Jump to content

Welcome to FMRo Forum - Football Manager Romania

Welcome to the official forum of the Romanian Football Manager community.

Like most online communities you must register to view or post in our community, but don't worry this is a simple free process that requires minimal information for you to signup. Be apart of FMRo Forum - Football Manager Romania by signing in or creating an account.

  • Start new topics and reply to others
  • Subscribe to topics and forums to get email updates
  • Get your own profile page and make new friends
  • Send personal messages to other members.

If you don't want to create an account on our forum, you are free to join us on our other social media accounts:

- Facebook Page: https://www.facebook.com/FMRo.ro

- Facebook Group: https://www.facebook.com/groups/fmromania

- Twitter: https://twitter.com/fmro

- Discord: https://discord.com/channels/703942749522755616/703942749992517655

- Instagram: https://www.instagram.com/fmro.ro/

- Youtube: https://www.youtube.com/channel/UCgZCAQazHOyY_9nMspXLnvg

IMPORTANT: In order to complete your registration, a valid e-mail address is required, since we will be sending you there an activation link.


Sunt Foarte Multe Adevaruri Spuse Frumos, Eu Inca Il Caut Pe Al Meu!


darkangel0107

Recommended Posts

Capitolul I. Nasterea/Moartea!

4.07.1980

Era sambata seara, era o ploaie apasatoare afara.... In spital se auzeau gemete de durere de la fiinta care urma sa ma aduca pe lume. M-am nascut la 4.07.1980, in Iasi, eu as zice o zi predestinata, deoarece multe succese fotbalistice se leaga de aceasta zi. Inca imi aduc aminte cu placere meciul Romania-Argentina 3-2 din 4 iulie 1994.

Imi aduc aminte bucuria tatei, care isi notase fiiecare schema si tactica de joc de la acel campionat mondial. Desigur eu pe atunci aveam 14 ani, iar tata era antrenor, nu era unul stralucit, antrena pe Politehnica Iași,o echipa cu jucatorii buni, care se lupta la promovare. Ca de altfel visul lui era sa antreneze in prima liga. In acel an lovit de accidentarile cumplite nu a reusit sa promoveze terminand doar pe 3...Pierzand un meci infernal la penalti-uri (6-5) cu Brasovul in baraj, unde a reusit sa intoarca scorul de 2-0 pentru Brasov. Asta insemna un nou an in al doua liga... Eu pe atunci eram la grupa de juniori a politehnicii, jucand pe pozitia de mijlocas ofensiv. Fiind baiatul antrenorului ma mai intrenam din cand in cand cu echipa mare.

Inca imi aduc aminte stilul carismatic al tatei, si felul cum ma incuraja:

"-Dragose joaca maaaaa! Nu vezi ca Daniel debia nu mai poate. In curand ii vei lua locul in echipa..(Desigur tata glumea, imi vorbea pe un ton ironic, de parca as fi putut sa ii iau locul celebrului Daniel Pancu)"

Desigur imi mai aduc aminte de certurile din casa, pentru ca mamei nu prea ii placea ca eu cu tata mereu ne uitam la fotbal si ma indruma spre o asemenea cariera. Ea vrand sa imi continui studiile, stiind ca cariera unui fotbalist se poate termina foarte usor la cea mai mica accidentare.

Dupa 2 ani, mi se intampla cam cel mai negru moment din viata mea. Tata era antrenor tot la Poli, o echipa careia isi daruise totul, chiar si viata intr-un final. Era 22.05.1996 cand eram la scoala si aflasem cumplita vesta ca tata facuse atac cerebral pe teren si se stinse din viata.... Atunci parca toate sperantele mele mi s-au naruit. Fiinta care o iubeam asa de mult, care imi indruma cariera fotbalistica sa se stinga din viata. Ma intrebam in sinea mea "Doamne de ce este asa crud cu persoanele bune, de ce le iei asa repede langa tine.... Oara sa imi mai continui cariera fotbalistica?".

In onoarea tatei ma hotarasc cu mama sa imi continui cariera in acest sport. La varsta de numa 17 ani imi fac debutul la prima echipa, intr-o echipa alaturi de celebrul Romila (viitor jucator la nationala). Meciul cursesera bine pentru noi conduceam cu un nesperat 2-0. Stiu ca la un corner deodata parca totul mi s-a intunecat in fata ochilor....

"-Dragossss, Dragosss!"(striga cineva pe hol). Era o voce cunoscuta era vocea mamei care statea la patul spitalului. In momentul in care m-am trezit se uita la fata mamei, simteam ca ceva nu e bine. Nu am mai vazut-o asa trista de la moartea tatei!

In acel moment imi aduc cu tristete vorbele doctorului. Era un om in varsta, parea sa aiba ceva experienta in domeniu.

-Sti de ce esti aici? ma intreaba el, dandu-si seama ca eu nu stiam cum am ajuns aici, stiam ca eram pe gazon!

-Nu, imi aduc aminte ca mai erau 4 minute din meci si conduceam cu 2-0 pe Bucovina Suceava!

-Ai facut un efort prea mare si ai lesinat pe teren. Ai probleme cu inima!!! (Atunci primul meu gand a fost daca mai pot juca fotbal).

-Si mai pot continua cariera in fotbal???? (Raspund pe un ton apasat, aproape in lacrimi).

-Din pacate nu.

Era cea mai "neagra" zi din viata mea. Toate visele , sperantele mele s-au naruit... Am ales sa continui studiind dedicandu-ma acuma unui singur lucru. Dupa terminarea liceului am optat pe o cariera in psihologie, deoarece imi placea sa cunosc mai bine oamenii, comportamentul, firea lor.

.

.

.

.

.

.

.

Capitolul II. Un nou inceput

10.04.2010

Dupa ani bunii de la cele mai triste momente din viata mea, ajung la varsta de 29 de ani, in sfarsit liniste ! Inca imi aduc aminte cu placere de meciurile de fotbal jucate in curtea scoli, de antrenamentele de la politehnica, dar cel mai mult imi aduc aminte de fiinta iubita, tata!

