Jump to content

Welcome to FMRo Forum - Football Manager Romania

Welcome to the official forum of the Romanian Football Manager community.

Like most online communities you must register to view or post in our community, but don't worry this is a simple free process that requires minimal information for you to signup. Be apart of FMRo Forum - Football Manager Romania by signing in or creating an account.

  • Start new topics and reply to others
  • Subscribe to topics and forums to get email updates
  • Get your own profile page and make new friends
  • Send personal messages to other members.

If you don't want to create an account on our forum, you are free to join us on our other social media accounts:

- Facebook Page: https://www.facebook.com/FMRo.ro

- Facebook Group: https://www.facebook.com/groups/fmromania

- Twitter: https://twitter.com/fmro

- Discord: https://discord.com/channels/703942749522755616/703942749992517655

- Instagram: https://www.instagram.com/fmro.ro/

- Youtube: https://www.youtube.com/channel/UCgZCAQazHOyY_9nMspXLnvg

IMPORTANT: In order to complete your registration, a valid e-mail address is required, since we will be sending you there an activation link.


Guantanamera...


Tibi

Recommended Posts

@Razwyx: Poate parea ciudat, da' Azerbaijanul e mai aproape decat Tara Galilor. Ce-i drept, cam tot pe-acolo. Da' ar fi fost deplasari mai grele, intr-adevar.

***

Venise in sfarsit si data de 17 iulie 2014. O data care va ramane in istoria clubului Metrom ca fiind momentul debutului in competitiile europene.

Ajunsi pe stadionul "The Gnoll" (care din cate am inteles reprezinta corcitura dintre un gnom si un trol; cum sa pui numele asta unui stadion ?!) din Neath, am fost oarecum surprinsi. Adica ne asteptam sa fie o arena mica, dar nu ne asteptam sa fie si atat de urata.

In tribune, vreo 1000 de suporteri rasfirati si plictisiti. Cu siguranta meciul nu era unul care sa suscite interesul oamenilor din zona. Ar fi preferat probabil un meci de rugby...

Echipa trimisa de Robert in teren a fost urmatoarea:

Balauru - Grecu, Perendija, Rusu, Bacila - Rus, Mateiu - Popa, Bakaj, Stratila - Batin.

- Ce atmosfera dezolanta...

- Ba, Tibane, da' ce vant bate, sa-mi bag p**a. Si ce frig e. Astia n-au vara, ma, p-aici ?

- Ba da. Asta e vara lor. Ceva soare, vant si 13 grade.

Nici bine n-a inceput partida, ca galezii s-au si vazut nevoiti sa scoata mingea din plasa. Batin a facut o cursa pe partea stanga nestingherit si a sutat violent din interiorul careului, din unghi, sub bara. Un portar mediu ar fi scos cu siguranta sutul, dar portarul lui Neath parea ca nu intra in aceasta categorie. Peste alte doua minute, tabela s-a modificat din nou in dreptul nostru, Trystan Duffy trimitandu-si mingea in proprie poarta ca un incepator, la o faza ce nu putea fi considerata neaparat ca fiind iminenta de gol.

- Ba, da' varza, varza astia.

- Ce nu-ti convine, Tibane ? Vroiai sa iei bataie ?

- Nu, ma, doar ca ma asteptam sa fie altfel primul nostru meci european. Zici ca jucam amical cu selectionata Romsilva.

Pana spre mijlocul reprizei, jocul s-a mai calmat, Iulian Popa fiind cel responsabil pentru agitarea din nou a apelor, caci a tribunelor nu putea fi vorba. Iulica a fost gasit excelent de Bakaj in careu, iar finalizarea i-a fost la indemana. 3-0, si nu era decat minutul 26.

- Facem record, ceva, Tibane ?

- Asa se pare.

Totusi, la pauza scorul a ramas acelasi, iar la final nu s-a mai inregistrat decat o singura modificare, petrecuta in minutul 83, cand Mihai Fulea, intrat in repriza secunda, a marcat cu un sut superb cu efect. Cel mai frumos gol al meciului de departe, reusit de tanarul nostru mijlocas defensiv, aflat la doar a doua sa reusita pentru noi.

