E:-Pe bune? La echipa pe care o avem trebuia sa defilam, da' noi suntem abia pe 7. In cupa abia am reusit sa ne calificam. Asta e potentialu' nostru? M:-Stii care cred ca e problema noastra? Nu ducem destui oameni in fata. De-aia si marcam atat de greu. E:-Da. Da' ai vazut ca daca ne aruncam cu totu'-n fata, luam si goluri. M:-Macar fundasii laterali sa-i lasam sa joace mai avansat. E:-Ma gandeam la altceva eu... M:-La ce? E:-Noi avem doi mijlocasi centrali in sistemu' nostru. Cred ca putem sa-l lasam pe unu' din ei sa urce in fata cat avem posesia. M:-Tu zici de Andrei? E:-Exact de el. Ai vazut ca de cate ori il bagam nu iese cu nimic in evidenta. Joaca acolo la mijloc, primeste mingea, paseaza mai departe. Joaca mai mult la siguranta, Daca i-am da mai multa libertate? Sa urce mai mult in fata, sa se alerge pe distante mai mari cu mingea la picior, sa incerce pase filtrante, sa traga la poarta. M:-Eu stiu ce sa zic... E:-Ma, il stii si tu. Nu e slab, stie cu mingea. Da' daca nu-l lasam sa se exprime si il tinem tot timpu' din scurt, n-o sa joace niciodata la potential maxim. Si asa poate capata si mai multa incredere si n-o sa mai joace cu teama. Putem macar sa incercam intr-un meci sa vedem ce iese. M:-Putem. Nu cred ca e ceva rau daca ii dam o sansa. E:-Pana la urma, degeaba ii zicem noi Ronaldinho daca noi il punem sa joace ca Nicolae Grigore, nu? M:(rade putin)-Asa e...

Luni la antrenamente, il trag pe Vilceanu de-o parte pentru o discutie intre patru ochi: Eu:-Roberte, trebuie sa avem o discutie despre evolutiile tale. Vilceanu:-Asa... E:-Nu cred ca e nevoie sa-ti zic eu ca ai jucat destul de slab de cand a inceput sezonu', nu? V:(sta putin pe ganduri)-Nu... E:-Ai avut meciu' din cupa, ne-am calificat cu golu' marcat de tine, te felicit pentru asta. Dar in rest? N-am vazut nimic de la tine. V:(isi cauta cuvintele)-Eu incerc, dar... E:(il intrerup)-Asculta, stiu ca esti la o echipa noua, ca trebuie sa te acomodezi, si asa mai departe. Dar daca vrei sa ramai la echipa, trebuie sa incerci sa ne arati ca meriti treaba lucrul acesta. Eu am incredere in tine, stiu ca esti un jucator talentat, dar vreau sa vad ca faci ceva atunci cand joci. Vreau ca de acum incolo sa fiu fortat sa te bag in teren din cauza evolutiilor tale si nu din cauza varstei, ca avem nevoie de jucatori sub 21 de ani. Crezi ca poti sa ma convingi? V:-Da. E:(ridic putin tonul)-Sigur? V:(vorbeste si el mai tare)-Sigur! E:-Ok. Hai, ca te-ai odihnit destul, inapoi la treaba. Mugur, care era aproape de noi, auzise tot ce vorbisem. M:-Ce-ai ma cu el? Incepi sa-i certi acum cand incepem sa jucam? E:-Daca nu ii cert de la inceput se culca pe o ureche si cu greu ii fac sa joace apoi. M:-Si cu Andrei o sa faci la fel daca nu incepe sa joace? E:-Cu el am alta abordare. Daca il vad ca nu joaca, ma pun direct cu biciu' pe el. M:-Bai lasa-ma! De cand ai devenit atat de rau? E:-Din totdeauna mi-am dorit sa fiu, da' abia acum am ocazia sa ma dezlantui. M:-Pff, dati-va la o parte...Da' de Cerchez nu te iei? E:-Cu el ce sa am? Lasa-l ma, ca el isi vede de treaba lui. E vina lui ca ni-l tot baga Cristi pe gat? M:-De unde stii ca nu e? Stii tu ce vorbesc ei in timpu' liber? E:-Pai si cum l-ar convinge el pe Cristi sa ne zica noua sa-l bagam in teren? Ii da bani? De unde sa-i dea, ca ce castiga de la echipa abia daca ii ajunge lui. M:-Pai si atunci Cristi de ce ar insista sa-l bagam? E:-Pentru ca e un jucator adus de el. Vrea sa arate ca ce aduce el e mai bun decat ce am adus noi. M:-Pai da, da' nu e el singuru' pe care l-a adus. Cu ailalti de ce nu face asa? E:-Pentru ca ailalti deja sunt bagati constant, si Tudorie si Nica. M:-Heh. Si pana la urma atacantii nostri de paza sunt aia adusi de Cristi. E:-Pai daca noi am adus doi desculti. M:-Pai nu tu i-ai ales pe amandoi? E:-Ba da, da' eu stiam ca nu mai joaca nimic niciunu? Acum asta e. Macar la iarna sa alegem mai cu atentie. M:-Pai vrei sa mai aduci jucatori? N-avem ma destui? E:-Avem, da' ne trebuiesc d'astia sub 21 de ani. Ca e de-ajuns sa se accidenteze unu si sa primeasca altu' un rosu si ne-am ras. Apoi, vrem, nu vrem, trebuie sa-i bagam pe ailalti trei. Daca stiam de regula asta, aduceam mai multi de la inceput, da' acum n-avem ce face. M:-Si te-ai gandit pe cine sa iei? E:-Deocamdata nu stiu. Da' cred ca o sa aducem in locu' lu' Liviu Mihai pe cineva. M:-Pai vrei sa-l dai? E:-L-ai vazut si tu, nu e de echipa asta. Ma gandeam sa renuntam si la Dananae, ca avem prea multi fundasi dreapta. Da' e naspa treaba cu Nica, ca el e doar imprumutat. M:-Asta voiam sa zic si eu. El la anu' pleaca inapoi in Italia. Apoi ce facem, ca nu putem sa ramanem doar cu Barboianu. E:-Eh, lasa ca vedem la iarna ce facem, pe cine dam, pe cine aducem. Pana atunci, ii lasam asa cum sunt.

La doar trei zile dupa semi-succesul din cupa, venea meciul cu ACS Berceni. Adversara noastra, la fel ca noi, nu a reusit sa rezolve meciul lor cu Viitorul Domnesti in primele 90 de minute si au avut nevoie de lovituri de departajare ca sa obtina calificarea in faza urmatoare. Deci, din punct de vedere al oboselii eram cam la acelasi nivel. Cel mai afectat din partida de cupa a fost Purece, asa ca am decis sa-l las pe banca impotriva Berceniului. Si Enceanu fiind inca accidentat, am decis sa-l incerc pe Andrei in spatele varfului. El sta prost la aproape tot ce tine de defensiva, asa ca m-am gandit ca un rol ceva mai ofensiv i-ar prinde bine. Formula noastra de start arata asa: Matache - Barboianu, Constantin, Miron, Musat - Serban, Bucsa - Serediuc, Andrei, Vilceanu - Tudorie. Desi Cristi Balasa a insistat ca un nebun sa-l folosesc pe Cerchez titular dupa evolutia lui "magnifica" din meciul de cupa, am decis sa joc tot cu stelistul in fata. A fost destul de sters impotriva Metalului, insa am decis sa-l pastrez in echipa, sa-l fortez sa-si de-a drumul la joc. Berceniul incepea meciul cu un 4-4-1-1, cei doi jucatori de la mijlocul terenului avand rol de inchizatori: H.Iancu - B.Iancu, Ghinea, Lupu, Podina - Apostol, Ferariu - Chitu, M.Anton - C.Matei - Grumezescu. Cu Andrei al nostru, erau in total trei Iancu pe teren. Cu siguranta era o premiera . Nu am vrut sa-i incarc pe jucatori cu alte indicatii si sfaturi la vestiar, asa ca discursul meu a fost unul simplu: "Iesiti pe teren si castigati!" In minutul 9 am beneficiat de o lovitura libera de la 20 de metri de poarta. Andrei a fost responsabilizat cu executarea ei. A reusit sa inalte mingea peste zid, insa aceasta a trecut la o palma de stalpul din stanga. Eu:-Pfoaa, cat de aproape. Mugur:-Crezi ca o sa dea si Ronaldinho asta al nostru vreun gol? E:-Trebuie sa dea. Daca il bagam in continuare, o sa marcheze odata si odata. Patru minute mai tarziu, Serediuc trimite o centrare din banda dreapta care il gaseste pe Tudorie in fata careului de 6 metri. Atacantul reia cu capul, insa mingea trece putin pe deasupra transversalei. Peste alte doua minute, primim inca o lovitura libera de la 20-25 de metri de poarta. Serban aresteaza mingea de aceasta data. M:-Il lasi pe Ionut sa bata ma? E:-Lasa sa dea si el, ca trage bine. O fi Andrei varu' nostru, da' sa nu exageram cu favorurile. Mijlocasul dinamovist suteaza puternic pe coltul portarului, insa si executia sa trece tot pe langa poarta. In minutul 21, acelasi Serban preia mingea pe la mijlocul terenului si urca cu ea pana in fata careului mare. Acesta ii scoate apoi in spate lui Andrei care trimite un sut in forta la firul ierbii, insa mingea se duce aproape de centrul portii iar portarul reuseste sa respinga in corner. E:-Baaai, nu se poate. Nu vrea sa intre ma din picioru' lui? M:-E bine macar ca se implica in joc. E:-Cred ca moare Cristi de ciuda. M:(rade putin)-Iti dai seama. Dominam clar partida. Cei doi inchizatori nu-i ajutau cu nimic pe faza de aparare pe cei de la Berceni. Ne cream ocazie dupa ocazie. Lipsea doar golul. In minutul 25, dupa cateva pase ametitoare in fata careului de 16 al gazdelor, Bucsa ii trimite perfect pe culoar lui Vilceanu, care scapa singur cu portarul. Stelistul trimite un sut plasat pe coltul scurt si reuseste sa inscrie, insa bucuria sa este intrerupta brusc de arbitrul asistent, care ridicase fanionul pentru o pozitie de ofsaid. E:-Nu cred ca am controlat vreun meci la fel ca pe asta. M:-Nici eu. Aratam bine rau azi. E:-De-ar veni si golu'...atunci am arata perfect. M:-Ai rabdare... Trei minute mai tarziu, Vilceanu ia el rolul de servant si ii paseaza pe culoar lui Tudorie in interiorul careului advers. Desi era intr-un unghi ingust, atacantul nostru incearca totusi un sut, insa Iancu reuseste sa respinga in corner. E:(imi trec mana dreapta prin par)-Stii expresia aia "It's just one of those matches"? Cred ca asa e la noi acum. Nu vrea sa intre in poarta nici de-a dracu'. M:-Da' linisteste-te ma, ca n-a trecut nici prima repriza. Dupa acea faza, jucatorii nostri au luat putin piciorul de pe acceleratie si le-a dat ocazia gazdelor sa aiba ceva mai multa posesie. Din fericire pentru noi, reuseam sa ii impingem in spate imediat ce se apropiau cu mingea la 30-40 de metri de poarta noastra. Fie invatasem sa ne aparam cum trebuie, fie adversarii erau foarte slabi. In minutul 42, Andrei ii trimite si el o pasa pe culoar lui Tudorie in careul advers, insa mingea se indrepta mai mult in lateral decat inspre poarta. Desi era din nou intr-o pozitie incomoda, atacantul nostru suteaza la poarta din intoarcere, iar portarul advers reuseste sa prinda fara probleme. Aceea a fost si ultima faza notabila a primei parti. N-am jucat prost, insa am fost foarte slabi la finalizare. La pauza am facut si prima inlocuire. L-am scos de pe teren pe Serediuc, care era si obosit si nici nu reusise mare lucru si l-am aruncat in lupta pe Patrick Petre. In minutul 55, primim inca o lovitura libera de la 20 si ceva de metri de poarta. Schimbam din nou executantul, de data asta lasandu-l pe Vilceanu sa bata. Stelistul reuseste sa cadreze executia, insa sutul sau este prins de Iancu. In minutul 61, efectuam si a doua schimbare: Vasile in locul lui Musat. In minutul 63, pierdem mingea in jumatatea adversa, iar Ferariu o trimite imediat in fata catre Macris, care intrase pe teren in locul lui Grumezescu. Apararea noastra statea destul de sus la faza aceea, deci jucatorul lor avea suficient spatiu la dispozitie pentru ca sa preia si sa plece in viteza catre poarta noastra. Acesta intra in careu si impinge mingea pe sub Matache, care iesise in intampinarea lui. Avem noroc insa, mingea trecand la cativa centimetri pe langa poarta. E:(strig la fundasii centrali)-Hei! Nu mai urcati asa mult. Ne-am luat destule goluri in felu' asta, nici acu' nu v-ati invatat minte? Imediat dupa reluarea jocului, Petre ajunge la o minge lunga in flancul drept. "Piticul" preia si centreaza pe bara a doua, acolo unde urca in viteza Vilceanu. Desi avea jumatate de poarta goala, stelistul trimite cu latul in bara din cativa metri. E:-Hai ba, da-o-n p**a mea. (catre Mugur) Ti-am zis? Ti-am zis ca nu vrea sa intre azi? M:-Da' il mai ti p'asta pe teren? Dupa ce ca nu a jucat mai nimic, mai si rateaza ca prostu'. I-ai bagat pe Petre si Vasile, avem destui oameni sub 21 de ani pe teren. E:-L-as scoate. Da' ma uit la Andrei ca abia mai alearga. Mai degraba l-as scoate pe el si-l bag pe Purece. M:-...ai si tu dreptate. In minutul urmator, fac si ultima schimbare: Purece in locul lui Andrei. Cum iese de pe teren, ma duc sa felicit "vedeta" noastra. E:-Bravo ma Iancule, tine-o tot asa. Saracul de el respira atat de greu ca nici nu a putut sa-mi raspunda. A dat doar din cap si abia daca mi-a strans mana. Incepuse sa-mi para si rau ca l-am tinut atata timp in joc. Timpul trecea, iar oboseala incepea sa se vada si la noi. Atacam din ce in ce mai greoi. Norocul nostru era ca si ei erau extenuati si nu mai erau in stare de contraatac. Cum recuperau mingea, o bubuiau in aut. Nu mai aveau nicio intentie sa mai marcheze, incercau sa traga de un 0-0. Dupa ce am observat lucrul acesta, le-am transmis si eu alor mei sa avanseze cu totii. Zadarnic, insa. Mai erau cateva minute pana la final, iar noi nu ne mai cream nicio ocazie. Stiam ca un egal nu ar fi fost catastrofal, dar la cum s-a jucat, as fi fost foarte dezamagit sa ne intoarcem acasa fara toate cele trei puncte. In minutul 89, Petre primeste mingea in careul advers, intr-o pozitie laterala. Incearca sa ii trimita in fata portii lui Tudorie, insa Ghinea blocheaza pasa. Fundasul scapa insa mingea de sub control, iar Serban profita de acest lucru si ajunge la ea inaintea adversarului. Acesta trimite apoi cu calcaiul in spate in zona punctului cu var, unde astepta Purece. Decarul nostru suteaza fara preluare la firul ierbii si reuseste sa-l invinga pe Iancu. 0-1. Explozie de bucurie pe banca noastra. Toti:-Gooooooooll! Adversarii pierd repede mingea dupa reluarea jocului, iar noi reusim sa mentinem posesia chiar si in jumatatea lor de teren. Avansam cu pase scurte catre careul advers, iar jucatorii Berceniului abia daca incerca sa ne opreasca. In minutul 92, Purece primeste mingea la 20 de metri de poarta. Acesta preia si ii paseaza pe culoar lui Tudorie, care scapa singur cu portarul. Servit in sfarsit in pozitie ideala, atacantul nostru nu mai iarta si inscrie cu un sut sec cu piciorul stang. 0-2. E:-Ala e ma! Bravo baieti! M:-Na, ca batem la doua goluri diferenta. Si tu te speriasei ca nu marcam. E:-Hai lasa-ma. Daca pana in minutu' 90 nu am reusit sa dam gol, cum sa nu ma tem? Dupa inca un minut de joc, arbitrul pune capat meciului. ACS Berceni 0-2 Arctic. Desi am marcat foarte tarziu, am reusit cea mai categorica victorie a noastra de pana acum. In cele din urma, am fost inspirat cu introducerea lui Purece. Decarul nostru a decis meciul cu un gol si o pasa de gol. In schimb, ma nemultumea Vilceanu. Stelistul inca nu reusea sa aiba un meci reusit. A avut o evolutie relativ buna in meciul de cupa, insa in rest a fost slab. Eram hotarat sa am o discutie cu el in zilele urmatoare pe acest subiect, pentru ca in ritmul acesta nu ajungea nicaieri.