Acuma lucrez ca psiholog la propriul meu cabinet alaturi de sotia mea, Ana. Ana este o fiinta minunata, bruneta , cam 1.70, cu o alunita mica pe pometele stang. Ea este fiinta care ma intelege cel mai mult, care stie cat de pasionat sunt serviciului si fotbalului. Cele mai iubite lucruri din viata mea, desigur dupa ea!

Cu toate ca fotbalul s-a stins cu mult din viata mea, inca mai joc fotbal de placere cu baietii. Am un obicei ca in fiecare miercuri seara sa ne strangem cam un grup de 12 insii sa jucam fotbal. Desigur nici unul nu mai joaca la intensitatea care o faceam odata. De multi ori alaturi de noi se alaturi si Daniel Panc, care a ramas un prieten foarte bun cu mine.

In una din aceste zile dupa asa zisul nostru ritual , cel mai bun prieten al meu inca din gimnazium Gabi, trece cu mine pe la cabinet pentru a lua niste dosare. In cautarea dosarelor, Gabi se uita prin sertare cand vede diploma mea de antrenor inca nefolosita:

-Ma esti nebun, tu inca mai ai diploma de antrenor si n-ai folosit-o?

-Pai visul meu era sa ii urmez pasi tatei, dar odata cu cabinetul si cu intemeierea familiei nu mi-am mai urmat acest vis.

-Ma erai unul dintre cei mai promitatori antrenorii , ai toate licentele, nu poti da cu piciorul unei asemenea ocazii.

-Ti-am zis asta e istorie deacuma. Nici nu stiu de ce m-ai pastrez diploma asta....

-Hai date-n p**a mea... Ratezi o sansa ca asta.

-Ti-am zis deja ma, e istorie.

Gabi era o persoana care se lasa usor comvinsa, si eu de altfel. Asa ca pe drumul spre casa tot imi tinea morala, sa imi depun cv, poate voi gasi o echipa. Pentru a-l face sa taca, i-am promis ca voi incerca sa gasesc o echipa.

A doua zi serviciul merge la fel, aceasi rutina zilnica, dar imi placea, stateam alaturi de persoana iubita si lucram cu drag. Cunoastem pe zi ce trece tot felul de oamenii cu caractere diferite. Lucrul mersese bine, crezand deja ca Gabi a uitat de promisiunea facuta. Am decis sa nu-i mai reamintesc.

Suna telefoanele ca dracii

Si vin milioanele cu sacii

Ca la mintea ce-o am eu nu-ti merge

Sa ma dobori este greu ... e lege

Era sambata dimineata , iar Gabi ma suna dis de dimineata:

-Ce faci cap de p**a? Aaa dormi?? Ai uitat ce mi-ai promis?

-Hai ma ti-am zis ca e deja istorie, dute dracu...

-Hai ma ca vin la tine si vorbim.(Si imi inchide in nas). Nu-l mai vazusem pe Gabi de mult asa serios!

Inchid telefonul si ma pregatesc de vizita prietenului meu. Ana ma astepta pe balcon cu cafeaua, ca in fiecare week-end. Imi beau cafeaua cu ea vorbind ca deobicei de pacientii nostri, pana cand se aude soneria la usa. II zic sa ma scuze putin ca revin, ma duc sa ii deschid lui Gabi.

Gabi venise repede de acesta data, ma gandeam cum de a ajuns asa de repede de aceasta data. Cand deschid il vad pe Gabi echipat cu un laptop si ceva dosare in mana.

-Ma ce p**a mea faci cu astea?

-Hai date dracului, iti caut echipa, doar n-ai sta toata viata so f**i pe Ana!

Dupa o lunga discutie, ajunsesem din nou la un compromis sa caut cu el echipa. Hotarasem sa incerc la cateva echipe din liga a IV-a. Erau cateva echipe necunoscute, care nu auzisem in viata mea amandoi de ele. Stam noi cam in acea zi sa analizam echipe, jucatorii , sa vedem la ce echipa sa aplicam pentru post. Si la sfarsit am strans o lista de echipe la care sa aplic!

Echipele:

Minerul Mehedinti Valea Copcii

Husi

CS Pentru Promovarea Fotbalului Marius Lacatus

A2-a zi ,fiind duminica am decis sa ies impreuna cu sotia si prietenii, la o terasa. Am inceput sa radem sa glumim despre echipele care aplicasem cand deodata suna un telefon.

-Buna ziua, ma numesc Andrei Pana si sunt patronul echipei Minerul Mehedinti Valea Copcii.

-Buna ziua, d-le Pana. In legatura cu ce ma sunati?

-Sun in legatura cu postul pe care ai aplicat. Daca ai fi interesat sa vi maine dimineata la ora 8:00, la negocieri.

-Hmm nu stiu daca voi incerca sa antrenez, mai mult a fost o gluma pregatita cu prietenul meu, pentru a mai trece timpul aplicarea la aceste echipa. Stiti cum e pe primul loc e familia si serviciul.

-Te inteleg perfect, dar totusi daca te razgandesti sa ma suni. E rar sa gasesti un antrenor tanar, cu toate licentele luate. O zi buna. Larevedere!

Dupa aceste telefon, toti ma intrebau cu cine vorbisem, fiind asa serios, fiind de felul meu in timpul liber un tip glumet. Gabi la auzul ca am refuzat aceea echipa s-a ridicat de la masa si a plecat. Dupa scurt timp il sun sa il intreb ce are:

-Ma co**e ce naiba ai plecat asa devreme azi?

-Pai cum sa nu ma plec ma...... Cand vad ca dai cu piciorul unei asemenea sanse. Hai fi serios, de cate ori ti s-a ivit o asemenea sansa, si tu fix acuma dai cu piciorul ei!!!

-Pai ce dracului ma, ma duc in Mehedintii sa antrenez? Am aici firma, familia ,prietenii las tot deoparte pentru o echipa??

-Asta se poate rezolva ma, nu cred ca e ceva imposibil, mai greu era de aveai copii.