Neath FC - Metrom: 0 - 4

Asadar, debut cu dreptul in Europa, la capatul unui meci simplu pentru echipa noastra. Eram insa constient de ce echipa avusesem in fata, asa ca nu ma entuziasmam prea tare. Speram ca nici jucatorii.

. . .

La returul de peste o saptamana, alta a fost atmosfera. Peste 3000 de fani au venit sa ne incurajeze si sa asiste la primul meci european vazut de stadionul "Metrom". Steguletele galben-albastre fluturau de zor in tribune, agitate de oamenii care cantau aproape fara incetare.

Intre timp, avusese loc si extragerea turului trei preliminar, iar noi urma sa intalnim castigatoarea duelului dintre Apollon Limassol si Dinamo Tbilisi. Cum cipriotii castigasera in tur cu 3-0, lucrurile erau destul de clare.

Cu acelasi prim "11" ca-n mansa tur, am inceput la fel de bine reusind deschiderea scorului in minutul 7, prin Batin. Un un-doi frumos intre el si Popa la amrginea careului, iar golgeterul nostru nu l-a iertat pe portarul Mike Price. 1-0.

Relaxati dupa aceasta reusita, fapt care nu s-a vazut decat la finalizare, caci ocazii si-au creat in continuare, jucatorii nostri au intrat la cabine doar cu acest avantaj minim.

In repriza secunda, insa, am inscris alte trei goluri. Autori: Perendija, Adi Rusu (ambii din faze fixe) si Batin, din penalti. Singura veste proasta dupa acest joc era accidentarea lui Sorin Stratila, care suferise o ruptura musculara in partea doua a jocului. Parea destul de grava aceasta accidentare, urma sa aflam zilele urmatoare cat timp va lipsi zvapaiatul nostru mijlocas dreapta.

Metrom - Neath FC: 4 - 0

Spectatori: 3061

Acelasi scor ca-n tur, deci. Calificare fara emotii, dar si fara a simti vreo bucurie intensa.

Cum Dinamo Tbilisi n-a reusit decat o remiza acasa, 1-1, cu Apollon Limassol, cipriotii urmau sa fie adversarii nostri din turul 3. Incepeau lucrurile serioase. Si incepea tremuratul.

Link to comment
Share on other sites

  • Replies 600
  • Created
  • Last Reply

Top Posters In This Topic

  • GeneraÅ£ia de Aur

Acum ca si ultimul patch pentru FM2012 si-a facut aparitia si e primavara afara e timpul pentru un mic concurs FMRo

Premiul: Un FM2013 livrat castigatorului

Momentul premierii: Lansarea FM2013

Participanti: Toti cei care incep/au inceput un story in perioada cuprinsa intre lansarea FM2013 si un an inainte. (de ex. daca FM2013 apare pe 1 octombrie 2012 vor fi luate in considerare storyurile incepute in perioada 1 octombrie 2011-1 octombrie 2012)

Inscrierea: se face prin reply la acest topic, in reply va rog includeti link catre storyul vostru

Juriul: Me & Mihai

Criterii: nu ne uitam la performantele obtinute in story, ne uitam la cum e scris, la stil, la cat de placut e de citit, de preferat ca storyul sa contina cel putin 10 posturi ale voastre

alte observatii:

Nu conteaza vechimea pe forum

Puteti scrie cate storyuri doriti in aceasta perioada (atentie la regula nescrisa a acestei sectiuni - nu incepeti 2 storyuri la interval mai mic de 10 zile intre ele), la concurs participa un singur story postat pe acest forum, cel cu care va inscrieti pe acest topic

Nu conteaza pe ce varianta de FM este facut story-ul (2012, 2011, 2010... etc, cu patch, fara, cu vreun database descarcat de voi din alta parte etc)

Evident ca storyurile incepute de mine si Mihai sunt excluse :)

Nu mai trebuie sa spun ca premiul va fi un joc FM2013 original (sigilat/stampilat etc), mmkay ?

Succes!

Lansarea FM 2013 va fi in 2 noiembrie.