N-am avut foarte mult timp de odihna pentru ca miercui, pe 24 august, urma sa jucam in turul 4 al Cupei Romaniei impotriva Metalului Resita. Un lucru neobisnuit era faptul ca adversara noastra, care avea rolul de echipa gazda, nu isi disputa meciurile in orasul al carui nume il poarta, ci pe stadionul Vointa din Ghermanesti, undeva pe langa Snagov. Cu toate acestea, tot au reusit sa stranga vreo 1000 de spectatori, in timp ce noi ne chinuiam sa adunam 50 pe teren propriu. Un aspect pozitiv despre acest meci era ca nu mai trebuia sa respectam regula aia enervanta din Liga a 2-a, unde eram obligati sa avem pe tot parcursul meciului minim trei jucatori sub 21 de ani. Aveam putini astfel de fotbalisti si chestia asta ma incurca rau de tot. Ma rugam de fiecare data sa nu se rupa vreunul din ei, ca nu stiu ce m-as fi facut atunci. Tactica noastra a ramas aceeasi de meciul trecut, iar jucatorii cu care urmam sa incepem aceasta partida erau: Matache - Nica, Scarlatache, Miron, Musat - Andrei, Serban - Serediuc, Purece, Calcan - Tudorie. Andrei era in sfarsit suficient de refacut dupa acea accidentare cat sa poata sa inceapa ca titular. Era putin riscant, dat fiind faptul ca un esec astazi ar fi insemnat sfarsitul drumului pentru mine si Mugur, insa am decis sa risc. Gazdele au folosit un sistem 4-1-3-1-1, in care au jucat: Samoila - Cioranu, Dima, E.Matei, Nedelcu - Musca - A.Dan, Buzdugan, Buduroi - Ichim - I.Coman. Discursul meu pentru acest meci nu a fost la fel de "epic" cum a fost cel de la meciul trecut, insa i-am facut sa inteleaga cat de important este ca noi sa obtinem calificarea. Fundasilor le-am cerut sa joace cat se poate de precaut. Pana acum am primit gol in fiecare partida oficiala, deci aveam de ce sa ma tem. In timp ce jucatorii isi strangeau mana inainte de startul meciului, eu si cu Mugur ne tot intrebam cum o sa se descurce Andrei: Eu:-Crezi ca am facut bine ca l-am bagat titular? Mugur:-Nu stiu. De pregatit s-a pregatit bine, l-ai vazut si tu la antrenamente. Acum, sa vedem cum se descurca si in meci. Cat timp nu clacheaza, o sa fie bine. E:-De aia imi e si mie frica. Daca nu face fata presiunii? M:-Hai ma, pana la urma jucam cu Resita, nu cu Dinamo sau Steaua. Daca si cu astia o sa joace cu frica, atunci cu cine sa-l bagam? E:-...cam asa e. Eh, o sa aflam acum cum se descurca. Atat noi cat si ei am inceput meciul precaut. In primul sfert de ora nu a fost nicio faza notabila. In minutul 20, Buduroi ne-a amentintat poarta cu un sut putin din afara careului, insa mingea a trecut alaturi. Meciul a continuat apoi la fel de inchis. Prin minutul 29, Calcan ajunge cumva cu mingea in banda dreapta. Desi era in pozitie ideala de centrare, mijlocasul nostru incearca un sut pe coltul scurt. I-a dat ceva emotii lui Samoila, insa fostul portar al lui Dinamo a reusit sa respinga in corner. Andrei a executat lovitura de colt la prima bara, insa Dima a respins mingea inapoi la optarul nostru. Andrei a intrat apoi mai pe interior si ii centreaza lui Tudorie, insa lovitura sa de cap a fost prada usoara pentru Samoila. In minutul urmator, Purece il gaseste cu o pasa pe Tudorie in zona punctului de la 11 metri. Stelistul suteaza dintr-o bucata pe coltul scurt, insa nimereste bara, dupa care mingea este respinsa in corner de un fundas advers. E:-Bai, sa-mi bag p**a. Ce-am zis ca a intrat. M:-Si eu la fel. Da' n-are nimic, suntem pe ei. Peste alte doua minute, Metalul primeste o lovitura libera indirecta de pe la 30 de metrii pe poarta. Coman ii aseaza mingea lui Musca, iar acesta suteaza in forta. Din fericire, mingea trece milimetric peste transversala. M:-Hai ca am scapat si noi de data asta. E:-Sa stii. Ce bine a tras nebunu'! Desi au fost cateva minute in care s-a jucat foarte frumos, meciul s-a inchis din nou dupa acea faza, iar pana la final nu a mai fost nicio ocazie notabila. Intram asadar la pauza cu rezultat nul pentru prima data intr-un meci oficial. Reusisem sa punem stapanire pe joc pentru cateva minute, insa nu ne mai duceam cu multi oameni in fata de frica sa nu fim prinsi pe contraatac. Chiar nu ne permiteam sa primim astfel de goluri si azi. Am decis sa nu fac nicio schimbare pentru repriza a doua. Erau vreo 2-3 oameni putin mai obositi, dar cu totii au jucat destul de bine si voiam sa profit de forma lor de moment. In minutul 56, Serediuc trimite o centrare la firul ierbii din flancul drept si il gaseste pe Tudorie la prima bara. Atacantul deviaza mingea cu piciorul drept, insa Samoila are un reflex miraculos si reuseste sa respinga cu piciorul in lateral. Mingea ajunge apoi la Calcan care trimite din nou mingea in gura portii, insa Matei a reusit sa bubuie mingea in aut. Meciul s-a inchis apoi de tot. Pana la finalul celor 90 de minute nu a mai fost nicio ocazie periculoasa. In minutul 62 am facut primele doua schimbari, bagandu-i in joc pe Bucsa si Cerchez in locul lui Serban si Tudorie, iar in minutul 74 l-am scos de pe teren si pe Andrei, care era extenuat, si l-am inlocuit cu Vilceanu. Am incercat in utlimul sfert de ora sa profitam de oboseaza gazdelor si sa urcam mai mult in atac. Am schimbat sistemul intr-un 4-1-4-1, cu Bucsa fiind singurul jucator la mijlocul terenului, si cu Serediuc, Purece, Vilceanu, Calcan si Cerchez ramanand in permanenta in atac. Le-am zis si fundasilor laterali, Nica si Musat, sa urce si ei ca sa sustina atacul, insa nu am reusit sa desfacem apararea oltenilor. Deci, primele 90 de minute s-au incheiat cu scor alb. Urmau prelungirile. Le-am explicat foarte clar baietilor ca acum era momentul sa marcam. Jucatorii Metalului erau morti de oboseala si nu pareau sa mai poata tine ritmul. In niciun caz nu voiam sa se ajunga la lovituri de departajare. In minutul 100, era sa regret decizia de a juca atat de ofensiv. Pe un contraatac, Ichim a primit mingea undeva la 40 de metri de poarta noastra si a reusit sa-i trimita o pasa pe culoar catre Coman, demarcat in spatele lui Miron. Desi era aproape un metru in ofsaid, asistentul nu a ridicat fanionul si atacantul a intrat nestingherit in careul nostru. A sutat apoi pe coltul scurt, insa mingea a lovit bara si a iesit afara. E:(catre tusier)-Aloo, fanionul ala ai uitat sa-l mai ridici? (sunt avertizat apoi de arbitrul de rezerva sa nu mai strig la arbitrii. Ma intrept apoi catre Mugur) Uite cum pierdeam meciu' aiurea. M:-Ehe, eu zic ca trebuie sa ne obisnuim si cu treburi d'astea. Ai uitat in ce tara antrenam? E:-Ai dreptate si tu. Prima repriza de prelungiri trece fara sa ne creem vreo ocazie importanta. Jucatorii mei erau si ei storsi de energie, insa le-am cerut sa joace la fel in continuare. In minutul 109, la un corner, Musat paseaza pe coltul scurt catre Miron. Acesta mai departe catre Calcan, iar acesta la randul lui ii paseaza lui Vilceanu, aflat pe linia de 16 metrii a careului. Stelistul suteaza din prima, insa Samoila reuseste sa scoata de sub bara. E:(catre jucatori)-Stati pe ei acolo! Nu-i lasati sa respire! In minutul urmator, dupa ce a trecut si al doilea corner, mingea ajunge la Calcan la aproape 25 de metri de poarta pe mijlocul terenului. Acesta paseaza mai departe pentru Purece, aflat in careu intr-o pozitie usor laterala. Decarul nostru trimite apoi o pasa paralele cu linia portii pentru Vilceanu, care se afla pe partea opusa. Stelistul suteaza puternic cu latul pe coltul scurt si il ia prin surprindere pe Samoila, care ramane fara reactie. 0-1. E:-Este maaa! M:-A dat Dumnezeu! E:-Lasa, mai bine mai tarziu decat niciodata. (catre jucatori)-Stati in spate acum, nu mai riscam nimic. Resitenii s-au aruncat apoi pe atac, insa oboseala isi spunea cuvantul. Gresesc pasa dupa pasa in jumatatea noastra de teren. In minutul 116, Bucsa recupereaza o minge si paseaza lung catre Cerchez, care era liber in cercul de la mijlocul terenului. Omul lui Balasa nu putea sa sprinteze catre careul advers deoarece fundasii centrali ramasesera in spate, asa ca a fost nevoit sa se dupa usor in lateral. Ajunge pana aproape de marginea careului, dupa care ii paseaza in centru lui Purece. Decarul nostru face o fenta simpla pe langa Dima si scapa singur cu portarul. Din pacate, acesta incearca sa ii dea mingea printre picioare lui Samoila, insa fostul dinamovist nu s-a lasat pacalit si a reusit sa respinga in corner. M:-Bai, nu se poate! Inchideam meciu' acum. E:-Da, ba. Da' lasa, macar mai tinem de minge. In minutul urmator, Purece trimite o pasa perfecta pe culoar pentru Cerchez. Atacantul suteaza fara preluare din interiorul careului, insa trimite fix pe directia portarului, care prinde in doi timpi. E:(catre Mugur, in soapta)-Atacantu' p**ii. M:-Daca nu duceam lipsa de atacanti, ii ziceam lu' Cristi sa se spele cu el pe cap. E:-Eh, ce sa-i faci? Am adus noi petardele noastre si are si el petarda lui. In minutul 121, Gata, care a intrat pe teren pe parcursul meciului, primeste mingea in banda stanga si a trimis o centrare la prima bara catre Coman. Din fericire, Matache a iesit dintre buturi si a reusit sa prinda balonul. Dupa aceasta faza, Marius Avram a pus capat meciului. Metalul 0-1(0-0) Arctic. Nu am facut cel mai stralucit meci al nostru, insa cel mai important lucru a fost ca am reusit sa ne calificam. E:-In sfarsit, terminam si noi un meci fara sa primim gol. M:-Da. Si in 120 de minute, nu in 90. Cum ne indreptam catre autocar, il vedeam pe Cristi Balasa, care a venit cu noi in deplasarea asta, cum il felicita pe Cerchez pentru prestatia sa. Probabil din cauza ca era una scurta, fata de cea de la Sfantu Gheorghe. E:(cu Mugur)-Ia-uite-l ma. Daca dadea si gol, cred ca il pupa de-l albea. M:-Nu trebuie sa aiba grija de trimisu' lui? E:(strig la Balasa)-Mai usor Cristi, ca apoi i se urca la cap. Cristi apoi il bate pe umar si il lasa sa o ia inainte catre autocar, el ramanand sa ne astepte pe noi: Cristi:-De ce sa-l las? Daca a jucat bine nu trebuie felicitat? E:-Un sut pe poarta inseamna sa joace bine la tine? C:-Hai ma, ca a alergat, s-a zbatut. Da' ce, tu nu aveai de gand sa-l feliciti? Cum vrei tu sa-i pastrezi moralu' ridicat? M:-Una e sa-l incurajezi dupa primu' meci, alta e sa-l feliciti. N-a rupt gura targului, totusi. C:-Lasa ma, ca a jucat varu' vostru mai bine. E:-Ai rabdare, ca vine dupa o accidentare si el. Stai sa-l vezi cand si-o da drumu' la joc. M:-Sa te vad atunci cum il feliciti si pe el. C:(pe un ton ofticat)-Ehe, mai e mult pana departe baieti. Cum am urcat in autocar, Cerchez a venit direct la noi sa ne multumeasca (virgula) ca l-am bagat astazi in meci. Ma tot intrebam daca i-o zice Cristi sa se de-a cu binisoru' pe langa noi sau daca asa o gandi el ca trebuie sa faca. Cum, necum, ne era simpatic baiatul.