Dupa o lunga discutie telefonica, ii propun urmatorul lucru:

-Ma uite cum facem, ca sa accept oferta, trebuie sa faci si tu ceva pentru mine.

-Ce anume noob?

-Sa fi antrenorul meu secund, nu cred ca se va supara domnul Pana pentru asta. Stiu ca iti doresti asta, doar cu tine am facut scoala de antrenori, numa ca tu te-ai lasat ca o P***a ce esti.

-Cummmmm? Eu am intrenor secund?? S-a facut frate. iti multumesc foarte multtt. Nici nu sti ce bucurie mi-ai facut. Hai ca vin acuma pe la tine.

Dupa 15 minute apare si Gabi la usa. Fericirea i se poate citi pe fata. Stand noi si vorbind, scoate o sticla de sampanie si incepe sa ma stropeasca zicand:

-Asa ma nu vreai sa imi urmezi sfatul??Eee? Acuma iti place?

-Sti doar ma ca sunt incapatanat la fel ca tine, doar de asta esti cel mai bun prieten al meu, mereu m-ai ajutat cu sfaturi in viata! Tu mi-ai zis sa o cer pe Ana in casatorie si sa o las pe curva aia. Parca n-ai sti. Si o fac si de dragul tatei!

"Gabi pentru mine era cel mai bun prieten si sfatuitor din copilarie. Inca de atunci ne inpacam ca fratii, el imi era mie sfatuitor si eu lui. De altfel ne-am ajutat reciproc, in luarea unor decizii. Acuma cu luarea aceste decizi simt ca nu mai traiesc o viata in minciuna asta, simt ca ma pot apuca de ce imi place, simt ca pot descoperii adevarul pe care il caut de mult timp"

In seara aceea vorbisem cu Ana despre decizia luata, ea fiind incantata de alegerea facuta stiind ca fotbalul este o pasiunea de a mea! Asa ca vorbind putin cu ea am decis sa vina si ea cu mine, pentru ca eram comvins ca o echipa de liga a 4-a nu are oamenii in staf, si ea ar fi perfecta pe postul de psiholog al echipei.

Asa ca urmatoare zi luni, dis de dimineata am plecat spre Mehedintii in vederea unui nou viitor. Asa s-a scris inca o pagina din viata mea, iar pentru mine urmeaza inceputul unei noi ere.

Link to comment
Share on other sites

Capitolul III. Renasterea!!!

Ajung a 2-a cu o mica intarziere in Mehedintii. Zic sa-i fac o surpriza patronului sa ma duc direct la echipa, fara a-l anunta inainte. Ajung acolo in jurul orei 10:00, cand raman uimit ca acesta nu era acolo. Secretara mi-a zis ca este plecat cu o afacere si revine dupa ora 14:00. Asa ca pana atunci am decis sa vizitez stadionul. Ce sa zic era un stadion micut, cu 2 terenuri sintetice.Observ ca pe unul dintre ele jucand copii din oras fotbal, ceea ce imi traieste amintiri placute.

Vazand ca patronul nu vine, ne hotarasem sa mergem la un restaurant sa mancam ceva. Ajunsi acolo incepem sa vorbim, la care Gabi:

-Ma Dragos, poate o fi si asta vreun fel de Becali, are afaceri cu terenuri si oi.(La care toti radem)

-Ma nu ar fi bine, nu as vrea presiune asupra echipei, si asa ca nu cred sa fie jucatori stralucitii doar ai vazut rapoartele.

Vorbind noi, nici nu ne dam seama se facuse ora 14:00. Asa ca fuga la stadion. De aceasta data d-ul Andrei Pana era acolo. Am rugat secretara sa ne primeasca neavand nici o intalnire planificata pana atunci. Ajung in fata usii, iar emotile ma cuprinsera, parca nu eram pregatit sa fac pasul acesta. Am inceput sa transpir tot si sa tremur, ma gandeam ca da nu fac impresie buna, "daca o fi dat echipa altcuiva in timpul acesta, Nu ar fi fost oare mai bine sa-l fi sunat inainte?" ma intreb eu. Totusi o voce din spate imi inspira incredere. Ana ma incuraja zicand ca "Totul va fi bine".

Asa ca bat increzator la usa, si o voce patrunzatoare se aude:

-Intra! (Intram toti pe usa care urma sa ne schimbe destinul tuturor).

-Buna ziua d-le Andrei Pana, sunt Dragos, antrenorul pe care l-ati sunat ieri. (Acesta afiseaza un zambet cand ii zic cine sunt)

-Buna Dragos chiar nu ma asteptam sa vii, chiar cautasem alti antrenori , alte liste in acest timp. Si te rog sa nu imi zici d-le daca tot vom lucra impreuna, vreau sa pastram o relatie cat mai apropiata. Te rog sa imi zici Andrei.

-Bine Andrei. Am venit sa imi incerc norocul cu aceasta echipa. Cu toate ca am licentele de antrenor sa sti ca nu am pic de experienta si te rog sa imi acorzi putin timp de acomodare daca rezultate nu vor veni imediat, fiindca nu am mai antrenat niciodata alta echipa.

-Desigur, iar ei cine sunt( facand referire la Ana, si Gabi).

-Aaa scuze ca am uitat sa va prezint. Ea este sotia mea Ana. Lucreaza psiholog si m-am gandit ca ar fi un plus echipei, gandindu-ma ca nu aveti un staff deja format. Iar el e cel mai bun prieten al meu Gabi, care as dori sa imi fie antrenor secund, deoarece nimeni nu ma cunoasta asa de bine ca el!

-Desigur stafful ti-l formezi tu. E bine ca deja ai venit pregatit, asta imi place. Hai sa nu o mai lungim. Tu iti fixezi obiectivul pe anul acesta, iar eu iti dau bugetul de salarii. De transfer nu vei avea buget. Doar nu suntem echipa de prima liga(si rade).

-Obiectivul meu este acela de a promova desigur.Iar despre salariul meu ce ziceti?

-Rabdare asta vream sa zic acuma, te vad deja dornic de munca dar nici chiar asa(rade iarasi). Pai iti pot oferi un buget de salarii de 20.000 E.