Vom decide castigatorul in momentul in care precomenzile incep pe fmro. :)

SI CASTIGATORUL ESTE.....

:campioni::campion::campioni::ro: :campion::campioni: :campion:

<pauza si apoi cu voce gen Gabi Safta>

TIIIIBIIII! cu story-ul "Guantanamera..."

http://www.fmro.ro/f...showtopic=13085

:fmro:

Link to comment
Share on other sites

Multumesc tuturor pentru felicitari, si, mai ales, multumesc ca v-ati pierdut vremea citindu-ma.

A, si tin sa va anunt ca "Guantanamera" o sa continue. Nu stiu pentru cat timp, cel mai probabil nu foarte mult, dar n-am terminat-o inca. (mi s-a parut ca deja vorbiti la trecut despre ea)

Va fi si un story "pe" FM13. Promit. De fapt, "va fi un nou story" ar fi mai corect. Nu stiu cat conteaza versiunea de FM... De exemplu acum, nu stiu cati ati realizat, story-ul a fost "pe" FM11.

Link to comment
Share on other sites

Merci.

Cat despre filme, carti... sunt destule mult mai interesante pe piata. De fapt, nu destule, cam toate. Oricum, apreciez complimentele.

***

Se simtea in aer "atmosfera de meci mare".

Entuziasmul debutului european al clubului nu disparuse inca, fanii venind in numar mare in tribune. Si asta la propriu, caci cele doua peluze erau aproape goale. M-am bucurat sa vad o multime de oameni imbracati in tricourile noastre galben-albastre, semn ca taraba noastra incepea sa mearga din ce in ce mai bine. Auzisem eu ceva de la Adi, dar n-am dat importanta. De-obicei ma prefac ca-l ascult. Oricum, mi-era destul de clar ca trebuia sa ne deschidem un magazin pentru suporteri. Nu mai mergea... Imaginea unui copil de 10-11 ani care-si imprimase pe spatele tricoului sau numele lui Aarab a fost cea care m-a convins definitiv.

Acest meci era cu atat mai important pentru mine cu cat era primul meci la care-l aduceam si pe Karim. Nu mi-a fost usor sa o conving pe Andreea, care avea o repulsie fata de meciurile de fotbal ceva de speriat, dar pana la urma mi-a facut pe plac. N-o facea des. Karim avea deja un an si doua luni, si chiar daca eram constient ca nu-si va aminti de acest prim contact al sau cu fotbalul, am considerat ca e timpul sa vina.

De venit, a venit si Hârjan. Si au venit si Daniel si sotia lui, probabil convinsa de Andreea sa se plictiseasca impreuna. Si din acest motiv aveam senzatia ca nu e un meci ca oricare altul, ci unul deosebit. Chiar era. Speram doar ca experienta meciului sa nu dezamageasca.

Dupa intrarea celor doua echipe pe teren si dupa ce imnul Europa League s-a auzit din difuzoare, m-a apucat si tremurul.

Echipa noastra din acest meci impotriva celor de la Apollon Limassol, contand pentru prima mansa a turului 3 preliminar Europa League, a fost urmatoarea: Balauru - Grecu, Perendija, Rusu, Bacila - Rus, Mateiu - Popa, Bakaj, Cojocnean - Batin.

Am inceput partida avand atitudinea potrivita. Ne-am dus peste ei fara rusine. Nivelul decibelilor produse de tribune a atins un prim punct ridicat in minutul 7, cand Iulian Popa a tras din marginea careului putin pe langa poarta cipriotilor. Karim parea interesat de ceea ce se intampla in jurul lui si in dreptunghiuloiul verde de jos... Adoptase privirea sa curioasa. Totusi, dupa primele 10 minute, aceasta privire avea sa-i dispara, micutul incepand sa se foiasca in bratele mele, moment in care i l-am pasat cu cinism Andreei.

L-am recuperat insa in minutul 13, minut deloc cu ghinion pentru noi, cand Paul Batin a reusit deschiderea scorului. Popa i-a pasat la firul ierbii in mijlocul careului, iar golgeterul nostru s-a intors si a sutat fara sperante pentru portarul lui Apollon.