Vineri seara. Pe o caldura de 34 de grade, noi trebuia sa jucam in etapa a treia impotriva echipei Soimii Pancota. Un meci pe care eram obligati sa nu-l pierdem ca sa ne pastram locurile la carma echipei. Cu toate ca era o miza mare la mijloc pentru mine si Mugur, eram complet degajati. Nu simteam niciun pic de presiune. Si pana la urma, daca urma sa pierdem meciul acesta, am fi meritat sa ne dea afara. Ar insemna ca nu este de noi aceasta meserie. In acel 4-2-3-1 al nostru, jucatorii care intrau din primul minut sunt: Matache - Barboianu, Frasinescu, Miron, Musat - L.Mihai, Serban - Serediuc, Purece, Vilceanu - Tudorie. Ca si pana acum, adversarii au inceput cu o asezare in oglinda cu a noastra: Horvat - Stelitano, Vulpe, Cochintu, Covrtanovic - Taider, Popa - Murakami, Diamond, Mitu - Burlacu. Marea surpriza a "soimilor" pentru acest sezon era fara discutie Mitu, care juca la 41 de ani. Inainte de iesirea pe teren, am stat de vorba cu jucatorii in vestiar: "Ia ziceti, baieti, ne trezim si noi azi? (ma uit in jur, majoritatea se uitau la mine, cativa se uitau pe pereti. Ridic tonul) Ne trezim? (acum erau cu totii cu ochii la mine). Este a treia etapa din campionat. Suntem de departe favoriti sa terminam campionatul pe primu' loc, si totusi am pierdut primele doua meciuri. Unde va este daruirea? Unde va este pasiunea? Voi v-ati uitat prin presa in ultimele zile? Toata lumea rade de noi. "echipa de vedete pierde meci dupa meci". Nu v-ati saturat de situatia asta? Nu vreti sa inchideti odata toate gurile rele, sa le dati peste nas tuturor celor care va iau la misto? Robert, Alex (Vilceanu si Tudorie) nu vreti sa-i aratati lu' Becali ce jucatori are el la dispozitie? Sa-l faceti sa planga dupa voi ca nu v-a pastrat le echipa mare? Ionut (Serban), tu nu vrei sa-i arati lu' Andone ca ai putea sa fi om de baza la el in echipa. (ridic si mai mult tonul) Si voi, ceilalti, nu vreti sa le aratati fostilor vostri sefi si patroni cat de fraieri au fost ca au lasat asa jucatori de calitate sa plece pe degeaba? Haideti sa le inchidem tuturor gura si sa le aratam odata pentru totdeauna ca meritam sa fim acolo sus. Sa le aratam de ce suntem in stare." Discursul meu a avut un efect bun. Toti au inceput sa strige si sa se incurajeze unul pe celalalt la iesirea din vestiare. Simteam ca totul o sa mearga bine pentru noi astazi. Mugur:-Hai ca mai aveai putin si ma faceai sa plang. Eu:-Deci m-am descurcat bine? M:-Clar. N-ai vazut cat de hotarati sunt? Acum, sa-i vedem si pe teren. E:-Da. Acolo conteaza cel mai mult. Si incepea meciul. Ca si in prima etapa, prin tribune nu erau mai mult de 50 de oameni. Pana la urma, la cum jucasem in primele doua etape, nici nu aveau prea mare motiv ca sa vina sa ne vada. Meciul l-am inceput in forta. In primu minut, Purece a incercat sa forteze o patrundere in careul advers, insa a fost faultat cam la 20 de metrii de poarta. Serban a batut lovitura libera, insa sutul sau a trecut putin peste transversala. E:-Pfoaa, ce am zis ca a intrat. M:-Si eu la fel. Ce inceput bun ar fi fost. Meciul nu a continuat la fel de simplu. Oaspetii faceau un presing agresiv la 30-40 de metrii de poarta si ne era greu sa ne apropiem in pase de careul advers. Prin minutul 24, primim o lovitura libera in lateral. Vilceanu bate pe jos pana la Purece, care primeste mingea in interiorul careului advers. Decarul nostru suteaza din intoarcere pe coltul scurt, insa se lasa pe spate in momentul executiei si trimite peste poarta. E:-Sa-mi bag p**a, iar ne jucam cu ocaziile. Asa am facut si pana acum, noi cu ocaziile si adversarii cu golurile. M:-Sa speram ca azi o sa iasa altfel. In minutul 37, Mihai reuseste o actiune personala pe mijlocul terenului. Dupa ce ajunge cu mingea pana aproape de marginea careului de 16 metrii, suteaza in forta pe coltul scurt, insa Horvat respinge in corner. Prima repriza se scurge usor-usor, iar noi nu reusim sa ne mai apropiem periculos de poarta. In primul minut de prelungiri, Purece bate un corner pe bara a doua, catre Frasinescu. Fundasul nostru este tras si daramat de Vulpe la coltul careului mic, iar arbitrul meciului. Ovidiu Hategan, arata catre punctul cu var. E:-11 metri! Este ma! M:-Cine sa bata? E:(cat ma gandesc, il vad pe Tudorie ca aresteaza mingea)-Lasa-l pe Alex. Daca da gol, o sa-i dea mai multa incredere. M:-Cum zici tu. Atacantul nostru plaseaza mingea sub bara. Desi Horvat nu a plonjat in nicio directie si sutul a trecut aproape de el, nu a reusit sa intervina. 1-0. E:-Bine ma! (bat palma cu Mugur). Conducem si noi in sfarsit. M:-Era si timpu'. Si am dat perfect, fix inainte de pauza. E:(intre timp, au venit si jucatorii pe margine sa sarbatoreasca golul)-Bine ma baieti, asa va vreau. Imediat dupa gol, arbitrul pune capat primei parti. Nu numai ca nu am mai primit gol inainte de pauza, dar reuseam chiar sa conducem. Doua premiere. La vestiare nu am schimbat nimic, nici tactica, nici vreun jucator. Serban si Vilceanu erau cam obositi, dar nu prea puteam sa-l schimb pe vreunul din ei pentru ca aveam doar trei jucatori sub 21 de ani pe teren, iar daca il scoteam pe vreunul din ei, trebuia sa bag altul, si pe banca nu-l aveam decat pe Petre. Repriza a doua nu a mai inceput la fel de bine. La doar doua minute dupa reluarea jocului, dupa o lovitura libera respinsa initial de apararea noastra, mingea a ajuns la Murakami, cam la 30 de metri de poarta, usor in lateral. Jucatorul oaspetilor a avansat putin cu mingea si a pasat in careu spre Cochintu, care deviaza mingea in poarta pe coltul scurt. Salvarea noastra a venit de la tusier, care ridicase fanionul pentru o pozitie de ofsaid la fundasul "soimilor". E:(strig la jucatori)-Hei! Mai cu atentie, da? Hai, sa nu ne culcam pe o ureche. Peste alte doua minute, Frasinescu greseste o pasa in lateral si ii trimite balonul aceluias Murakami. Japonezul nu sta pe ganduri si ii paseaza pe culoar varfului Burlacu. Acesta intra cu mingea in careu, insa Miron a reusit sa ajunga inaintea lui, fortandu-l sa se opreasca. Frasinescu vine apoi din spate si intra copilareste prin alunecare, reusind sa loveasca doar piciorul adversarului. Hategan nu sta pe ganduri si acorda din nou 11 metri si un cartonas galben fundasului nostru. E:(ma uit pe banca)-Marius (Constantin), pregateste-te sa intri. M:-Pe cine schimbi ma? E:-Tu pe cine crezi? M:-Pe Frasinescu? Doar pentru faultu' asta? E:-A scapat adversaru' din marcaj la golu' ala anulat, a gresit pasa mai devreme si acum a facut si penalti. Cum crezi ca are moralu' in momentu' asta? Crezi ca o sa mai joace ceva? M:-...mda, cred ca ai dreptate. Fostul stelist, Dorinel Popa, executa pentru oaspeti. Acesta plaseaza perfect mingea la radacina barei din stanga lui Matache. Desi portarul nostru ghicise coltul, nu a reusit sa intervina. 1-1. E:(strig la jucatori)-Hai, acum va treziti si voi? Hai ca i-ati lasat sa joace destul. In minutul 54 fac si primele doua schimbari: Marius Constantin si Andrei in locul lui Frasinescu, respectiv Liviu Mihai. Restul meciului a fost jalnic. Adversarii se aparau la perfectie, iar noi greseam pasa dupa pasa. In minutul 78 am facut si ultima schimbare: Patrick Petre in locul lui Vilceanu, care pe langa ca era obosit, nici nu jucase nimic. In minutul 80, adversarii au inca o lovitura libera din lateral. Mitu centreaza, mingea trece prin fata careului mic si ajunge pe bara a doua la Cochintu. Fundasul suteaza din voleu spre coltul lung, insa Petre, cel care pazea bara, reuseste sa respinga in corner. E:-Doamne, nu se poate. Pe bune, ne bat si astia? M:-Ar trebui sa ne ducem cu mai multi oameni in fata. E:-Si sa dea iar astia o pasa lunga si sa luam gol? Lasa, jucam tot asa. M:-Zi-le macar fundasilor laterali. Ca daca jucam asa in continuare nu o sa marcam niciodata. Dupa ce ne-am contrazis putin, am decis sa fac cum a zis Mugur si sa le spun fundasilor de pe benzi sa urce mai mult in fata. In minutul 85, Andrei il vede pe Horvat putin iesit din poarta si incearca sa-l surprinda cu un sut de pe la 35-40 de metrii. Executia a fost insa moale, iar portarul s-a redresat si a reusit sa prinda. M:-Daca o baga Andrei pe aia, era erou. E:-Daca... Un minut mai tarziu, Serediuc primeste mingea in banda dreapta de la Andrei si pleaca in viteza spre linia de fund a terenului. Trimite apoi o centrare la firul ierbii spre bara a doua, acolo unde se demarcase Petre. Pustiul suteaza fix pe centrul portii, iar Horvat respinge cu piciorul. Dinamovistul are noroc, mingea sarind tot la el. Din pacate, desi avea toata poarta libera, acesta trimite cu varful bocancului pe langa bara. E:(imi pun mainile in cap si ma intorc cu fata catre banca)-Nu se poate. Deci nu se poate. Asta ori e blestem, ori astia ne saboteaza. Da-o-n mortii ei, cum p**a mea sa ratezi de acolo? M:-Nu stiu ce sa mai zic. N-am vazut asa ceva in viata mea. In minutul 89, reusim sa recuperam o minge in propria jumatate. Purece, care se afla la balon, il vede pe Tudorie plasat intre fundasii adversi, care stateau la vreo 40 de metrii de poarta, si trimite o minge lunga pentru atacantul nostru. Stelistul preia, intra in careu si suteaza cu sete pe stanga lui Horvat, care ramane fara reactie. 2-1. (eu si Mugur in acelasi timp)-Goooooool ma! A explodat toata banca. Tudorie a sprintat apoi spre margine, urmat de restul jucatorilor care au facut gramada peste marcator. E:-Bravo Alexe! Tot asa! Imediat dupa ce am terminat de sarbatorit, i-am instruit pe jucatori sa stea cat mai retrasi si sa nu mai urce in fata. Erau ultimele minute de joc si nu voiam sa scapam cumva victoria printre degete. In cele trei minute de prelungiri aratate de la margine nu s-a mai intamplat nimic important, iar Hategan a fluierat finalul partidei. Arctic 2-1 Soimii Pancota. In sfarsit, primele noastre puncte, prima noastra victorie. E:(in timp ce ma imbratisam cu Mugur)-Ti-am zis ca o sa-i dea increde penaltiu' ala? A avut doua suturi si a dat doua goluri. M:-Eh, mai ai si tu idei bune din cand in cand. Meciul in sine nu a fost unul urias, insa fiind primul pe care il castigam si stiind situatia in care ne aflam, a fost o adevarata euforie pentru noi. Acum trebuia doar sa profitam de "boost-ul" acesta de moral si sa jucam la fel in continuare