-E ok, pentru liga a IV-a, nu Gabi (introducandu-l subtil si pe el in discutie).

-Da e foarte ok, doar nu suntem in vreo cupa europeana(rade, la care vad ca rade si Andrei).

-Ok pai eu Dragos iti pot da un salariu anual de 3.360 E. Mai mult nu iti pot oferi. Lui Gabi ii pot oferi un salariu de 3.000 E/ anual. Iar sotiei tale ii pot oferi tot 3000 E/anual.

-Ce sa zic, Eu zic ca e destul de bine, fiindca bani nu prea ne intereseaza. Dar ne-ar interesa in schimb un loc de cazare, daca stiti undeva.

-Desigur, am cateva apartamente de inchiriat in centrul orasului. Va pot oferi 2 cat sunteti angajatii mei.

-Da e foarte bine. Deci unde trebuie sa semnam?

Man_signing_contract.jpg

Semnam contractele, il salutam pe Andrei, care mai adauga ca la fiecare victorie vom avea o prima de 1 milion, iar jucatorii la fel. Primul antrenament al echipei il aveam a 2-a zi dimineata de la ora 9:00. Era prima reunire a lotului asa ca m-am gandit sa nu ii iau prea tare. Am hotarat cu Gabi, cu sa ne echipam si toate cele. La sfarsit secretara, m-a condus la biroul meu si al Anei pentru a vedea. Nu erau birouri mari, dar in schimb erau foarte frumos amenajate. Ceea ce mi-a sarit in ochii, erau florile puse pe birou. Era un aranjament foarte frumos si ingrijit, ceea ce ma duce cu gandul ca am ajuns la un club serios care isi doreste performanta.

Andrei il trimisese pe Cladiu, soferul lui sa ne arate noile apartamente unde vom locui. Am ramas placut surprins ca erau destul de mari, 3 camere foarte frumos amenajate, blocul fiind recent construit, avand vecinii multi oameni de afaceri. M-am gandit ca poate vom face rost si astfel de primi sponsorii ai echipei. A 2-a zi dis de dimineata ma echipez cu un trening, cu o mapa , cu fluierul si cronometru. Desigur primul antrenament m-am decis sa il fac un fluier special, era fluierul tatei, ceea ce imi dadea speranta. M-am dus la Gabi in apartamentul vecin , iar el era echipat gandindu-se deja la un loc de cantonament.

-Ma sti, m-am gandit sa-i ducem undeva la un cantonament ca nu cred sa aiba o forma fizica asa buna.

-Sa sti ca nu e o idee rea, vezi ma m**e de ce te-am ales antrenor secund. (Si incepem amandoi sa radem)

Ajunsi in sfarsit la stadion vazusem ca e doar ora 8:30. Ajunsesem se pare cu jumatate de ora inainte. Terenul arata destul de ok. Observasem acuma ca tribunele au doar 1000 de locuri, si imi dai seama ca primaria nu prea baga banii in echipa fiind ocupata cu Drobeta Turnu-Mehedintii. Pe de alta parte nici nu am de ce sa ii acuz, deoarece ei sunt echipa cea mai importanta din oras.

Dr.+Angelescu+(1+Mai).jpg

Observ cum incep jucatori sa se stranga. Primul venit este Cristian Poiana( 21 de ani, mijlocas ofensiv). Dupa incep sa se adune in grupuri si Mircea Bogaseriu s.a.m.d. . Fluier odata si ii chem pe toti jucatorii in cerc pentru a ma prezenta si a anunta noul obiectiv al sezonului.

-Buna dimineata. Ma numesc Dragos, iar eu voi fi noul antrenor al echipei. Tin sa va instintez de pe acuma ca nu am chef de jucatorii problema, care sa nu respecte regulamentele interioara, fara alte comentarii vreau sa formam o familie cand vom lucra impreuna. Dansul de langa mine este Gabriel, puteti sa ii ziceti Gabi, el e noul antrenor secund, iar impreuna cu mine vrem sa ducem echipa la un nivel inalt.

Observ stupefiat ca nu aveam vestiare, si ma gandeam unde se vor schimba jucatorii, dar acest lucur nu prea a fi o problema majora. Vazand ca nici banca tehnica nu avem. Asa ca ma decid sa-l sun pe Andrei. Acesta se arata ingaduitor zicand ca aceste probleme se vor rezolva in maximum o luna pentru ca gazise un sponsor important pentru a renova stadionul.

Antrenamentul incepuse si observ ca unii dintre ei nu au pregatirea fizica, pentru ca ori nu jucasera demult ori nu prea ii interesasera. Cel mai bun la viteza observ ca e George Ciobanu( mijlocas dreapta, 28 de ani). Fluier si toti jucatori se strang in jurul meu( vad ca deja s-au obisnuit cu asta). Acum ca am facut o mica incalzire si mi-am facut o idee despre voi nu vreau sa va fortez tare din prima zi.

-Voi anunta un regulament de ordine interioara. Cei care vor fi prinsi in cluburi, cu bautura sau tigarii pot sa plece deja. La auzul acestor vesti 2 jucatorii deja plecasera zicand ca nu are rost.

-Asa deci voi restul ramanetii, tin sa va anunt ca daca unul calca pe bec, zboara imediat din echipa. Eu nu vreau amatorisme. Acum ca am stabilit ordinele, sa organizam un meci. Gabi va va da tricouri cu echipele.

Aveam urmatorul lot:

Portari: Mircea Bogaseriu (observ cu dispret ca mai am un singur portar din echipa, cerand totusi unul de la echipa de juniori pentru a putea vedea cum se descurca pe teren).

Fundasi :Cristian Dumbrava,Gabriel Petrovici,Dan Dragatescu,Danut Baciu, Bobi Borcea, Adrian Neacsu( ultimii doi fiind imprumutati. Observ si aici ca am probleme cu postul de fundas dreapta neavand nici unul in lot, fiind imprumutati, asa ca ma gandesc serios sa aduc intariri)

Mijlocasi: Mihai Schintee, Marius Velea, George Ciobanu, Cristian Poiana,Catalin Chirtof,Robert Rosca,Lucian Voicu, Florin Dracea. (Observ cu placere ca aici nu voi avea nevoie de intariri avand deja un nucleu format).