- Gol, tati, gol... i-am spus lui Karim, luandu-l inapoi in brate si ridicandu-i manutele in aer. A zambit. Parea sa-i placa atmosfera euforica ce cuprinsese stadionul. Zi si tu, tati: Ba-tin. Ba-tin. Nu, nu "baba", Ba-tin.

- Hai, mai, lasa saracu' copil in pace... Crezi ca zice ce vrei tu, cand vrei tu ? (Andreea)

Nu a durat mult si a venit si golul doi. Tot in poarta oaspetilor, care au respins in prima faza cornerul batut de Popa, dar mingea a ajuns apoi la Adi Rusu, care a sutat cu sete la coltul lung, imparabil. 2-0, minutul 21. De data asta, data fiind prezenta "r"-ului in numele autorului golului, n-am mai incercat nimic cu Karim.

Visul frumos avea sa continue, spre bucuria dar in acelasi timp surprinderea mea, iar cu cinci minute inaintea finalului primei reprize, am dus scorul la proportii de forfeit, prin acelasi Adi Rusu. Experimentatul nostru fundas central a profitat de ezitarea goalkeeper-ului cipriot la lovitura de cap a lui Perendija si a trimis mingea-n plasa din doar cativa metri, fara emotii. 3-0 ! Scor cu care avea sa se si incheie prima parte a jocului. Primul sfert al confruntarii cu Apollon.

In repriza a doua ne-am continuat jocul bun, sau mai bine zis perfect, dar, previzibil, nu ne-am mai aruncat la fel de mult in ofensiva, si nici contraatacurile nu ne-au interesat foarte mult. Totusi, in minutul 61, Milan Perendija a inscris al doilea sau gol pentru noi(deja!), la un corner batut impecabil de Popa. 4-0, scor care avea sa fie si cel final.

Metrom - Apollon Limassol: 4 - 0

Spectatori: 3470

Karim imi purta noroc, se pare. Nici macar nu sperasem la un asemenea rezultat. Bucuria era una imensa, dupa un meci in care am jucat neasteptat de bine. Cipriotii n-au aratat nimic in plus fata de galezii de la Neath, un lucru care ma surprindea, dar care nu ma preocupa foarte mult. Nu ma puteam gandi decat la poarta ce ne-o deschisesem spre play-off, un gand entuziasmant.

- Ne-am abonat la 4-0, Tibane.

- Asa se pare, da. Bine, de-acuma... cred ca ne expira abonamentul.

- Tot asa pana in finala, Tibane. Acuma zi, ce faci ? Mergem pe undeva ? Sa sarbatorim ?

- Eu stiu... (uitandu-ma la Andreea) Cred c-o sa sarbatoresc in familie tura asta, Irinele.

- Bine, Tibane. Ziceam ca, na, a batut si Hârjan atata drum... Poate vine si golanu' de Daniel... Da' cum vrei.

- Ce ma bagi la inaintare pe mine, bai somnorici ? Lasa omul sa stea cu nevasta. (Hârjan)

- Da' du-te, draga, cu baietii... (Andreea)

- Lasa ca ma duc eu altadata. Hai sa mergem acasa.

- "Du-te" am spus. Lasa ca pe mine si pe Karim ne duce Marian acasa. Mergeti si sarbatoriti. A fost meci important, nu ?

Link to comment
Share on other sites

Lovindu-ne de refuzul ferm al lui Hârjan de a merge intr-un local mai de Doamne-ajuta din oras, am ancorat in bodega de peste drum de stadion. Acolo, spre surprinderea mea, jumatate din mese erau goale.

- Ba, da' ce se-ntampla ? Nu sarbatoreste lumea victoria ? m-am intrebat cu voce tare, in timp ce ma asezam.

- Lumea se duce la "Ciocanitoarea", Tibane. Sau la "Gainarie". Acolo e mai ieftin ca aici, m-a lamurit imediat Irinel.

- Deci asta e localul select, a ? Adevarul e ca ma bucuram. Nu suport aglomeratia. Si nici nu vroiam sa fiu recunoscut de cineva. Desi in mod normal nu mi-e rusine de multe, mi-era putin rusine sa fiu prezent in astfel de locuri. La Poiana mai mergea, da' aici...