Mugur:-Ne-a trecut glontu' pe la ureche. Stii asta, nu? Eu:-Ne-a trecut? Eu zic ca nu a trecut, pentru ca inca nu s-a tras. M:-Asa crezi? E:-Asa stiu. O sa se traga in etapa a treia. O sa se traga vineri, cand jucam cu Soimii Pancota. Atunci vedem daca ne nimereste glontu' sau daca ne trece pe la ureche. M:-Si tu ce zici? Ne nimereste? E:-Sincer? Daca nici pe astia nu-i batem, atunci meritam sa ne dea afara. Chiar daca a zis ca trebuie sa scoatem puncte in urmatoarele cinci meciuri, nu neaaparat sa castigam. M:-Da, dar tu ce crezi? Ii batem? Putem sa-i batem? E:-De putut, putem. Dar, asa am fi putut si in prima etapa, si in a doua...mai bine sa asteptam si sa vedem. Sa nu ne mai credem invingatori dinainte. M:-Da' noi nu ne-am crezut. Ai zis-o si tu, le-ai zis-o si baietilor, "nu iesit acolo crezand ca meciul e deja castigat. Munciti!". E:-Da. Dar acum cred ca stiu ce cuvinte sa folosesc ca sa ii si conving de acest lucru. M:-E bine ca stii ce cuvinte sa folosesti. Dar jucatori? Tactica. E:(ma bufneste rasul)-Nu o sa mai jucam inaintat. M:(zambind)-E un inceput bun. E:-Si ai avut dreptate si cu Niculae si Costea. Sunt out amandoi. M:(se uita la mine mirat)-Definitiv? E:-Daca o sa avem vreo accidentare, o sa mai intre unul din ei pe banca. Pana atunci, nu mai pupa. Nu ne permitem sa le dam lor sanse sa ne arate ca inca mai pot pentru tot restu' sezonului. De acum o sa joace doar Tudorie si Cerchez. M:-Tipu' lu' Cristi? Vrei sa-l folosim pe el? E:-Nu ca titular. O sa frece banca, titular o sa fie doar Tudorie. M:-Da, da' l-ai vazut si pe el. In prima etapa a fost praf. E:-A fost. Da' e tanar, are timp sa-si imbunatateasca jocu'. M:-Deci pentru el e timp, da' pentru ailalti doi nu e? E:-De el stim ca o sa poata, de ei nu stim daca mai pot. Si in plus, de cand le ei lor apararea? Ca doar erai impotriva lor dinaintea mea. M:-Nu le iau apararea. Doar ca pare cam dur sa te hotarasti dintr-o data sa nu-i mai folosesti deloc. E:-Marius inca e bun. Nu neaaparat pe teren, da' e lider de vestiar. El poate sa ne ajute si in alte feluri, nu neaaparat jucand. Costea, in schimb, cred ca o sa trebuiasca sa-si caute echipa din iarna. M:-Vrei sa-i reziliem contractu'? E:-Nu neaaparat. Daca o sa fie dorit de cineva, il dam pe gratis. O sa-i zic si lui la iarna ca nu o sa fie folosit si ca sa incerce sa-si caute un loc in alta parte. Daca o sa-i placa sa stea sa frece banca la noi si n-o sa vrea sa plece, o sa fie treaba lui. M:-Daca zici tu. (il bufneste rasul) Iti dai seama ce o sa-ti scoata ochiii Cristi daca il folosim pe Cerchez si o sa joace bine? E:(rad si eu)-Parca il si aud "Ar trebui sa-mi pupi picioarele, eu ti l-am adus pe baiatu' asta. O sa castigi Champions League-u' cu el". M:(continua sa rada)-Sunt curios daca ti-o zice ceva daca nu-l folosim. E:-Pai nu stii ca mi-a zis dupa primu' meci? Ma mir cum de nu mi-a zis nimic si dupa ce am jucat cu Sepsi. M:-E ofticat ca il bagam pe no name-ul nostru si nu-l bagam pe al lui. E:-De Andrei zici? M:-Care altu'? Nu e ca si cum am avea o echipa plina de anonimi. E:-Acum, sa-ti zic sincer, cred ca o sa aiba si putin noroc Andrei. Daca jucam tot 4-2-3-1, pentru alea doua posturi de la mijloc nu e concurenta foarte mare. Pe un post sunt Serban si cu Bucsa, ca ei sunt la inchidere, si pe celalalt e cam singur. M:-Cum ma singur? Pai si Purece, Enceanu? E:-Aia sunt mai buni in spatele varfului, nu la mijlocu' terenului. M:-Bun, da' daca nu o sa faca fata? Daca o sa fie praf? E:-Asta o sa aflam abia dupa ce o sa joace cateva meciuri ca titular. Ca in alea cateva minute cat a jucat pana acum nu prea a avut ce arata. M:(sta putin pe ganduri)-Crezi ca o sa fie el destul de bun? E:-Inafara de faptu' ca oboseste cam repede, ce nu-ti place la el? E cat de cat tehnic, loveste bine mingea cu ambele picioare. Nu prea are viteza si rezistenta, in rest nu e cu nimic sub astialalti. M:(zambeste)-Mi se pare atat de ciudat sa-l stiu ca joaca in Liga a 2-a. El, care pana anu' asta a jucat doar prin sate si comune. E:-De el ti se pare ciudat? Da' de noi care antrenam in Liga a 2-a, cu asta te-ai obisnuit deja? M:-Ma, noi avem deja doua meciuri antrenate, el a jucat doar cateva minute din postura de rezerva. E:-Ma rog. (ma uit catre jucatori) Ii mai lasam sa alerge sau trecem la altceva? M:(se uita la ceas)-Cred ca au alergat destul. Era luni, iar noi eram cu echipa pe teren, la antrenament. Fata de infrangerea din prima etapa, in urma careia am intrat in depresie, aceasta nu m-a mai afectat la fel de tare. Eram perfect calm, atat eu cat si Mugur. Bine, el a fost la fel si dupa prima, numai eu o priveam ca pe o drama. Urmatorul nostru meci urma sa aiba loc vineri seara la ora 19:00. Am decis cu mult inainte ceea ce urma sa schimbam la primul 11. As fi vrut, de asemenea, sa incepem si cu Andrei din primul minut, insa nu era complet refacut dupa accidentarea pe care o suferise in cantonamentul din Elvetia, asa ca primul sau meci ca titular mai avea de asteptat o vreme. Speram ca macar sa apuce sa demonstreze ca are calitate. Chiar daca noi am fi dati afara in saptamanile urmatoare din cauza rezultatelor, macar sa-si fi consolidat el un loc in echipa. Macar sa fi stiut ca a ramas unul din noi cu ceva dupa toata aceasta experienta.

Dupa ce am iesit de la vestiare, ma trezesc ca vine un domn necunoscut la mine. Ma intreaba daca pot sa iau parte la un scurt interviu de dupa meci pentru Digi Sport. Am ramas putin socat, nu ma gandeam ca si in Liga a 2-a li se iau antrenorilor interviuri la sfarsitul meciurilor. Am asteptat apoi cateva secunde pana sa intram in direct: Reporter:-Da, suntem in direct cu antrenorul celor de la Arctic Gaesti, Gabriel Stoian. Buna ziua, Gabi! Un inceput de sezon desastruos pentru voi, doua meciuri, doua infrangeri. Este meseria aceasta mai grea de cat te asteptai? Eu:-Buna ziua! (ma gandesc cateva secunde ce o sa zic mai departe) A fost un inceput total neasteptat. Ma asteptam sa fim ceva mai lucizi, atat in ceea ce priveste faza de aparare cat si faza de atac. Nu reusim sa inscriem din ocazii importante, luam goluri care, dupa parerea mea, puteau fi evitate. Ce sa zic? Asta imi arata ca mai avem mult de munca. R:-Este ceva ce va lipseste in acest moment? E:-Omogenitatea, fara discutie. Avem un lot nou format, muti dintre acesti baieti joaca pentru prima data impreuna. Este dificil sa ne iasa totul din prima. Lotul, stiti si dumneavoastra, este unul valoros, multi jucatori cu nume. Sper ca in meciurile ce urmeaza sa reusim sa ne ridicam la nivelul asteptarilor. R:-Simti ca ai gresit undeva in alegerea tacticii, a lotului? E:-Antrenorul este principalul responsabil de rezultatele unei echipe. Da, am facut greseli in ceea ce priveste tactica echipei, nu mi-e frica sa o recunosc. Pe jucatori ii cunosteam foarte bine dinainte sa fiu numit antrenor. Sunt jucatori de calitate, jucatori care mai au foarte multe de demonstrat, mai ales la aceasta echipa. Cum am mai spus, lotul este nou si este foarte greu sa apara din prima relatii de joc. Mai au nevoie de putin timp pana sa-si dea drumul la joc. R:-Obiectivul vostru pentru acest sezon este promovarea in prima liga. Dupa aceste doua etape, crezi ca se mai poate realiza? E:-Bineinteles. Da, nu am reusit sa strangem niciun punct pana acum, dar mai este foarte mult de jucat. Sunt totusi 38 de etape, avem timp destul sa ne redresam. R:-Aveti ceva sa le reprosati jucatorilor dupa acest rezultat? E:-Au fost, ce-i drept, si cateva greseli colective, si greseli individuale, dar nu vreau sa dau nume, sa zic ca X sau Y au fost de vina. Dupa cum v-am mai spus, principalul responsabil sunt eu. Este pacat, pentru ca prost nu am jucat. In ambele meciuri am avut o posesie mai buna, am avut mai multe ocazii, dar trebuie sa invatam sa profitam de aceste ocazii. Astazi, adversarii au marcat la singurul lor sut pe poarta, iar noi am ratat cu poarta goala. Deci situatia nu este chiar atat de drastica precum pare, insa mai sunt cateva chestii care trebuiesc reglate. R:-Dar in ceea ce priveste lotul, crezi ca sunteti acoperiti pe toate posturile, mai aveti nevoie de intarir? E:-Lotul este unul foarte consistent. Cred ca sunt antrenori din Liga 1 care ar visa sa aiba un lot precum al nostru. Deocamdata stam bine, probabil ca in iarna vom decide daca va pleca cineva, daca va mai veni cineva. Ramane de vazut. R:-Ok, iti multumim mult pentru interventie! Va dorim o zi buna! E:-O zi frumoasa si dumneavoastra. Intotdeauna mi-am imaginat ca in primul mei interviu la tv o sa fiu admirat pentru tacticile si ideile mele geniale. Niciodata nu mi-as fi inchipuit ca o sa trebuiasca sa dau explicatii pentru ca pierdusem primele doua etape din campionat. Din pacate, acelea nu aveau sa fie ultimele explicatii pe care trebuia sa le dau in ziua aceea. In timp ce eram pe autocar, primesc un telefon de la Cristi Balasa. Desi nu aveam chef de el, m-am gandit ca ar fi bine sa-i raspund totusi. Si bine am facut: -Ia zi, Cristi! -Ce faceti, sunteti pe drum? -Da. Cam in 3-4 ore o sa ajungem in Targoviste. -Dupa ce ajungi, sa vi pana in Gaesti, ca seful cel mare vrea sa vorbeasca cu noi. (desi ma astepta la treaba asta, ma panicasem putin)-Ok, am inteles. (si inchide) Mugur:-Ce voia? Eu:-Ne-a chemat turcu' pana la Gaesti. A zis ca trebuie sa discute cu noi. M:(se uita in fata si trage un oftat)-Gata? Se termina? E:(raman tacut pentru cateva secunde)-Nu stiu...probabil. Am ramas tacuti pe tot restul drumului. Nu mai aveam chef de vorba. Faptul ca aventura noastra in Liga a 2-a urma sa se incheie brusc ne-a demoralizat de tot. Deja stateam si ma gandeam ce voi face mai departe. Nu credeam ca mai era posibil sa-mi gasesc un alt post pe undeva, mai ales dupa ce a vazut o tara intreaga la tv ca sunt antrenor slab. Poate sa ma intorc in ligile regionale, unde nu erau nici bani si nici pretentii. Pe seara, am ajuns si la sediul Arctic din Gaesti. Am intrat in biroul domnului Hasan, iar el si cu Cristi erau deja acolo. Dupa ce am luat si eu loc, am fost intrebat de turc: Hasan:-Banuiesti ca nu e nevoie sa zic de ce te-am chemat aici. Eu:-Nu. Stiu si eu despre ce e vorba. Cristi:-Am jucato doua meciuri si le-am pierdut pe ambele. Cum explici rezultatele astea? E:(dau din umeri)-Ce e de explicat? Nu reusim sa invingem. Toti jucatorii sunt noi, nu au cum sa joace bine de la inceput. C:-Da. Dar a fost decizia ta sa aducem toti jucatorii. Nu te-ai gandit la treaba asta, ca daca aduci 20 si ceva de jucatori noi ca nu o sa joace nimic. E:-Eu nu am zis ca nu joaca, eu am zis ca nu castigam. Doar te-ai uitat la meciuri, ai vazut ca noi dominam. C:-Eu nu am vazut decat ca pierdem. Tu poate ca esti multumit ca avem mai multe suturi decat adversarii, dar pe noi ne intereseaza punctele, ca cu alea promovam in prima liga, nu cu ocazii de gol. E:-O sa vina si punctele. Ne imbunatatim jocul de la meci la meci, o sa incepem sa si castigam la un moment dat. C:-Si cand o sa vina momentul ala? La iarna? E:(ma uit pentru cateva secunde in pamant inainte sa incep sa vorbesc)-Promit...de fapt, nu. Garantez ca din etape urmatoare o sa vina si punctele. C:-Garantezi tu treaba asta? E:-Da. C:(se uita catre turc)-Dumneavoastra ce parere aveti? H:(se uita cateva secunde catre birou)-Uite...inteleg ca e greu sa avem rezultat de la inceput. Esti nou venit, jucatorii sunt nou veniti. Nu sunt absurd, stiu ca nu poti sa batut din palme si sa faci rezultat sa apara. Dar, trebuie inteles ca si rabdarea nostra are limita. Nu suntem un club mic, nu suntem un club sarac, deci avem anume pretentii. Deci, uite ce am hotarat. Ca sa fi sigur de post tau, vreau sa obtinut puncte in urmatoarele cinci etape. O singura infrangere si s-ar putea sa cautat alt antrenor. E:-Am inteles. H:-Si nu numai asta. Dupa etapa urmatorea avem meci de cupa. Obligatoriu mergem mai departe. Daca nu, cum ti-am mai spus, cautat pe altcineva. Deci, nu vreau sa suparat... E:-Nu, nu, stati linistit. Va inteleg decizia. H:-Deci, inteles? Ca sa fi sigur de post, calificat mai departe in cupa si puncte in urmatore cinci meciuri de campionat. E:-Sigur. Va multumesc. Dau apoi mana cu amandoi si plec. Puteam sa rasuflu usurat, macar pentru moment. Stiam ca voi mai fi antrenor la Arctic pentru cel putin inca o etapa. Cum am iesit din cladire si am intrat in masina, l-am sunat si pe Mugur si i-am dat vestea. Acum, stiam amandoi ca nu mai era loc de greseli. Eram obligati sa aducem puncte in meciurile ce urmau.