Atacanti: Cristian Bobescu,Eugen Latea,Iulian Ivan.

Lotul per ansamblu este unul bun, avand nevoie totusi de un portar , un fundas dreapta, si un atacant, iar eu inca nu imi completasem stafful. Observ ca meciul dintre cele 2 echipe se termina 4-4. Vad cum fundasi centrali nu sunt obisnuiti sa paseze mingea la restul mai mult bubuind mingile, Acest lucru trebuie notat, Mijlocasi centrali paseaza frumos, iar observ cum Cristi Poiana are un sut puternic. Gabriel fluiera finalul meciului.

-Baietii, eu cred ca e destul pentru astazi, puteti sa plecati acasa sa va duceti la dusuri. Am si o veste buna sa va dau . Avem un sponsor care va renova stadionul si vom avea vestiare echipate, si banca tehnica. Pentru asta trebuie sa ii multumiti lui Andrei. Vom avea 4 antrenamente pe saptamana: lunea, miercurea, joia si vinerea.Eu zic ca sunt mai mult decat suficiente.

-Am inteles Mister, raspunde echipa in cor.(ceea ce ma face sa ma simt important, nimeni pana atuncea nemaizicandu-mi Mister).

Asa s-a incheiat prima mea zi la club. Eu zic una cu cateva plusuri pentru stadion si echipa vazand ce-mi lipseste.

Link to comment
Share on other sites

Capitolul IV. O noua era la club!

Pe cum era marti, aveam liber asa ca m-am decis sa caut ceva jucatori.

Primu pe lista a fost Ioan Garba- fundas dreapta care poate evolua si pe pozitia de mijlocas dreapta.

Urmatoru a fost portarul Cosmin Adam, urmat de Costel Serban- un alt fundas dreapta.

Iar ultimul pe lista de achizitii a fost varful Lorin Stroescu.

Dupa ce vorbisem cu Gabi de noile achizitii eram multumiti de ce arata echipa, si planuiam un antrenament tactic pe miercuri. In timpul acesta ma suna Andrei:

-Alo! Ce faci Andrei?

-Bine d-le antrenor, felicitari pentru primele antrenamente, vream sa te intreb daca ai gasit ceva pe postul de scouter.

-Sincer am un nume pe lista dar nu stiu daca ar veni. Ai vreo idee?

-Da tocmai vorbisem cu Cristian Covaci si ar fi dispus sa vina.

-Sincer si el e pe lista noastra(la care rad eu, si ma gandesc cum de ne-am potrivit). Totusi incearca sa vorbesti si cu Zoltan Grigore, pare un scouter foarte bun.

-Bine Dragos, incerc sa vorbesc si te sun imediat ce rezolv ceva. Apropo ai vreun cantonament pregatit echipei?

-Aaa pai chiar vorbisem zilele trecute cu Gabi sa pregatim unul, dar nu stiam exact locatia. Te sun eu imediat ce decidem.

-Ok. Eu a sa vorbesc sa inchiriem un autocar ceva pentru transport.

-Andrei, dar parca ziceai ca ai gasit ceva un sponsor. Nu-l poti comvinge sa ne cumpere un autocar pentru meciurile din deplasare?

-Sincer nu l-am intrebat, e o idee buna, imi place cum pui problemele a sa vorbesc. Hai ca te anunt imediat ce rezolv si cu cei doi.

Dupa ce ma consult cu Gabi si cu noul preparator fizic angajat de Andrei, Zlotan am hotarat sa mergem in cantonament la Brasov.Acuma urma sa vorbesc cu Andrei sa vedem cum facem cu cazarea.

-Alo Andrei , uite ne-am decis unde sa mergem in cantonament, la Brasov. Intelegi tu ca sa mai puna si jucatori ceva musculatura pe ei. Cum rezolvam cu cazarea?

-Pai sti am un prieten care are o cabana pe acolo. Acuma sigur nu e acolo. A sa vorbesc cu el sa vedem ce putem face. Apropo am o multime de vesti bune. Daca tot pleci in cantonament am vorbit cu sponsorul sa facem o intrunire maine pentru a vedea unde investeste. A zis ca vrea sa vada un antrenament al echipei. Si in legatura cu cei doi, tin sa te anunt ca au semnat. Maine vei primi niste rapoarte de la ei. Sa nu te superi ca le-am dat mailul tau. Au zis ca pot comunica mai bine cu tine asa.

-Da e foarte bine.

Asa zis si facut a 2-a zi dis de dimineata ma prezint la antrenament, impreuna cu noile achizitii. Imi dau seama ca sunt putini timizi, dupa natura meseriei mele, doar unul dintre ei si anume Lorin Stroescu, e mai indraznet. Antrenamentul curge bine, dandu-le indicatii fundasilor centrali sa paseze mereu mingea ori pe flancuri ori in fata. Dupa cum vad incepe sa se contureze un lot. Aveam un lot in minte ceva mai diferit fata de celebrul 4-4-2 al echipelor din liga. Ma gandeam sa joc un 4-5-1, dupa cum decurge jocul. La fazele fixe se pare ca stam bine avand cei 2 fundasi centrali si atacantul cu staturi impresionante, peste 1,80 m.

La sfarsitul antrenamentului ii strang le baieti in jurul meu sa le dau vestile.

-Dupa cum vedeti, azi ati muncit bine la antrenament , facand un progres bun( ma refer la fundasi centrali ). Impreuna cu Andrei, Gabi, Zlotan, am decis sa facem un cantonament la Brasov. Plecarea e maine la ora 12:00. Asa ca nimeni sa nu intarzie ca va ramane aici sa isi caute echipa. Noi cerem multe de la jucatorii, dar si rasplata e pe masura(cu aceste vorbe se pare ca le-am atras atentia la toti, fiind mai motivatii totodata). In continuare vom face un mic joc magarusul. Vom forma un cerc si vom pasa mingea intre noi, cel care greseste va intra in mijloc si va primi un sut in fund de la fiecare.