- Ba, Tibane, sa-mi bag p**a, da' tu cred ca esti de departe cel mai norocos om de pe Pamant.

- De ce ?

- Pai cum de ce ? Tie ti-a dat Dumnezeu cu trei maini. Nu ti-e clar ?

- Bine, da' ma gandesc ca ai mai gasit tu acuma un motiv din moment ce-mi amintesti.

- Pai sa ai asa o nevasta... Mai-mai sa te roage sa vii cu noi sa bei.

- A, da...

- Eu cred c-a vrut sa scape de el mai degraba, nu c-ar fi ea asa o nevasta buna. (Hârjan)

- Se poate si asta, da, l-am aprobat. De fapt, si eu cred ca mai degraba... (facand putin haz de necaz)

- Nu, cum ? Acuma trebuia sa ripostezi, sa te aperi, sa-mi dai dreptate indirect, nu asa. Asa nu e amuzant deloc.

- Ba eu vad ca razi.

- Lasa, bai Tibi, nu te amagi. Ce conteaza pana la urma ca nu te-ntelegi cu nevasta ? Faci tu un copil cu alta si gata.

- La ce m-ar ajuta asta ?

- Am zis eu ca te-ar ajuta ? Eu ziceam doar ce cred ca o sa se intample.

- In fine, ia gata. Am venit aicea sa sarbatorim victoria echipei noastre mult iubite, nu ? Lasati-ma in pace cu Andreea si toate prostiile. Hai sa ne simtim bine. Pentru Metrom !

Si ne-am simtit bine.

- Ia zi, Hârjane, ce sanse ne dai in Europa anul asta ? Acum ca ne-ai vazut la lucru.

- Ce sanse ? Inc-un tur si gata. Axarea pe campionat.

- Si pe cupa, sa nu uitam.

- Stii cum e cu ulciorul... Anu' asta nu mai prinzi tu UTA si Alba Iulia.

- Anu' asta nici nu mai avem nevoie sa prindem... Tu n-ai vazut cum jucam ?

- Da, am vazut, cu amatorii astia de prin Tara Galilor si Cipru, jucati.

- Habar n-ai fotbal... Daca si Apollon Limassol mai sunt amatori... Ti-aduci aminte de CFR cu Anorthosis ?

- Hai ca nu vreau sa-ti stric buna-dispozitie. Ati jucat bine azi, ati batut, calificarea e jucata, asta-i important.

- Asa. Bine, nu vreau sa ma hazardez cu calificarea... Atmosfera in Cipru o sa fie cam ostila, aia acolo sunt nebuni, nu prea sunt obisnuiti jucatorii.

- Ce atmosfera crezi ca mai fac si aia la 4-0 ?

- Aia da, ai dreptate...

- O sa fie stadionul gol, ce dracu'...

- Cu Batin cum e, Hârjane ? l-am intepat razand.

- Eu recunosc, ma, ca am gresit. Ce pielea mea ? Asta e. Era rau daca greseai tu, ca tu ai dat 200 de mii pe el, nu eu. Da' a demonstrat baiatu' ca stie, bravo lui, bravo tie ca ai fost inspirat... Oricum, eu zic sa poti sa-ncepi sa cauti altul, ca asta nu mai sta mult.

- Ce ? E dupa el ? Pai da' n-a venit la mine intr-o zi ca are oferte, ca sa-l las sa plece ?

- Si ?

- Si i-am zis sa-si bage mintile in cap ca n-are nicio oferta si ca si dac-ar avea, noi avem treaba de facut si ne bazam pe el.

- Si nu ti-a zis nimic de dulce ?

- Nu. Mi-a zis ca are de la Dinamo oferta, ca stie el de la impresarul lui... Si atunci l-am intrebat: "Dinamo joaca cumva in Liga ? Ca la tragerile Europa League nu i-am vazut." A-nceput dup-aia ca stie si el, da' totusi, club mai mare... Ma rog, pana la urma, l-am convins. Eram in tema. I-am oferit la argumente de ce ii e mai bine la noi decat la Dinamo, de nici n-a mai stat sa le asculte pe toate.