A doua etapa din Liga a 2-a urma sa aiba loc intr-o sambata, pe 13 august la ora 12:00 impotriva lui Sepsi OSK. Aceasta avea sa fie una de-a dreptul speciala pentru mie, deoarece era primul nostru meci televizat. Partida urma sa se desfasoare pe stadionul Municipal din Sfantu Gheorghe. A avut parte de o surpriza placuta atunci cand am aflat ca la meci venisera mai mult de 4000 de oameni. Sigur, erau cu totii suporteri ai echipei adverse, dar totusi, era placut sa jucam cu un stadion plin (capacitatea maxima fiind de 5000 de locuri). Am decis sa incerc ceea ce imi sugerase Mugur cu cateva zile in urma si sa incep cu Marius Niculae in atac si cu Florin Costea pe banca, pe care intentionam sa-l introduc pe parcursul meciului. De asemenea, am schimbat si sitemul de joc de la 4-3-3 cum am jucat in amicale si in prima etapa la 4-2-3-1. Primul 11 arata astfel: Lazar - Barboianu, Frasinescu, Constantin, Vasile - Serban, Bucsa - Petre, Purece, Calcan - Niculae. Gazdele au inceput cu o asezare in oglinda: Mutu - Chis, Ursu, Damian, Tepes - Burlacu, Minciuna - Popan, Bustei, Plamada - Hadnagy. Am incercat sa-i incurajez pe jucatori cat am putut de mult. Le-am zis ca ce a fost in prima etapa a fost doar o intamplare, ca pot sa joace mult mai bine de atat, bla-blauri d'astea. Reactia lor a fost destul de pozitiva. Spre deosebire de meciurile amicale cand vorbeam si parca nu ma baga nimeni in seama, acum chiar simteam ca inteleg ceea ce le transmit. Speram doar sa arate treaba asta si pe teren. Ma tot gandeam inainte sa ajungem la stadion cum o sa ma comport pe margine stiind ca meciul era transmis la tv. Insa, odata ce am pasit pe gazon am uitat cu totul de acest lucru. Un detaliu interesant despre acel oras despre care eu nu aveam habar este ca majoritatea celor din Sfantu Gheorghe sunt unguri. Auzindu-i pe spectatorii care stateau in spatele bancii tehnice vorbind intr-o limba pe care nu o intelegeam imi dadea senzatia ca nici numai eram in Romania in acele momente. Mugur:-Ma, tu esti sigur ca nu am iesit din tara? Eu:-Eu asa zic, ca nu am iesit. Nici tu nu esti obisnuit sa auzi atata lume vorbind in alta limba decat a ta? M:-Nu prea. Tot stau si ma intreb ce injuraturi ne arunca. E:-Da-i in ma-sa. E mai important ce zic aia sau ce se intampla pe teren? M:-Ai si tu dreptate. In minutul 7, Barboianu vede deja primul cartonas galben pentru o intrare intarziata. Peste doua minute, apare si prima ocazie. Calcan primeste o pasa de la Purece undeva la marginea careului de 16 metrii. Mijlocasul nostru de banda suteaza fara preluare cu piciorul drept, insa mingea trece la cativa centimetri de bara portii. In minutul 11, Frasinescu primeste al doilea avertisment al meciului, tot pentru un fault intarziat. E:(strig la jucatori)-Alo! Mai cu atentie, da? Ce dracu, e deja al doilea si n-a trecut nici macar un sfert de ora. In minutul 15, Serban primeste o pasa in interiorul careului advers de la acelasi Purece. Mijlocasul nostru, aflat deja cu fata la poarta, suteaza puternic dintr-o bucata, insa trimite fix pe directia portarului, acesta reusind sa respinga in lateral. M:-Parca aratam mai bine azi, nu? E:-Da. Bine, nici astia nu fac presing cum faceau brailenii. Ne lasa sa jucam mai liber. M:-Sper sa si reusim sa profitam. In minutul 17, Burlacu trimite o minge de urmarire din jumatatea proprie de teren pentru Hadnagy. Desi are 36 de ani, atacantul pleaca in viteza pe langa fundasii nostrii centrali, care se aflau undeva la 40-45 de metrii de poarta, preia si duce mingea pana in careul nostru. De acolo suteaza in forta, dar trimite balonul peste transversala. E:-Bai, sa-mi bag p**a. Cat e de batran si tot nu pot sa-l prinda. M:-Sa le zicem sa stea ceva mai retras? E:(ma gandesc putin)-Nu. Trebuie sa punem presiune pe ei, mai ales ca ei aproape ca se baga cu fundu-n poarta. Daca ne retragem, nu o sa mai facem nimic pe atac. M:-Si daca mai dau vreo pasa d'aia? De cate ori crezi ca o sa mai rateze? E:-S-a intamplat odata, da-l in ma-sa. De cate ori crezi ca o sa poata sa scape asa? In minutul 28, reusim din nou sa ducem mingea pana la linia de 16 metrii a adversarilor. De aceasta data, cel care primea pasa a fost Bucsa, insa sutul sau a fost blocat de un fundas al lui Sepsi. Gazdele degajeaza apoi mingea in fata spre acelasi Hadnagy, care statea la panda la mijlocul terenului. Atacantul ajunge la mingea, insa Marius Constantin ii blocheaza bine culoarul spre poarta si acesta este nevoit sa fuga cu ea in banda dreapta. De acolo, ii paseaza in spate lui Popan, care venea in viteza sa-l ajute. Acesta preia si centreaza spre bara a doua, acolo unde sprintase Plamada care trimite puternic cu capul spre poarta. Lazar reuseste sa atinga mingea, insa nu reuseste sa o si respinga de pe cadrul portii. 1-0. M:(pe un ton rastit)-Na, ma! Ce ti-am zis? E:(cu mainile in cap)-Doamneee, nu se poate! M:-Fa-le semn sau striga la ei sa stea mai in spate, ca o sa tot incasam asa. E:-Acum nu mai...tre sa ne ducem peste ei. Ori ca luam unu', ori ca luam cinci', tot aia e. M:(ma trage de brat)-Bai, asta e meci de campionat, nu de cupa. Aici conteaza golaveraju'. Daca ne umilesc astia, ne trimite turcu' inapoi acasa. E:(nervos)-Nu ne retragem! Atacam cu tot ce avem si intoarcem scoru'. M:(se uita cateva secunde la mine, dupa care isi intoarce privirea catre teren, zicand usor)-Treaba ta, ma. Golul incasat i-a afectat pe jucatori. De data asta, insa, nu i-a demoralizat, ci i-a enervat. In minutul 32, Marius Constantin baga piciorul tare la un adversar pe la mijlocul terenului si vede si el cartonasul galben. Peste doar un minut, Serban comite si el un fault asemanator, iar arbitrul Coltescu il avertizeaza si pe el. E:(strig la jucatori)-Baa, calmati-va dracu'! Noi trebuie sa dam goluri, nu sa rupem picioare. In minutul 35, la un corner al adversarilor batut pe bara a doua, Damian se inalta si trimite cu capul mingea in plasa portii. Din fericire pentru noi, golul a fost anulat pentru un fault asupra lui Frasinescu. In minutul 40, Bucsa ia si el exemplul colegilor sai si comite un fault dur la mijlocul terenului, primind si el galben. Era deja al cincelea. E:-Maaama, mama, mama! Ce le facem, ma, sa nu mai intre ca spartii? M:(fara sa se uite la mine)-Fa, ma, ce vrei. Ca vad ca si asa nu te intereseaza ce am eu de zis. Ma uit lung la Mugur. Simteam nevoia sa-i zic ceva, dar am reusit sa ma stapanesc. Ultimul lucru de care mai aveam nevoie in momentul acela era o cearta cu secundul. Dupa acea faza nu s-a mai intamplat nimic notabil si deci intram la pauza in dezavantaj. Habar nu aveam ce sa le zic. Erau cu totii nervosi si ma temeam ca daca incep sa ma rastesc la ei o sa fac mai mult rau decat bine. Am incercat sa-i imbunez, sa le zic ca imi place atitudinea lor, ca aveam nevoie de o astfel de rautate ca sa intoarcem scorul. Dar, pana sa iesim din nou pe gazon, le-am spus sa aiba mai multa grija cu faulturile. la pauza am facut si inlocuirea pe care o stabilisem dinainte, Florin Costea in locul lui Marius Niculae. Meciul a continuat din ce in ce mai rau. In minutul 48, Bucsa il faulteaza din spate pe Bustei in jumatatea de teren a oaspetilor si arbitrul Coltescu ii acorda al doilea galben fara sa stea pe ganduri. E:-Da-i ba-n p**a mea de aici. Zici ca fac intentionat. Mugur nu mai schita niciun gest. Deja imi era indiferent in acel moment daca era el suparat sau nu. Deja imi imaginam cum o sa fiu sunat maine sa mi se transmita ca suntem dati afara. Dar apoi m-am gandit "Chiar daca pierdem, un gol tot o sa dam". Apoi am strigat la jucatori sa joace la fel, sa nu se retraga. Le-am zis ca atacam, orice-ar fi. Prin minutul 60, adversarii trimit inca o minge lunga din propria jumatate catre varful lor Hadnagy. Constantin reuseste sa respinga de aceasta data si, fara sa vrea, ii trimite o pasa perfecta lui Florin Costea, care scapa singur inspre poarta adversa. Olteanul intra in careu, insa suteaza pe langa poarta. E:(imi pun mainile pe fata)-Nu se poate. Uite cum ne batem joc de ocazii. (incerc apoi sa-i incurajez) Nu-i nimic! Tot asa, ca trebuie sa intre odata! In minutul 63, Vasile pierde copilareste o minge in banda stanga in fata lui Popan, la o faza la care eram cu toata echipa in fata. Mijlocasul gazdelor trimite o minge de urmarire catre acelasi Hadnagy, care pleaca inspre careul nostru din propria jumatate. Acesta intra in suprafata de pedeapsa si suteaza pe coltul scurt, insa Barboianu reuseste cumva sa se replieze si sa respinga in corner. Mugur s-a uitat apoi lung la mine in timp ce eu eram cu mainile in cap. Dupa cateva secunde il observ: E:-Da ma, bine! Ai avut dreptate! Nu trebuia sa jucam asa avansat. Esti multumit? M:-Acum mai conteaza cum sunt eu? Trebuia sa fi inteles si sa schimbi ceva de cand ti-am zis prima oara. Acum daca ne retragem, nici ca nu mai dam vreun gol. Ma simteam jalnic. Meseria asta ma depasea din orice punct de vedere. Nu puteam sa inteleg sau sa observ niste lucruri care pentru altii poate ca erau evidente. Dar in timp ce eu imi dadeam seama de toate astea, meciul continua. Gazdele au batut cornerul pe coltul lung. Minciuna a sarit de acolo si a reluat cu capul, insa a trimis pe langa poarta. Dupa acea faza l-am scos de pe teren pe Serban si l-a introdus pe Liviu Mihai. In minutul 65, Barboianu a trimis o minge de urmarire pentru Costea, insa Damian a reusit sa plece mai repede de pe loc. Fundasul a preferat sa nu atinga mingea, ci sa o lase la propriul portar. Mutu a incercat sa preia, insa a lovit gresit mingea si a scapat-o in fata. Costea a fost pe faza si i-a luat fata lui Damian, ciupind mingea si trecand in viteza de portarul advers. Toti cei de pe banca incepuseram deja sa sarbatorim golul, insa "Cioara" a reusit sa ne dezamageasca pe toti, trimitand in plasa laterala. E:(strigand catre cer)-Cum, ba, cum? Cum sa ratezi de acolo? M:-Da-o dracu', ca suntem si pagubosi. In minutul 70, Purece si-a incercat sansa dintr-o lovitura libera de pe la 30 de metrii de poarta, insa sutul sau a trecut putin pe deasupra portii. In minutul 75 a mai avut inca una, de data asta de la 20 de metrii, insa a trimis in zid, dupa care a iesit in corner. Dupa aceasta faza, l-am bagat si pe Andrei pe teren in locul lui Calcan. Din pacate, nu am reusit nicio alta faza periculoasa pana la sfarsitul meciului. Sepsi 1-0 Arctic scorul final. A doua infrangere in doua meciuri. Deja ma resemnasem cu faptul ca acesta avea sa fie ultimul meu meci la carma echipei. Nimeni nu-mi zisese nimic inca, dar asa simteam in momentul acela. Nici jucatorilor nu le-am zis nimic la vestiare. Ma gandeam ca daca tot urma sa plec, ce rost ar mai fi avut?