Jocul decurge foarte bine, jucatorii distrandu-se si legand astfel relati de joc. Observ cu placere cum mijlocasi paseaza cu lejeritate intre ei. Desigur nu m-am putut abtine si m-am alaturat si eu in acest joc, impreuna cu Gabi. Pana la urma la sfarsit toti pareau motivatii si dornici de calatorie. Dupa meci ma intalnesc cu sponsorul, pentru ca Andrei imi daduse mesaj ca nu putea fi prezent, "firar al naiba, asta ma lasa pe mine singur intr-o situatia ca asta". Il conduc pe respectivul individ la mine in birou ii zic sa se aseze, si il intreb daca doreste o cafea, acesta raspunzand afirmativ.

Il servesc cu o cafea si incepem discutile:

-Scuze nu stiu cum sa iti zic, ca sa vorbim mai direct. Stiti cum e nu-mi place sa ma ascund dupa deget.( Cu aceste vorbe se pare ca i-am atras atentia)

-Spune-mi Bogdan, sa sti ca imi place ca esti un tip direct care nu te ascunzi.(Se pare ca facusem impresie buna)

-Dupa cum stii am preluat echipa acuma 3 zile, am reusit in acest timp aducerea unui staff complet si profesionist si a unor jucatorii care vor face diferenta in acest campionat.

-Sa sti ca mi-a placut foarte mult ce ai facut la antrenament, ai format o familie mai mult decat o echipa, am vazut cum multi jucatorii se antrenau cu zambetul pe buze, si mi-a placut si modul interactiv de a introduce jocurii in cadrul antrenamentului.

-Multumesc, cuvintele dumneavoastra imi dau incredere. Deci daca ati vazut stadionul exista o mare problema nu avem vestiare, unde sa se schimbe jucatorii si sa faca dus dupa meci, iar ne-ar mai trebui un autocar al echipei pentru meciurile in deplasare.

-Uite cum facem am inteles ca maine pleci in cantonament, eu iti promit ca pana vei veni sa reabilitez putin stadionul. Ma refer ca vreau sal fac la standarde de un stadion de liga a III-a. Vreau putin sa reabilitez gazonul si tribunele, desigur voi introduce si banci tehnice, si vestiare. ("Ahh se pare ca am uitat de bancile tehnice noroc ca mi-a amintit el"). Si de autocar vom avea nevoie cred si de un sofer. Autocarul il pot cumpara eu sa nu-l inchiriem meci de meci. In schimb trebuie sa iti gasesti un sofer.

-E foarte bine, multumesc Bogdan. Se pare ca incet incet putem rezolva orice problema impreuna.

Dau mana cu acesta, se pare ca totul a decurs foarte bine. Il sun pe Andrei si pe Gabriel si ii anunt de cele rezolvate. Se pare ca se anunta o noapte alba la birou in cautarea unor meciuri amicale. In aceea noapte am lucrat pana la 4:30 noaptea incheind si cel mai mic detaliu al amicalelor. Meciurile se anunta in felul urmator:

Vointa Limpezis - Minerul Mehedinti Valea Copcii

Fortuna Covaci - Minerul Mehedinti Valea Copcii

Minerul Mehedinti Valea Copcii (Juniorii) - Minerul Mehedinti Valea Copcii (M-am gandit ca acest meci e unul bun pentru a identifica posibile talente).

Dunarea Ciocanesti - Minerul Mehedinti Valea Copcii

Unirea Campina - Minerul Mehedinti Valea Copcii

Vointa Sibiu - Minerul Mehedinti Valea Copcii (Acesta fiind ultimul si cel mai tare amical pe durata zilelor in Brasov pentru a ne testa puterea lotului)

Link to comment
Share on other sites

Capitolul V. Cantonamentul!

A doua zi , dimineata ajung inaintea baietilor in fata stadionului si constat cu placere prezenta unui grup de jucatorii ajunsi inaintea mea. Am asteptat sa vina toata lumea, iar dupa cum speram nimeni nu intarziase. In cele din urma isi face aparitia si Bogdan cu un autocar si ni-l inmaneaza. Ne-a zis ca s-au facut toate pregatirile pentru acest cantonament si ca angajase special un bucatar pentru baietii si amenajase o sala de forta pentru baietii. Se pare ca cu acest sponsor ne-a adus foarte multe beneficii clublui. Ana ramasese acasa. Era dupa mult timp cand nu mergeam impreuna. Intre timp ea facuse ceva drumuri pana la Iasi sa vanda cabinetul de acolo. Din banii ramasi si-a deschis un mic cabinet aici. Nu pot sa zic ca ii mergea bine, dar castiga indeajuns cat pentru un trai decent, doar traim in Romania!

-Baietii sunteti pregatiti de drum???(Ii intreb eu pe jucatorii).

-Daaa, raspunsesera acestia entuziasti.

Acest tot drum ma facut sa ma gandesc la sesiunile de antrenament ce vor urma. Ma gandeam odata ajunsi acolo sa ne cazam si sa ii bag la o sesiune in sala de forta. Zis si facut, am ajuns la Brasov. Cabana era una destul de mare. Ceea ma surprins placut a fost modul profesionist in care a gandit Andrei si Bogdan, de a nu fi prize in camerele baietilor, oricum eu le confiscasem inainte de a se aseza in camera toate laptopurile si gadgeturile ce le mai aveau pentru joaca. Singurele asa zise "gadgeturi" care nu le-am luat au fost telefoanele, deoarece unii dintre ei aveau familie si trebuiau sa comunice cu cei dragi.

I-am lasat sa isi aleaga singuri colegii de camera pentru a nu exista probleme. Totul a decurs bine in sala de forte, pana cand imi dau seama ca nu avem un medic al echipei in caz de accidentari. Atunci imi dau seama de fostul meu coleg Teodor, care era doctor in Brasov. Acesta s-a aratat incantant de postul oferit si a venit in graba sa ne ajute.