- O sa vina alte oferte, stai linistit, nu de la Dinamo.

- Sa vina, ma. O sa ma pis pe ele si o sa le dau si foc.

- Bai baieti, lasand un pic fotbalul la o parte... tin sa va anunt ca mi-am propus sa incep sa-mi traiesc viata.

- Da' pana acuma ce-ai facut, Hârjane ?

- Pana acuma am frecat p**a, aia am facut. De-acu' incolo, gata.

- Pai si ce-o sa faci, cum o sa-ti traiesti viata ?

- Printre altele, mi-am propus sa F*t cat mai multe femei.

- Interesant plan...

- Sa umblu mai mult, sa ma duc prin alte orase, alte tari...

- Ba, da' cat de bine merge, ma, treaba cu lemnele ?

- Lasa, ma, n-ai tu treaba. Am strans eu ceva bani in toti anii astia, nu-i problema de bani. Si acuma mi-am dat seama. Ba, pentru ce p**a mea strang eu toti banii astia ? Ce astept ? O sa ajung la 80 de ani cu salteaua plina, si n-o sa mai pot sa ma bucur de ei.

- Aia da...

- Pai ce pielea mea ? Sa ma simt si eu bine, nu ? acuma cat sunt tanar.

- Da, ma, sunt de acord cu tine, Hârjane. Te sustin. Da' totusi, ce ti-a venit ? Te-ai trezit asa intr-o dimineata si ti-ai zis sa te apuci de futut cat mai multe femei ?

- N-ai vazut, ma, ca vine sfarsitul lumii ?

- Pai n-a mai fost o data ? In 2012 ?

- Lasa, ma, prostiile alea. Maine-poimaine o sa inceapa Al Treilea Razboi Mondial. Ala e sfarsitul lumii pe bune.

- De unde p**a mea le scoti, ma ?

- Cel putin sfarsitul lumii pentru noi astia, barbati tineri.

- Eu stiu daca te mai incadrezi... poate scapi.

- Direct in prima linie ma baga, carne de tun.

- Deci stii tot, exact.

- Razi tu, da' o sa vezi.

- Da' cine contra cui razboiu' ? Mergem cu Antanta sau ce facem ?

- Iran-Coreea de Nord-China-Rusia contra SUA-Israel si toti cateii.

- I-auzi, ma. Si ce pronostic dai ?

- Multe milioane de cartonase rosii, asta-i pariul meu.

- Esti nebun la cap, Hârjane...

- Posibil, da' tot ce stiu eu e ca nu tre' sa ma apuc sa-mi traiesc viata. Ca vine razboiul, ca nu vine...

- Asta da, n-ai cum da gres.

- Pai nu ?

- Oricum, eu merg pe Iran, Rusia si toti aia. Par mai de incredere.

- Da, nu-i de joaca cu Iranul... Toti ii ia cam in deradere, ii vede ca pe Iraq, ca pe Afganistan... Da' nu-i asa. Au si bomba atomica, sunt pregatiti si pentru un razboi chimic...

- Da... bazati, bazati. Raman doar ei cu gandacii de bucatarie pe planeta, daca-i supara cineva.

- Sa stii.

- Ba, da' eu tot timpul m-am intrebat... Daca gandacii de bucatarie pot supravietui in cazul unei bombe atomice sau a unui razboi chimic, ce p**a mea pun, ma, aia in tuburile de Raid ?

Ne-am simtit bine, insa, doar pana cand am depasit acea linie demarcata subtire. Se parea ca in ciuda celor multe motive de bucurie si satisfactie pe care le aveam, sufletul imi ramanea in continuare trist.

- Pe bune, eu chiar nu-nteleg. Nu pot sa inteleg ce are proasta asta. Ce vrea, am inceput sa-mi deschid sufletul in fata celor trei.

- Ce sa mai vrea ? Nu mai vrea nimic. Are tot ce-a vrut. Nici nu-ti treb'e multa minte sa-ntelegi. (Hârjan)

- Poate nu vreau sa-nteleg atunci. Poate nu vreau sa accept. Sau poate sunt prost.