Trecuse weekendul si eu inca nu puteam sa-mi iau gandul de la meciul cu Dacia. Tot incercam sa-mi dau seama ce facusem gresit, ce puteam sa fac ca sa iasa mai bine, daca am folosit jucatorii potriviti, daca am ales jucatorii potriviti atunci cand am format lotul. Ma asteptam ca in orice clipa sa fiu sunat de catre seful cel mare si sa-mi spuna sa ne facem bagajele si sa disparem din oras. Orice om normal la cap si-ar fi dat seama ca nu se punea problema de asa ceva, dar in acele momente orice scenariu imi parea posibil. Lunea aceea, dupa ce am terminat antrenamentele, Mugur a decis ca trebuie sa ma readuca cu picioarele pe pamant asa ca ne-a scos pe mine si pe Andrei la o terasa langa turnul Chindiei, aceeasi terasa la care am fost cand am ales lotul echipei. Andrei, fiind profesionist acum, avea "interzis" la alcool, iar noi nu am vrut sa ii facem pofta asa ca ne-am luat fiecare cate un fresh. Mugur:-Ia zi ma, cum mai esti? Te-ai mai destresat? Eu:-Oarecum. Da' tot nu pot sa ma gandesc la altceva inafara de meciu' trecut. Andrei:-Hai ma, da-o-n ma-sa. A fost un meci, asta e, a trecut. Nu trebuie sa stai ca pe ghimpi tot restu' vietii din cauza asta. M:-Are dreptate. Hai ma, ce dracu'? Inainte erai asa de incantat de tot ce se intampla, iar acum zici ca traiesti un cosmar. E:-Nu stiu ma...incerc sa ma linistesc, sa ma gandesc la altceva, da' nu pot. Tot stau si ma intreb ce am gresit, unde s-a pierdut meciu? M:(ironic)-Pai daca l-ai bagat pe Andrei pe teren, doar nu te asteptai sa castigam... E:-Hai ma, ca eu vorbesc serios. M:-Ma, am mai avut discutia asta de 1000 de ori deja. Poate de unde am jucat cu apararea prea avansata desi avem fundasi lenti, poate de unde am incercat sa jucam un fel de tiki-taka ,iar noi inafara de pase scurte nu stim nimic despre sistemu' ala. Poate ca desi eram condusi cu 1-0 si 2-0, noi nu am facut nicio mutare ofensiva si am schimbat doar post pe post. Sau poate din cauza ca am facut toate greselile astea. E:-Vezi...asta e diferenta intre un antrenor decent si noi. Daca ar fi fost ceva de capu' nostru, poate ne dadeam seama imediat cu ce am gresit in loc sa stam sa ne gandim zile intregi. M:-Ma, eu ti-am zis parerea mea. E:-Pai si ce zici, sa schimbam sistemu'? M:-Tu esti principalu;, tu hotarasti. E:-Da, da' te intreb pe tine, ca imi esti secund. Ce parere ai? M:-Sincer, nu cred ca o sa facem mare lucru daca o sa jucam asa in continuare. E:-Ma, da' prost nu am jucat. Am avut ocazii mai multe ca ei, am avut posesie mai multa... M:-Da. Dar ei au avut doua goluri, noi unu' singur. Cine crezi ca a iesit mai castigat, noi cu ocaziile si posesia sau ei cu golurile? E:-Bun. Si atunci cum jucam? M:-Nu stiu. Da' oricum, ne trebuie ceva tot cu un singur varf, ca si asa avem putini. E:-Putini? Avem 4 atacanti, ti se par putini? M:(se uita in alta directie si zice in soapta, pe un ton iritat)-Avem pe dracu'... E:-Asta ce vrea sa-nsemne? M:-Tu nu i-ai vazut pe astia la andrenamente, ma? Niculae abia daca poate sa se mai miste, Costea alearga ceva mai mult decat el, da' nu face mai nimic. Au trecut anii peste ei, nu mai joaca asa cum o faceau inainte. E:-Da ma, da' Marius a dat gol... M:-Lui trebuie sa-i pui mingea la picioare, n-ai vazut? Nu coboara la faza de constructie, nu poate sa alerge dupa mingi pe culoar...daca nu poti sa-i pui mingea pe cap, ce faci, nu mai dai goluri? Si Costea incearca sa ajute, da' ala mai mult te incurca. Ia mingea, incearca un dribling, o pierde si scapa adversarii pe contraatac. Joaca numai in figuri, cu pase cu exterioru', cu calcaiu', si el nu e in stare sa dea o pasa de trei metrii cu latu'. Tu inafara de Tudorie nu ai atacant in lot. Mai e Cerchez asta, da' de la el nu ai vazut nimic pana acum. E:-Si daca ai observat ca sunt asa praf astia, de ce nu mi-ai zis nimic? M:-Eu te asteptam pe tine, sa vad daca iti dai tu seama. Da' vad ca am gresit, ca dupa tine asteptam pana la sfarsitu' sezonului si tot nu-ti dadeai seama. E:-Ma, da' in timpu' meciului Marius a fost mult mai activ decat e la antrenamente. Si nu numai in meciu' asta, si in amicale la fel. Si nu stiu ce sa zic de Costea. Da, o juca el mai la misto, da' ma gandesc ca in timpu' meciului s-o comporta si el mai serios. M:(inchide ochii si trage aer in piept)-Bine...in meciu' urmator incepe cu unu' din ei ca titular si apoi sa-l inlocuiesti cu celalalt. Poate asa o sa intelegi despre ce vorbesc. E:-Bine, bine...da' tot nu am hotarat cum sa jucam. Incercam 4-2-3-1? M:-Incercam ce vrei tu. Ti-am mai zis, tu esti principal. Atunci cand o sa vi cu vreo idee tampita, o sa te anunt. Pana atunci, facem cum zici tu. E:-Si cu apararea? Jucam tot asa avansat sau sa stau mai retrasi? M:-Ma, daca stam mai retrasi, automat nu o sa fim la fel de numerosi pe faza de atac. Si doar o sa jucam ofensiv, nu? E:-Da, da' poate ca nu avem nevoie sa fim atat de multi in fata. M:-Crezi? Cu Dacia am jucat mai avansat si abia daca am dat un gol. Daca jucam ofensiv si vrem sa marcam, trebuie sa fim siguri ca avem destui oameni in fata la faza de constructie. E:-Ma rog. Si pasele? Incercam tot asa scurte? M:-Nu vad rostul. Daca le zicem doar sa joace in pase scurte fara nicio alta indicatie care sa ajute tactica asta, nu rezolvam nimic. E:-Si driblinguri? Ii lasam sa-si faca de cap sau le zicem sa fie mai cumpatati? M:-As zice ca doar cei de pe aripi sa aiba voie, ca ei sunt cei mai rapizi si mai tehnici. In rest, nu suntem straluciti la asa ceva. E:(ma uit catre Andrei si intreb zambind)-Si il bagam si pe Ronaldinho titular? M:(continuand gluma)-Daca vrei sa castigam, as zice sa nu-l bagam nici pe banca. A:-Da ma, bravo. Cand ne-o bate si astia...da' chiar, cu cine jucam? M:-Cu Sepsi. A:-Cu Sepsi? Jucam contra unui singur jucator? E:(incep sa rad)-Asa se numeste echipa, ma. Sepsi Sfantu Gheorge. A:-Ma rog...cand o sa ne bata si astia, o sa va para rau ca nu m-ati bagat pe mine. E:-Lasa, ca ai intrat si cu Dacia si nu ai facut nimic. A:-Pai cand mai era jumatate de ora de joc? Baga-ma si tu de la inceput, sa am timp sa ma dezlantui. M:-Tu ai intrat cand erau aia obositi si nu te-ai dezlantuit si vrei sa o faci cand sunt odihniti? A:-Bine, treaba voastra...

La iesirea din stadion, dam nas in nas cu Cristi Balasa. Modul perfect de a incheia aceasta seara dezatruoasa... Cristi:-Ce s-a intamplat acolo ma baieti? Eu:(intr-o voce sictirita)-Nu te-ai uitat la meci? Am pierdut, ce sa se intample? C:-Pai cum? E:-Cum se pierde orice meci. C:-Dupa ce v-ati facut voi ce echipa ati vrut, ati avut si cantonament, ati pierdut asa din primu' meci? E:-Ce vrei ma? In cantonament stiam ca o sa stam un numar de zile, apoi ma suni si imi zici ca stam mai putin...nu am avut suficient timp la dispozitie. C:-Bai lasa-ma, 6 meciuri amicale nu sunt destule? E:-Nu, nu sunt. E pentru prima oara cand astia joaca toti intr-o echipa. Doar nu te asteptai sa le iasa totu' din prima? Trebuie sa existe o perioada de acomodare, sa se obisnuiasca unu' cu altu', sa se obisnuiasca cu tactica. C:-Ma rog. Am vazut ca prin minutu' 60 si ceva l-ati bagat si pe varu' vostru pe teren. Mugur:(mai nervos decat mine)-Da, l-am bagat. Si ce-i cu asta? C:-Pai cand sunteti condusi cu 1-0 si aveti nevoie sa dati gol, crezi ca va poate ajuta un pusti care nu a jucat niciodata mai sus de Liga a 4-a? E:(sarcastic)-Daaa, corect, mai bine-l bagam pe Cerchez, nu? Din tot lotu', el e singuru' care a jucat in Champions League, asa-i? C:(tace pentru cateva secunde, dupa care raspunde degajat)-Ma rog, e treaba voastra. Voi raspundeti de rezultate. (se departeaza cativa pasi, dupa care se intorce din nou cu fata catre noi) Dar, pe viitor, cand cineva incearca sa va ajute, va sugerez sa acceptati ajutorul lui, nu sa-l luati la misto. Si pleaca. Ramanem doar eu si cu Mugur in parcare, restul echipei fiind deja in autocar. M:-Eu il bat pe ala intr-o zi. E:-Da-l in p**a mea, hai sa mergem. Dupa ce ajungem acasa, ramanem amandoi in sufragerie, ganditori: E:-Cum dracu' am pierdut ma? M:-Alora nu le-a fost frica de noi si ai nostrii s-au cacat pe ei dupa ce au primit gol. Ce nu ti-a fost clar? E:-Am gresit oare cu tactica asta? Poate nu se pliaza cum trebuie pe lotu' pe care il avem. M:-Ma, nu stiu ce sa zic. Ai vazut ca in amicale a functionat. Azi, cred ca a fost doar o zi mai proasta. E:-O fi trebuit sa le zic altceva la pauza? Sau sa le mai zic altceva in timpu' meciului? M:-Ce dracu' sa le mai zici? Le-ai zis la pauza tot ce era de zis. E:-Nu stiu. Tot incerc sa-mi dau seama unde am gresit. M:-Ma, ai zis-o si tu, nu sunt obisnuiti inca cu tactica asta. Ai putina rabdare, ca o sa incepem noi sa jucam. E:-Mi-e ca pana incepem noi sa jucam ne dau astia afara. M:-Lasa ma, nu mai fi asa dezamagit. E doar prima etapa. Daca o sa castigam urmatoarele 3-4, meciuri, o sa uite toata lumea de ce am facut in primu' meci. E:-Daca. Da' daca nu castigam, ce facem atunci? Cata rabdare crezi ca o sa aiba cu noi? M:-Hai ca si tu exagerezi... E:-Cum dracu exagerez ma? Ne-au lasat astia sa formam ce echipa vrem noi. Daca nici cu asta nu obtinem rezultate, atunci cu care? M:-Ti-am zis, ai rabdare ca nu e timpu' pierdut. Am jucat doar un meci, nu a venit sfarsitu' lumii. E:-Si daca facem la fel si etapa viitoare, ce facem? Tot la fel, sa stau linistit, ca au fost doar doua meciuri? Si nu primu', al doilea meci de acum inainte o sa fie in Cupa. Daca ne elimina o echipa din liga a 2-a sau a 3-a ce facem? M:-Hai ca te las, ca esti paranoic rau. E:-Nu-s paranoic, sunt doar realist. M:-Bine, cum vrei tu sa-i spui...

Ultimul nostru amical a avut loc pe 31 iulie, in compania celor de la Montpellier. A fost un meci destul de urat, ambele echipe s-au inchis bine si astfel au fost foarte putine ocazii de poarta. Singurul gol al meciului a fost marcat de catre noi in minutul 90 prin Calcan, dupa o grava eroare a apararii francezilor. Si asa se incheia cantonamentul nostru din Elvetia: 4 victorii, un egal si o infrangere. Per total am fost multumit de evolutiile noastre, in special in meciurile cu echipele franceze, unde plecam cu sansa a doua si am reusit totusi sa obtinem victorii. In dimineata urmatoare, pe 1 august, am avut avion inapoi in tara. Reacomodarea cu caldura din Romania a fost cea mai grea parte. Din pacate, astea erau conditiile. Daca esti fotbalist in Romania, vara joci pe canicula si iarna pe temperaturi de sub 0 grade. Asta este si singurul motiv pentru care ma bucur cateodata ca nu intru pe teren. Primele patru zile de la revenirea in tara au trecut ca fulgerul. Si, pe data de 5, la ora 19:00, a venit si prima noastra partida oficiala, contra Daciei Unirea Braila. Cand am iesit la incalzire si ne-am uitat prin tribunele stadionului Eugen Popescu, cred ca am zarit vreo maxim 50 de oameni veniti sa ne vada. Eu:-Se pare ca lumea nu e foarte entuziasmata ca le-au facut turcii super-echipa. Mugur:-Asa se pare. Sunt curios daca la Chindia veneau mai multi. E:-Habar n-am. Poate protesteaza si ai nostrii cum fac ai lu' Steaua. M:-Adica FCSB? E:-Pardon, ai lu' FCSB. Un detaliu pe care nu-l cunosteam despre Liga a 2-a este ca toate echipele trebuie sa aiba pe teren minim trei jucatori sub 21 de ani in timpul meciurilor. Chestia asta ma incurca destul de mult, pentru ca aveam doar cinci jucatori in tot lotul in aceasta categorie: Vasile, Serban, Petre, Vilceanu si Tudorie. Si din acestia, doar Vasile si cu Serban erau ai nostrii, ceilalti erau imprumutati. Deci, eram oblicat sa am in permanenta cate trei din acestia pe teren. Am inceput partida in acel sistem 4-3-3 pe care l-am tot folosit in amicale. Acesta esti si primul 11: Lazar - Nica, Scarlatache, Constantin, Musat - Bucsa - Serban, Purece - Serediuc, Vilceanu - Tudorie. Adversarii nostrii au inceput cu un 4-4-1-1 cu urmatorii jucatori: Olaru - Nita, Adascalitei, Ghiocel, Necoara - Rosu, Oprea, Dima, Neagu - Puscasu - Musca. Inainte de a iesi pe teren, am vrut sa tin un mic discurs in fata echipei: -Baieti, stiu ca ne aflam intr-o competitie cu care nu prea sunteti obisnuiti. Cativa dintre voi ati castigat campionate, cupe, supercupe, ati jucat in competitii europene, iar acum jucati in liga secunda. Poate ca va ganditi ca locul vostru nu este aici, ca voi trebuie sa jucati in primul esalon. Si asa este. Acolo va este locul. Insa acolo veti ajunge doar prin munca. Deci, nu vreau sa iesim pe teren crezandu-ne deja invingatori. Vreau sa iesim acolo si sa tratam acest meci si pe toate celelalte cu maxima seriozitate. Pentru ca daca nu o facem, o sa avem parte de surprize neplacute. Sunteti fotbalisti de valoare, profesionisti, deci vreau sa jucati ca atare. Hai, sa va vad! Dupa aceea, Marius Constantin, capitanul nostru la acest meci, a strigat si el de cateva ori la ei, incercand sa-i incurajeze. Inainte sa iesim din vestiar, bat palma cu Mugur: E:-Sa fie-n bafta noastra! M:-Sa fie. Si incepea, asadar, primul nostru meci oficial la Arctic. Inca din start, ii vedeam pe jucatorii echipei adverse facand un presing destul de agresiv. Era clar ca nu le era teama de adversarii pe care ii aveau in fata. In minutul 3, Nica reusea o actiune personala superba in banda dreapta si centra in careu la firul ierbii pentru Tudorie. Atacantul nostru a preluat elegant pe langa un adversar insa sutul sau pe coltul scurt nu la putut invinge pe Olaru, care reusea sa respinga in corner. E:-Pfoaaai, sa-mi bag p**a. Pacat de driblingurile lu' Nica. M:-Nu-i nimic, macar am inceput in forta. In minutul 7, primim o lovitura libera aproape de careul advers. Purece incearca sa-l suprinda pe Olaru cu un sut pe coltul sau, insa acesta ramane pe pozitii si prinde fara probleme. Dupa aceasta faza, brailenii au reusit sa se inchida destul de bine. Cum ne apropiam la 30-40 de metrii de poarta lor, acestia ieseau la presing si ne obligau sa jucam cu pase in lateral sau in spate. Am incercat cateva mingi lungi pe benzi, insa fundasii lor laterali ramaneau foarte retrasi si reuseau sa respinga toate mingile periculoase. Prin minutul 31, Purece bate o lovitura libera din lateral. Mingea ajunge in careul advers si sare de la un jucator la altul. Oaspetii reusesc sa o scoata pana la urma din suprafata de pedeapsa, insa aceasta ajunge din nou la Purece, care si-o aseaza pe pozitie centrala si trage la poarta cu piciorul stang. Din pacate, mingea trece la cativa centimetrii de stalpul din stanga portii. E:-Bai, sa-mi bag p**a daca nu ratam... M:-Ce ratam ma, ca am avut doar trei ocazii? Stai calm, ca o sa vina si golu' daca o tinem tot asa. In minutul 40, brailenii obtin si ei o lovitura libera, asemanatoare cu cea pe care am avut-o noi mai devreme. Rosu centreaza pe bara a doua, de unde Ghiocel se inalta si trimite puternic cu capul direct in plasa. 