Acum ca rezolvasem o noua problema la echipa trebuia sa incepem cantonamentul.

A doua zi ii trezesc pe baietii la ora 7:00 pentru o scurta alergare inainte de masa. I-am pus sa faca 20 de ture in jurul cabanei. Se pare ca unora nu le-a prea priit acest antrenament pentru ca nu prea au mai avut dupa pofta de mancare. La pranz pregatisem un antrenament tactic, avand aici amenajat si un teren. In acel moment in care ii vedeam pe baietii cum alearga printre jaloane imi aduc aminte de tata, si de unele antrenamente ale lui. Imi aduc aminte cum incerca sa introduca ceva nou inovatii in antrenamente, si le compar cu stilul meu. Parea unul simplu, numa ca eu antrenam sa zic asa mai modern intr-un anumit mod.(Desigur lucrul acesta se va schimba dupa aceasta zi).

Seara ii las pe jucatorii sa faca o miuta impreuna cu Gabi, iar eu ma duc sa pregatesc antrenamentul pentru a 2-a zi. Per ansamblu, totul a decurs bine. Mancarea a fost ok, jucatorii s-au simtit bine si fara asa zisele mijloace de comunicare. Seara dupa masa pentru a nu ne plictisi am incins un joc de cartii pe pedepse. Pedepsele fiind unele si gandite, cum ar fi flotarii, genoflexiuni etc.

A doua zi de cantonament sa anunta una placuta, fiinda maine era primul nostru amical in compania celor de la Vointa Limpezis. Cautand aseara pe internet in timp ce vorbeam cu Ana, mi-am adus aminte de Titi Teasca celebrul , dar totusi controversatul antrenor pentru metodele sale spartane de antrenament. Asa ca imi iau jucatorii si incerc sa copiez un model de antrenament de la dansul. Desigur eu nu voi da jucatorilor saci de nisip, dar in sala de forta gasisem greutati pentru picioare. Fiecare jucator avea acuma la picioare 10 kg, mai precis 5 kg la unul si 5kg la celalt. I-am pus pe baietii la o alergare usoara, dupa una in viteza, urmand o alergare in panta. Asta mi-a dovedit ca nu suntem asa bine pregatiti fizic, multi dintre ei nerezistand.

OTELUL%20ANTRENAMENT%20BRASOV.jpg

A doua zi i-am trezit pe baietii, si le-am pregatit 2 antrenamente unu in sala de forta si unul tactic. Cele 2 antrenamente au mers foarte bine.

28%20u%20cantonament.jpg

cantonament-dinamo-bogdan-iordache.jpg?width=400

497768-primul-cantonament-steaua-austria.jpg

Pe seara asteptam vizita echipei adverse. Jucam pe stadionul cabanei unde eram cazati. Era o echipa cu cativa jucatorii buni, si tehnici. Pareau mult mai masivi decat noi, adica mai bine pregatiti fizic. Se anunta un meci greu.

Link to comment
Share on other sites

In fine am incercat sa ma axez mereu pe aceasi echipa incercand sa formez un nucleu de jucatorii. Meciul incepe furtunos pentru noi Cristian Bobaescu marcand lejer la o lovitura libera.

-BINE MA!! TOT ASA. DUMBRAVA AVANSEAZA MA CU MINGEA LA PICIOR.

Dumbrava ma asculta avanseaza cu mingea la picior driblind ambii fundasi al echipei adverse ii paseaza la Poiana care indeplineste o simpla formalitate si inscrie.

La pauza scorul arata 2-0. Un scor foarte bun pentru noi, fiinda eu ma asteptam chiar la o infrangere sau in cel mai bun caz un egal. Asa ca am fost surprins de seriozitate cu care tratau jucatorii meciul. In a 2-a repriza, incerc sa pastrez lotul principal pana la accidentarea lui Cosmin Stanciu. In locul sau intra Catalin Chirtof. Meciul decurge intr-o singura directie. Ii presam foarte bine iar la un corner noul intrat invinge portarul cu o executie de senzatie. O foarfeca pe spate. Raman usor surprins de evolutia sa, acesta aratandu-se un mijlocas de viteza cu calitati tehnice foarte bune.

Totusi pe finalul meciului am fost invinsi dupa un fault a lui Baciu in careu. Si scorul final a fost 3-1. Eu zic un scor echitabil pentru un meci amical.

Reluam antrenamentele si meciurile cateva zile, iar la sfarsitul cantonamentului, inregitram urmatorul bilant:

Vointa Limpezis - Minerul Mehedinti Valea Copcii 1-3

Fortuna Covaci - Minerul Mehedinti Valea Copcii 3-3

Minerul Mehedinti Valea Copcii (Juniorii) - Minerul Mehedinti Valea Copcii 3-6

Dunarea Ciocanesti - Minerul Mehedinti Valea Copcii 0-1

Unirea Campina - Minerul Mehedinti Valea Copcii 0-6

Vointa Sibiu - Minerul Mehedinti Valea Copci 0-3

Se pare ca am inregistrat numai rezultate pozitive. Surpriza a fost meciul cu Sibiu care a fost si cel mai greu, dar in care ne-am descurcat cel mai bine. Dupa acest meci Andrei ne pregatisera o surpriza o prima de 5 milioane de om, datorita rezultatelor din cantonament.

Link to comment
Share on other sites

Capitolul V. Incepe campionatul!!!

Dupa acest cantonament ajungem in sfarsit in Mehedintii. Ajunsi pe seara nu am mai apucat sa mergem pe stadion sa vedem daca s-a realizat ceva nou, daca s-au imbunatatit condiitile asa cum mi-a fost promis. In fine , a doua zi, pe la ora 8:00, eram prezent pe stadion. La intrare, nu era nimic nou, aceasi parcare micuta, 2-3 copacii in jurul arenei si cam atat. Odata intrat pe stadion raman placut surprins cand vad ca tribunele au fost modernizate, gazonul a fost schimbat complet( puteam sa ne laudam, aveam un gazon cel putin de liga a 2-a), si au aparut vestiarele si bancile tehnice. M-am dus repede la vestiare sa verific daca totul e in ordine.