- Cu timpul...

- Deci chiar am avut impresia atunci cu nasterea ca putem sa o luam de la capat. Nu stiu ce s-a intamplat dupa...

- Sa nu te puna dracu' sa mai faci un copil cu ea !

- Mai termina, Hârjane, cu copiii tai... N-am chef de mistouri. Spune-ti-le in gand daca chiar...

- Ba Tibane, da' eu tot n-am inteles. Tu vrei sa o iei de la capat ?

- Da, Irinele, da. Vreau. Ti-am mai zis. Vrei sa-mi scriu pe camasa ?

- Pai p**a mea, atatea ai zis... atata te-ai sucit, ca nici nu mai stiu. O zi plangi dupa Cristina, o zi te plangi ca nu-i bine cu Andreea, o zi zici ca e bine cu Andreea, o zi esti fericit si ca nu-ti treb'e... cine sa te mai inteleaga ?

- Cand am plans eu, ma, dupa Cristina ? Esti nebun ?

- Hai ca plangeai intr-o zi...

- Ai visat poate.

- Da, adevarul e ca nici n-am ce visa altceva decat pe tine plangand dupa Cristina.

- Ma rog. Ia zi tu, golane, ca n-ai scos un cuvant, stii ceva ? Nevasta-ta stie ceva ?

- Nu. Nu stiu nimic. Si nici ea nu cred ca stie. De fapt, nu stiu daca e ceva de stiut. (Daniel)

- Hai ca tre' sa stie. Si si tu stii, da' nu vrei sa zici.

- Nu stiu, bai Tibi, nimic. Jur.

- p**a mea...

- Da' stii ce cred eu ? Ca nu tre' sa-ti faci asa multe griji.

- Asta clar. Stiu si eu c-ar trebui sa ma doare-n p**a si s-o sun pe Cruduta sa vina sa-mi faca o m**e... Da' na, cand esti prost, esti prost.

- Nu la asta ma refeream. Eu zic ca poate e normal, nu stiu, sa nu mai fie ca inainte intre tine si Andreea. Adica, acuma sunteti casatoriti, aveti copil mic, e altceva.

- Da, ma, bine, am mai auzit asta. Da' pe tine te refuza nevasta-ta cand vrei s-o scoti in oras ? Sau in Elvetia ? Sau cand vrei s-o futi ?

- Imi mai zice si mie ca o doare capu', ca n-are chef, stai linistit.

- Da' nu tot timpul !

- Pai bine, nu. Dar noi nici n-avem copil, deci... Poate nu suntem cel mai bun exemplu.

- Hai, ma, mai lasa-ma cu copilu'. N-are nicio legatura una cu alta. Inteleg, normal, trei-patru luni dupa, da' nu dupa un an si...

- Nu stiu, nu stiu ce sa zic.

- Si pana la urma, nu asta e, ca poate daca as insista s-ar fute cu mine... Da' eu nu vreau sa insist. Vreau sa vina de la sine. Vreau sa fie ceva normal si sa ne dorim amandoi... Si sa petrecem mai mult timp impreuna, sa mai vorbim, sa mai glumim, sa ne mai ciondanim, sa mai mergem pe undeva impreuna, sa nu stiu... p**a mea, maine-poimaine creste mare Karim si o sa-si dea seama si el ca ceva e in neregula. De fapt, cred ca simte de pe-acum...

- Il doare-n p**a pe Karim de voi. Va certati de fata cu el ?

- Nu. De fapt, nu ne certam deloc. Nu prea ne vorbim, de fapt, deci...

- Atunci n-are copilu' nicio treaba. Ce ? Ia aminteste-ti. Tie iti placea sa-ti vezi parintii purtandu-se ca doi porumbei ?

- Nu...

- Atunci ? Si Karim daca te vede cu ma-sa, o sa creada ca-i faci rau, deci mai bine ca nu te vede.

- Ba Tibane, stii ce zic io ?

- Ia sa te aud, Irinele.

- Incearca si tu s-o recuceresti, s-o vrajesti.

- Faci misto, nu ?