0-1. E:(ma uit cateva secunde la Mugur)-Ai avut dreptate, a venit si golu'...(strig apoi la jucatori) Haideti! Haideti! Nu-i nimic, ca mai e timp. Golul acela practic ne-a turnat plumb in ghete. Ma asteptam la o replica taioasa din partea noastra in ultimele 5 minute ale reprizei, dar aceasta n-a venit. Dupa ce arbitrul a pus capat primei parti am inceput sa ma consult cu Mugur: E:-Ce le zicem acum? M:(se gandeste cateva secunde)-Ma...rau n-au jucat. Aia au avut o singura ocazie si au marcat. Le zicem sa joace la fel in continuare, ca trebuie sa dam si noi macar unu'. Acum, astia o sa stea cu fundu-n poarta, trebuie sa ne ducem peste ei. E:-Schimbari? M:-Pe Vilceanu sau Tudorie, ca au fost maini moarte. Si nu cred ca o sa joace ei mai bine in a doua repriza. E:-Da' nu pot sa scot pe niciunu din astia doi, ca trebuie sa avem trei d'astia tineri pe teren. Si pe posturile lor nu am pe nimeni pe care sa bag. M:-...atunci, ii schimbi doar pe unu' din ei si-i mai bagi pe teren si pe Vasile sau Petre in locu' altcuiva. E:-Eu stiu...hai ca il bagam pe Vasile si il scoatem pe Musat. La vestiar, le-am zis ce mi-a sugerat Mugur, sa atacam in continuare, ca trebuie sa marcam odata si odata. De inlocuit, i-am inlocuit pe Tudorie si Musat cu Marius Niculae si Vasile. Cum am revenit pe teren, i-am zis lui Andrei sa iasa la incalzire, ca e posibil sa intre ceva mai tarziu. Nu era complet refacut dupa acea accidentare, insa medicul echipei spunea ca ar putea sa intre maxim 45 de minute. A doua repriza a fost insa jalnica. Pierdeam foarte multe mingi la mijlocul terenului. Ba pase date aiurea, ba driblinguri nereusite. Iar adversarii nu s-au comportat cum a prezis Mugur. Stateau in continuare foarte sus si sprintau pe contraatac de fiecare data cand recuperau cate o minge. Daca noi duceam foarte multi jucatori in fata, aveau o gramada de spatii pentru mingi lungi catre omul din fata sau cei de pe benzi. Din fericire, nici ei nu stiau sa profite si ori pierdeau mingea, ori o lalaiau prea mult si ne dadeau timp sa ne repliem. In minutul 63 am decis sa fac si ultima schimare, inlocuindu-l pe Bucsa cu Andrei. Cu schimbarea asta am modificat si sistemul, trecand de la 4-3-3 la 4-2-3-1, cu Andrei jucand in spatele varfului. M:-Crezi ca o sa faca ceva Ronaldinho? E:-Nu stiu. Acum nu ma intereseaza cine, doar sa faca cineva ceva, ca nu ne iese nimic. In minutul 65, Sorin Frunza, care intrase pe teren la pauza in locul lui Rosu la pauza, primea mingea la vreo 25 de metri de poarta noastra. Constantin a iesit imediat din aparare ca sa-l deposedeze. Din pacate, acelasi lucru l-a facut si Scarlatache, care si-a lasat liber omul din marcaj, pe Neagu. Frunza a profitat si a trimis o pasa pe culoar pentru coechipierul sau lasat de izbeliste, iar acesta a preluat mingea in careu si a inscris printre picioarele lui Lazar. 0-2. E:-Da-o ba-n mortii ei de treaba (imi pun mainile in cap). De atata lucru sa nu fim in stare? (strig la Scarlatache). Adriane, cum lasi ma adversaru' liber in fata portii? Mugur a ramas tacut, nu mai zicea nimic. Cei cativa oameni care venisera la meci se ridicau sa plece in timp ce echipa oaspete sarbatorea al doilea lor gol. Meciul nostru de debut era un dezastru. Faza asta le-a taiat definitiv moralul baietilor nostri. Adversarii reuseau sa mentina cu succes posesia mingii in jumatatea lor de teren, iar noi abia daca incercam sa o recuperam. Ai nostrii abia daca se mai miscau pe teren. Aveai impresia ca sunt la plimbare prin parc. In minutul 73, Neagu i-a intors serviciul lui Frunza si i-a trimis o pasa perfecta pe culoar pana in careul nostru. Fostul jucator al Rapidului a incercat sa copieze executia lui Neagu de mai devreme, insa Lazar a fost pe faza de aceasta data si a reusit sa prinda. M:-Suntem de rasu' lumii. E:-Off, la cum am jucat in amicale, nu ma asteptam la un asa meci nici in cele mai urate visuri. In minutul 80, Nica trimitea inca o centrare in careul advers la firul ierbii. Mingea a fost deviata de un jucator de-al lor din fata portii, insa doar pana la Vilceanu, care se afla pe coltul careului de 6 metrii. Stelistul a sutat dintr-o bucata, insa a trimis mingea fix pe directia portarului, care a reusit sa respinga in corner. E:(tip cat ma tin plamanii)-Da-o ba dracu' de aici! (strig catre jucatori) O ocazie aveti ma si va bateti joc de ea? M:-Nu vrea ma sa intre, sa-mi bag p**a. La acel corner, Purece trimite in careu, insa mingea este respinsa de un jucator advers inspre linia de margine de unde a fost centrata. Purece parea ca se duce dupa ea, dar prefera sa o lase sa iasa. E:(in culmea disperarii)-Tine-o dracu' in teren, de ce o lasi sa iasa? (imi pun mana in cap si ma intorc catre banca, vorbind singur) Mama, mama, te baga in sperieti astia. In minutul 85, Serediuc reuseste o actiune personala in banda dreapta si centreaza pe coltul scurt. Niculae ajunge primul la minge, pe care o deviaza cu calcaiul printre picioarele portarului advers, reducand din handicap. 1-2. M:-In sfarsit, da-o-n mortii ma-sii. E:-Haideti ca se poate, haideti! Ne asteptam ca acest gol sa-i sperie pe adversari si sa-i faca sa joace mai defensiv, dar nu a fost cazul. Doua minute mai tarziu, Dima a incercat poarta noastra cu un sut de la 20 de metrii, dupa un schimb de pase frumos cu Frunza, insa Lazar a prins fara probleme. In minutul 93, Niculae primeste inca o pasa de la Serediuc, de aceasta data insa la 16 metrii de poarta. Acesta isi aseaza mingea pe piciorul stang si suteaza, insa in blocajul unui adversar. Mingea sare apoi la Vilceanu, care era foarte bine pozitionat pe coltul careului mare. Acesta insa se incurca in preluari si ii da timp suficient lui Nita sa-l deposedeze si sa degajeze mingea pana in jumatatea noastra. E:(ma intor cu fata catre banca, vorbind din nou singur)-Hai ma, lasa-ma dracu'-n pace. Pierzi ca prostu' mingea in careu' lor in ultimu' minut. Imediat dupa, arbitrul Sebastian Coltescu pune capat partidei. 1-2 scorul final la meciul nostru de debut. N-am avut insa de gand sa-i las pe jucatori sa plece fara o mustrare: -Ce-a fost ma asta? Luam un gol si gata, nu mai jucam nimic? Ma, cat de bine ati jucat la inceput, v-ati creat ocazii, va duceati peste ei... si apoi, dau si ei un gol din faza fixa si ala a fost meciu'. Cum credeti ma voi ca promovam daca jucam in halu' asta? (ma uit la Scarlatache) Adriane, la golu' doi, cum pleci ma de langa adversaru' pe care il aveai in marcaj? Nu vedeai ca se dusese Marius spre omu' care avea mingea, de ce te-ai mai dus si tu? Alex si cu Robert (Tudorie si Vilceanu), voi ati dormit in ghete azi. Ati avut si voi cate un sut pe poarta si aia a fost. N-am vazut nimic de la voi, nu tu pase, nu tu driblinguri, nu tu centrari, nimic. Si tu Florine (Purece), cum te-ai gandit ma sa lasi mingea aia sa iasa afara? Noi ne grabeam sa dam gol si tu lasi mingea sa iasa in aut? (tip la toata lumea) Bai, treziti-va! S-a terminat perioada de pregatire. Daca o tinem tot asa, ne ducem in Liga a 3-a. (cobor tonul) Vreau sa cred ca ce s-a intamplat azi a fost doar un accident. Hai, poate nu ne-am obisnuit cu sistemul, poate ca mai avem nevoie de putina pregatire. Dar de meciul viitor vreau sa va vad ca trageti si cu dintii, sa va vad ca jucati la turatie maxima. Ne-am inteles? (toti in cor, cu niste voci plictisite)-Inteles! Speram si eu ca acea evolutie sa fi fost doar un accident si sa nu mai avem parte de asa ceva. Altfel, nu stiu cata rabdare ar mai avea turcii cu mine.

La trei zile dupa victoria cu Guingamp a venit si partida cu croatii de la Segesta. Am implementat iarasi "semi-tiki taka" aceea din meciul trecut, doar ca de data asta a dat roade. Am reusit sa castigam cu 3-0, goluri Serediuc in minutul 3, Vilceanu in minutul 27 si un autogol al lor in minutul 49. Singurul aspect negativ al meciului avea sa fie accidentarea lui Frasinescu. Nu era nimic grav, insa a fost destul cat sa-l tina pe tusa pentru partida urmatoare. Pe 27 iulie, la ora 19:00, venea si marele duel cu Real Madrid. Cred ca am zambit toata ziua de cat eram de entuziasmat pentru acel meci. Asezarea noastra in teren avea sa fie aceeasi ca si pana acum, numai ca de data asta am jucat mult mai defensiv. Acestia sunt si jucatorii cu care am inceput partida: Lazar - Dananae, Scarlatache, M.Constantin, Musat - Bucsa - Purece, L.Mihai - Serediuc, Vilceanu - Tudorie. Am fost insa socat sa aflu ca Realul urma sa-si foloseasca majoritatea titularilor, desi era doar un amical impotriva unei echipe no name. "Galacticii" au inceput cu acelasi sistem ca si noi, cu urmatorii jucatori: Navas - Carvajal, Pepe, Ramos, Marcelo - Casemiro - Modric, Kroos - J.Rodriguez, Bale - Benzema. Marele absent, bineinteles, a fost Ronaldo, care nu era nici macar pe banca de rezerve. Andrei, Enceanu si Frasinescu au fost cu atat mai tristi cand au vazut contra caror jucatori ar fi putut sa joace. Mie si lui Mugur nu ne venea sa credem ca stateam la doar cativa pasi de marele Zidane. Zizou nu a venit sa dea mana cu noi inainte de startul partidei, dar nici noi n-am intraznit sa mergem la el. Am zis ca daca e sa vorbim cu el, o sa o facem dupa meci. Mugur:-Pfoai, cred ca o sa dea cu noi de pamant astia. Eu:-Cred si eu. Nici intr-o mie de ani nu m-as fi gandit ca o sa joace contra noastra cu aproape toti titularii. M:-Da. Imi pare rau ca nu e si "golden boy" cu ei. E:-Ronaldo? Pff, cand o fi auzit numele echipei, s-o fi gandit ca o sa joace cu niste eschimosi, ceva. Meciul a inceput destul de dubios. In minutul 3, Serediuc a reusit sa scape singur in flancul drept dupa un un-doi frumos cu Purece. Septarul nostru a trimis apoi o centrare pe prima bara, insa mingea s-a dus direct catre poarta, Navas fiind nevoit sa se intinda serios ca sa mentina scorul neschimbat. E:-Maaaama. Deci daca dam gol, innebunesc. Dau de baut la toata echipa diseara. M:-Ehe, macar de-am da. Timpul trecea, iar Realului ii era foarte greu sa combine in jumatatea noastra de teren. Reuseam sa ne aparam surprinzator de bine. Abia prin minutul 19 Bale a trimis o centrare aproape identica cu cea a lui Serediuc din minutul 3 si l-a pus la incercare si pe Lazar care a fost nevoit sa respinga tot in corner. In minutul 27, acelasi Bale a trimis o centrare pe diagonala superba pana in mijlocul careului nostru la Rodriguez. James a sutat dintr-o bucata, fara sa lase mingea sa cada, insa Lazar a avut un reflex miraculos si a reusit sa respinga mingea cu piciorul drept in corner. M:-Na ma, uite acolo portar. Nu Matache. E:- Ai rabdare, ca nu s-a terminat meciu'. Cine stie ce surprize ne face si David. De la acea faza, Realul "s-a pus calare pe noi". Nu mai reuseam sa iesim cu mingea din jumatatea noastra de teren. In minutul 32, Rodriguez a sutat plasat de la marginea careului de 16 metrii, insa Lazar a plonjat spectaculos si a reusit sa respinga in lateral. Un minut mai tarziu, acelasi Rodriguez a sutat cam de prin acelasi loc, de data asta cautand vinclul. Lazar a reusit din nou sa respinga, de data aceasta in corner. In minutul 39, tot Rodriguez a sutat puternic de pe la 25 de metrii de poarta. Desi mingea a fost deviata de Scarlatache, Lazar a reusit sa respinga in fata. Din pacate, primul la acea mingea avea sa ajunga Bale, care a indeplinit o simpla formalitate impingand mingea in plasa, 0-1. E:-Eh. Trebuia sa vina. M:-Da. Am rezistat mai mult decat m-as fi asteptat. E:-Sa stii. Realul a continuat sa domine restul de repriza. Prin prelungiri, Bale a primit mingea in interiorul careului si a incercat un sut in forta, insa mingea a fost blocata de Serediuc, dupa care arbitrul a pus capat primei parti. Intram la pauza cu doar un gol primit. In a doua parte, am intrat pe teren cu: Matache - Nica, Scarlatache, Miron, N.Vasile - Barboianu - Serban, Calcan - Petre, Costea - Niculae. In minutul 58, Modrici ii da emotii mari lui Matache cu un sut de la 20 si ceva de metrii, insa mingea trece milimetric pe langa poarta. In minutul 63 vine si singura noastra ocazie periculoasa. Serban executa o lovitura libera de pe la 20 de metrii de poarta, insa mingea este prinsa de Navas. Imediat dupa, am efectuat si ultima inlocuire, scotandu-l pe Niculae si aruncandu-l in lupta pe Cerchez. In minutul 75, au si cei de la Real o lovitura libera. Rodriguez executa, insa sutul sau este mult mai puternic decat cel trimis de Serban mai devreme. Desi mingea a trecut aproape de Matache, portarul nostru a reusit doar sa respinga in lateral. Faza a continuat cu noi degajand mingea in fata. Mingea a ajuns la Pepe, care era presat intens de Cerchez. Fundasul portughez a pasat apoi in spate la propriul portar, insa a trimis slab, iar jucatorul nostru era convins ca poate ajunge primul la minge. Navas iese din careu, preia mingea si cu o fenta simpla reuseste sa-l puna in fund pe Cerchez. (ne buvneste rasul pe mine si pe Mugur)M:-Da. Are potential baiatu'. E:-Lasa-l ma! Macar incearca. Pana la final Realul nu si-a mai creat ocazii periculoase, noi reusind sa ne inchidem cu succes, iar meciul s-a terminat 0-1. (batem palma)E:-Hai ma ca am scapat ieftin. M:-Da. (se uita in spatele meu) Ia vezi cine vine! Si, pana la urma, a venit Zidane si a dat mana cu noi. I-am zis si noi "good game", nefiind siguri daca stie foarte multa engleza (noi fiind paraleli cu franceza si spaniola). Jucatorii nu prea au avut noroc la schimbul de tricouri. Singurul care a plecat de la stadion cu un suvenir a fost Lazar, care l-a impresionat pe Navas cu evolutia sa suficient cat sa faca rost de tricoul costaricanului.