Dupa ce am constatat ca gazonul era in regula, am primit lista competitionala fiindca sezonul se apropia. Dar inainte de acestea aveam de trecut un nou hop si anume Cupa Romaniei. Ne antrenam ca deobicei, baietii stand mult mai bine din punct de vedere fizic dupa cantonament, dar si tactic.

-Baietii fiindca v-ati comportant exemplar pana acuma la antrenamente, dar si in afara terenului ducand o viata sportiva echilibrata, va propun ca diseara sa avem o iesire in oras. Locatia o alegeti voi, putem merge oriunde.

Jucatorii au ales sa mearga in club , ceea ce era un prilej si pentru mine sa petrec timp cu Ana. Seara a fost lipsita de incidente , jucatorii comportandu-se exemplar. Totusi eu eram inca cu gandul la Cupa Romaniei, fiindca intram din primul tur si era un drum greu de parcurs de vrem sa ajungem departe.

A doua zi ma trezesc ma duc la birou sa urmaresc tragerea impreuna cu Andrei. Se pare ca totusi am avut putin noroc. Am picat cu AFC Odorheiu Secuiesc, ce sa zic o echipa destul de modesta, dar trebuia sa tratam meciul asa cum trebuie.

Ajunge la ziua meciului!!! 16.07.2010. Ce sa zic nu prea avem public numeros, dar nici deloc, in tribune erau adunati circa 50 de oamenii, multi dintre ei fiind copii, intrarea fiind mereu gratuita la stadion. Echipele au iesit la incalzire pe gazon, iar meciul se arata unul promitator.

victoria.jpg

Zis si facut, am deschis scorul in secunda 36, prin Poiana care a speculat o greseala a apararii adverse, fundasii lor fiind depasiti de o pasa filtranta. 1-0 minutul 1, ce sa zic un debut furtunos, iar fanii din tribuna se arata extaziatii de reusita. Dupa numai 7 minute de la deschiderea scorului ma vad nevoit sa vad cum unul dintre fundasii mei, Baciu faulteaza in careu pe Gigi Goiceanu, iar scorul devine 1-1, acesta executand si penalti-ul. Dupa numai 12 minute Catalin Chirtof indeplinenste o simpla formalitate si executa portarul advers dintr-un corner. Se pare ca baietii erau motivati dupa golul primit si mai inversunatii. Citeam pe ochii lor dorinta de a castiga meciul.

Dupa numai 2 minute Lorin Stroescu, il executa cu un sut plasat din afara careului pe portarul advers Ionut Chincea, asa ca scorul arata 3-1, minutul 15. Ce sa zic, era un meci frumos cu multe ocazii, iar in minutul 22, Gabriel Petrovici indeplineste o formalitate bagand mingea in poarta din corner. Ce mai povestesc meciul a mers intr-o singura directia, iar tabela in minutul 90 inregistra scorul de 8-1. Fanii din tribuna cantau isi sustineau echipa, mai ales la un asemenea scor, ce sa zic am facut spectacol. Cum era obiceiul marilor echipe, am mers am dat mana cu antrenorul advers, mi-am cerut scuze ca le-am dat asa multe, motivand ca totusi e un meci oficial, si desigur am salutat fanii asteptandu-i intr-un numar si mai mare la viitoarele meciuri.

91850290316834235502.png

Desigur omul meciului fiind Catalin Chirtof cu un hattrick. Ce sa zic pana acuma meciurile mergeau bine, iar baietii au primit prima promisa inainte de joc si desigur si eu.

27225285156014445854.png

Pana acuma cam asa arata statistica, dar de maine incepe nebunia. Liga a IV-a. Urmatorul meci il aveam cu Contructorul Eselnita.

Asa ca sa nu o lungim pana la ziua meciului, antrenamentele merg bine, fara incidente , baietii s-au obisnuit cu mine, cu Gabi, cu Ana, cu Bogdan care era din ce in ce mai implicat si prezent la antrenamente. Ce sa zic un inceput promitator.

23.07.2010. Ziua meciului.

Hotarasem sa pastram aceeasi tactica, acelasi 4-5-1. Ce sa zic tactica era una buna, jucam cu un mijlocas defensiv si cu un playmaker alaturi de el, iar in fata un trio ofensiv.

89588386022272861606.png

Link to comment
Share on other sites

Cum sa-ti ceri scuze fata de un alt antrenor ca le-ai dat prea multe goluri?

Lejer se cheama fair-play. Asta ca sa iti raspund cu o intrebare. Ai vazut Dinamo-Barca 0-2? Fi serios ca aia au jucat la turatie 10% de jucau calumea ii umileau cu peste 5-6. Asa ca au jucat fair-play. Stiind ca e un meci amical.

Link to comment
Share on other sites

Lejer se cheama fair-play. Asta ca sa iti raspund cu o intrebare. Ai vazut Dinamo-Barca 0-2? Fi serios ca aia au jucat la turatie 10% de jucau calumea ii umileau cu peste 5-6. Asa ca au jucat fair-play. Stiind ca e un meci amical.

Nu exista asa ceva. Argumentul tau e cu totul altceva. Alta e sa-ti ceri scuze ca ai batut cu un scor mare (like wtf?) si alta e sa nu joci la un potential maxim.

Tu ai vazut vreodata la tenis, un jucator/antrenor cerandu-si scuze ca a batut cu 6-0? Sau la baschet cu 150-40? Nu o sa existe asa ceva.

Fair-play-ul e cu totul altceva decat ce spui tu. Tine minte asta.

Cerandu-ti scuze ca ai batut la un scor mare, sau foarte usor pe cineva e ca si cum l-ai umili. E rusinos sa faci asa ceva!

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.

×
×
  • Create New...

Important Information

Pentru înregistrarea pe acest forum va trebui să acceptaţi termenele de utilizare a forumului disponibile aici: Terms of Use. Acest forum folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și a asigura funcționalițăți adiționale. Detalii privind politica de confidenţialitate şi cookies sunt disponibile aici: Privacy Policy