Dimineata urmatoare, inainte sa apuc sa ies la antrenament, imi suna telefonul: tot Cristi: -'Neata! -'Neata! Te-am trezit? -E, dracu', ne pregatim sa iesim la antrenament. Ce s-a intamplat? -Am uitat sa-ti dau o veste cand te-am sunat aseara. -E na? Ce veste? -V-am facut rost de un jucator care sa le tina locul accidentatilor la mijlocul terenului. (pe un ton sarcastic)-Bun, bravo Cristi. In ritmul asta, o sa avem 50 de jucatori in lot. (cu o voce iritata)-Hai, lasa mistourile si asculta-ma. Vi-l trimit doar ca sa joace pe timpul perioadei de pregatire, ca sa nu fie nevoie sa faceti improvizatii pe posturile afectate. Dupa aia, daca nu va place de el, vorbim cu baiatu' si ii spunem ca nu e nevoie de el. -Ma rog. Si cine e jucatoru' asta? -Cristian Cerchez. -Aha. Si unde l-ai gasit, la Real sau la Barca? (rade ironic)-Ha ha ha. Ce glumet esti tu de la o vreme. A jucat la Chindia din 2010 pana anul asta. Era printre cei mai buni din echipa. -E dracu'. Zici tu ca e asa bun? -Este. Sezonul trecut a dat 17 goluri din 33 de meciuri. -17 goluri? Ca mijlocas? -Ma rog, el joaca mai mult varf. Poate sa mai joace si in spatele varfului? (deja nervos)-Ma, tu ma iei la misto? Cum vine asta, imi zici ca avem nevoie de oameni la mijlocu' terenului si imi aduci atacanti? -Lasa ma, il reprofilati, schimbati sistemu', vedeti voi cum faceti. -Bai, tu nu esti sanatos? Schimbam sistemu' acuma ca mi-l aduci tu pe Terchea Berchea asta? -Hai ca n-am timp sa ma cert cu tine. Vezi ca o sa ajunga la voi mai pe seara, nu mai stiu exact la ce ora are avionu'. Hai, sa aveti grija de el, da? (opresc convorbirea)-Du-te-n p**a mea! Era imposibil ca eu si cu Cristi sa purtam o conversatie in urma careia sa nu se enerveze unul din noi. In sfarsit... Cand am iesit din hotel, le-am dat si jucatorilor vestea despre noile amicale pe care urma sa le avem. Cu totii au fost incantati, mai putin Andrei si cu Enceanu, care erau accidentati si nu puteau juca impotriva Realului. Pe la ora 7 a ajuns la hotel si Cristian Cerchez. Baiatul nu stia cum sa se faca mai placut, sa ma convinga sa-l pastrez la echipa. I-am zis ca o sa-l folosesc mai mult la mijlocul terenului, ca nu o sa joace pe posturile cu care era obisnuit, A zis ca o sa joace oriunde il pun, ca o sa dea totul pentru echipa, ca face orice, doar sa-l tin la echipa in continuare. Initial nu aveam in plan sa il folosesc, insa a reusit sa ma convinga sa-i dau o sansa. Seara urmatoare, la ora 20:00, venea si al treilea amical al nostru, impotriva celor de la Guingamp. Un meci care, in opinia mea, era cel mai greu de pana acum, mai mult din cauza ca ne-a luat pe nepregatite. Ca si comparatie, nu stiu daca erau peste Amkar. Pentru meciul asta, m-am gandit sa incercam o abordare noua: sa jucam ceva apropiat de ce juca Barcelona pe vremea lui Guardiola, cu posesie si multe pase scurte. Eram constient ca jucatorii nu erau obisnuiti cu o asemenea tactica si ca era greu sa avem o posesie mai mare contra unui adversar mai bine cotat, insa de-asta exista meciuri amicale, ca sa incerci fel si fel de idei noi. Aceasta urma sa fie formula de start :Matache - Nica, Miron, Scarlatache, Vasile - Bucsa - Purece, L.Mihai - Serediuc, Vilceanu - Tudorie. Partida a inceput destul de prost pentru noi. Prin minutul 7, adversarii au provitat de apararea noastra pozitionata foarte avansat si au trimis o minge de urmarire pentru singurul lor varf, Privat. Acesta preluat mingea pe la 30 de metrii de poarta, insa si-a dat-o foarte tare in fata. Matache a crezut ca poate ajunge la balon inaintea adversarului, insa a apreciat gresit faza, iar atacantul advers a reusit cu o singura atingere sa impinga mingea pe langa portarul nostru si sa o trimita in poarta. 0-1. Mugur:-Hai ca ti l-ai ales pe portar. Eu:-Ce vrei ma? Se mai intampla. Nu trebuie sa facem un caz din asta. In minutul 10, Tudorie primeste o pasa in interiorul careului advers de la Vasile. Atacantul nostru preia si trage cu piciorul stang, insa mingea loveste transversala. Timpul trece iar noi continuam sa pasam frumos la mijlocul terenului. Problema noastra principala era pasa decisiva catre atacant, care era de fiecare data blocata de catre fundasii adversi. Prin minutul 25, Nica reuseste sa-l gaseasca cu o centrare pe Tudorie la marginea careului advers, insa atacantul nostru se misca greoi si ii da destul timp fundasului advers, Kerbrat, sa intervina si sa-l deposedeze. Din fericire, mingea sare undeva la 20 de metrii de poarta, de unde Liviu Mihai suteaza dintr-o bucata pe coltul lung la firul ierbii, reusind sa-l surprinda pe portarul advers. 1-1. Eu:-Frumos, Liviu! Bravo! Mugur:-Heh. Poate ca ai fost inspirat cand te-ai decis sa-l pastrezi pe asta pana la urma. Eu:-Macar sa joace asa si in continuare. In minutul 27, acelasi Liviu Mihai trimite o pasa in zona punctului cu var a careului advers pentru Vilceanu. Stelistul preia, se intoarce cu fata la poarta si suteaza pe coltul scurt, ducandu-ne in avantaj. 2-1. Mugur:-Hai ma ca incepem sa jucam si noi ceva. Eu:-Da, parca nu-mi vine sa cred. Peste doar doua minute, adversarii reusesc sa duca mingea pana aproape de linia de fund a terenului in banda dreapta. De acolo, Martins Pereira centreaza inspre careul de 6 metrii. Matache iese increzator in intampinarea mingii, insa apreciaza din nou gresit situatia, iar acelasi Privat reuseste sa-i ia fata si sa inscrie cu capul pe coltul scurt. 2-2. Mugur:-Bai, traiasca tie, unde l-ai gasit ma p-asta? Ne-a mancat meciu' pana acum. Doua ocazii au avut astia si la amandoua a gresit. Eu:-...hai ma lasa-ma si tu. In minutul urmator, Deaux a incercat si el poarta noastra cu un sut de la distanta, insa a mingea a trecut la aproape un metru de stalpul din stanga. Aici a inceput o perioada in care francezii au dominat jocul, abia daca reuseam sa mai atingem mingea. In minutul 38, Privat, cel mai periculos jucator al lui Guingamp, il gasea cu o pasa filtranta in interiorul careului nostru pe septarul lor, Briand. Acesta suteaza plasat dintr-o bucata pe coltul lung, insa nimereste transversala. Era acum egalitate si la bare. Peste doua minute, o centrare din flancul stang il gaseste pe Privat liber pe 6 metrii. Acesta trimite puternic cu capul pe coltul scurt, insa Matache are un reflex miraculos si respinge mingea pe deasupra transversalei. Eu:-Na ma! Si ziceai ca nu apara. Mugur:-Ce sa zic? A scos-o frumos p-asta. Aceea avea sa fie si ultima faza periculoasa a primei reprize. La pauza, ca si pana acum, am schimbat intreaga echipa. Pentru a doua repriza au intrat pe teren Lazar - Dananae, Frasinescu, M.Constantin, Musat - Barboianu - Serban, Cerchez - Petre, Calcan - M.Niculae, pe banca ramanand doar Costea. Dupa ce m-am consultat cu Mugur, am decis sa schimbam si abordarea meciurilor. Le-am zis fundasilor sa joace mai retras, deoarece am avut de suferit din cauza paselor pe culoar ale francezilor in prima parte. De asemenea, Am hotarat sa jucam si cu pase ceva mai directe, sa nu ne mai concentram foarte mult asupra posesiei. Repriza a doua a fost una plictisitoare. Francezii incercau sa construiasca, insa reuseam mai mereu sa recuperam mingea pe la 20-30 de metrii de poarta. Noi incercam atacuri rapide, insa in continuare greseam la ultima pasa. In minutul 64, Barboianu si-a incercat norocul cu un sut de la 25-30 de metrii. Mingea a fost respinsa de catre unul din fundasii lor centrali care era plasat in interiorul careului, insa aceasta a ricosat cu noroc la Petre. Pustiul a preluat si a trimis simplu mingea in poarta, profitand de faptul ca portarul advers a fost prins pe picior gresit de intreaga faza. 3-2. Meciul a continuat la fel de plictisitor. Urmatoarea faza periculoasa a venit prin minutul 77, la o lovitura libera de-a noastra din apropierea careului. Serban a reusit sa trimita pe poarta, insa portarul a prins mingea fara probleme. Abia in minutul 89 au reusit francezii sa mai puna ceva probleme. Privat a primit o centrare perfecta in apropierea careului de 6 metrii, insa lovitura sa de cap a trimis mingea putin peste poarta. In minutul 92, arbitrul pune capat partidei. 3-2 scorul final. Nu doar ca ramaneam neinvinsi, dar reusisem sa si invingem o echipa din Ligue 1. Eu:-Este ma! (bat palma cu Mugur) In sfarsit jucam si noi ceva. Mugur:-Daca mai luam si un portar calumea, suntem rezolvati. E:-Hai du-te-n p**a mea!. A gresit si el la doua mingi, mare lucru. M:-Doua mingi meciu' asta, inca una meciu' urmator, si tot asa. Macar de acum inainte sa stim sa-l bagam pe Lazar. E:-Lasa ma, ca nu mai greseste. Toti portarii au cate un meci mai slab, aia e. M:-Ma rog. Macar au jucat ceilalti bine. E:-Aia zic. Tare sunt curios sa vedem cum ne descurcam si cu Real. M:-Pff, cred ca o sa ne umple poarta. E:-Lasa, ca nu e nicio tragedie. La cate echipe nu le-au umplut ei portile pana acum? Si echipe puternice, nu din Liga a 2-a din Romania. M:-Asa e. De tipu' cel nou ce parere ai? E:-Ce parere sa am? Mare lucru n-a facut. A jucat cat se poate de simplu, doar ca sa nu faca vreo greseala. Cred ca te-a auzit pangandu-te de Matache ca a gafat la goluri si i-a fost frica sa nu zici la fel si de el. M:-Mai stii? Crezi ca o sa faca fata? E:-Nu stiu ce sa zic. Dupa doar 45 de minute mi-e greu sa-mi dau seama. Trebuie sa-l mai vad jucand. O sa vorbesc maine cu el, sa-i zic ca n-am nevoie de mijlocasi care joaca doar la siguranta. Daca vrea sa joace la noi in continuare, trebuie sa demonstreze ca merita. M:-Pacat ca n-ai si o masa in care sa dai cu pumnu'. E:-Da. Asa paream si eu mai convingator. (si incepem amandoi sa radem)