- Nu, ma. Serios. Pai nu ziceai ca vrei s-o iei de la capat ? Incepe de la capat, cum se face.

- Da, cu replici de agatat, cu invitatie la suc... Tu esti cretin ?!

- De ce, ma ?

- Cum ar fi sa incep sa-i spun replici de agatat lu' nevasta-mea ?

- p**a mea, nu replici de agatat, ii zici si tu ceva frumos din cand in cand... un compliment, o treaba.

- O sa se intrebe daca nu cumva am innebunit.

- p**a mea, invit-o si tu la o cina romantica in centru, cumpara-i un cadou, ceva, de-astea. Poate ceva mai scump.

- Da, asta vreau sa fac. S-o cumpar.

- Cel mai bine si cel mai simplu. Esti defect, ce-ai ?

- Oricum, tu n-auzi, ma, ca nu vrea sa vina nicaieri cu mine ? De-abia iese cu mine in parcul din Livada, sa ne plimbam cu Karim.

- Hai ca exagerezi.

- Bine, stii tu mai bine ca mine.

- Azi a venit cu tine la meci, nu ?

- Si cat a trebuit sa ma rog de ea...

- A venit pana la urma, nu ? Si parea si binedispusa, asa... parea ok.

- "Parea ok..." Ba, ea o fi ok, p**a mea, eu nu sunt ! Asta-i problema. Si ma enerveaza.

- Tre' sa ai tu totul pus in ordine... Totul sa fie perfect, toate sa fie bune...

- Da. Treb'e.

- Mai invata sa mai si pierzi, Tibane. Nu poti sa le ai pe toate.

- Pai nu poti, da' tre' sa tintesti sa le ai, ca sa te apropii cat mai mult.

- Bine, de fapt, tu chiar le ai pe toate si nu-ti dai seama.

- De ce sunt suparat atunci ?

- Ca te-ai imbatat.

- Hârjane, zi si tu. Tu esti inteleptul grupului. Daca e sa ne luam dupa varsta... Ajuta-ma.

- Ba Tibi, mi-ar placea sa te ajut. Da' nu la fel de mult pe cat mi-ar placea sa nu te ajut.

- Du-te-n p**a mea, atunci.

- Hai, ma, ca glumeam. Da' nu stiu ce sa-ti zic, serios. Eu te iau cu mine la femei, daca vrei. Atata pot sa fac.

Edited by Tibi
Link to comment
Share on other sites

@Razwyx: S-a intamplat ca n-am avut timp. Se mai intampla. Nu se intampla des, da' se intampla, si-mi pare bine.

***

Debutul nostru in campionat nu a fost deloc unul fericit, asta desi am intalnit una dintre echipele nou-promovate. Adevarul e ca infrangerea de la Buzau in fata Victoriei Branesti nu m-a frapat atat de mult. Si nici nu m-a necajit atat de mult, surprinzator.

Branesti - Metrom: 2 - 1

Entuziasmul si increderea noastra, capatate ca urmare a reusitelor noastre meciuri europene, s-au vazut la Buzau doar in prima repriza. La pauza am condus cu 1-0, dupa golul lui Batin din minutul 20, si puteam sa ne bucuram de un avantaj si mai consistent daca am fi concretizat macar una din cele cateva ocazii clare de gol, printre care si o lovitura de la 11 metri, ratata de acelasi Batin.

Dupa pauza insa, am intrat prea relaxati, si poate in acelasi timp si obositi, iar asta avea sa ne coste. Bolivianul Carlos Rivero in minutul 57 si tanarul Darius Enache in minutul 60 au mutat pana la final cele trei puncte in contul echipei gazda.

Totusi, dupa cum spuneam, aceasta infrangere din prima etapa a Ligii I nu m-a afectat aproape deloc si nici nu mi-a stirbit increderea in echipa. Eram constient ca impactul meciurilor din Europa League asupra evolutiilor din campionat putea fi unul devastator. Dar nu ma interesa. Ma interesa doar sa mergem cat mai departe si sa evoluam cat mai bine in Europa. "In Europa-i toata treaba", vorba lui Irinel.

Dupa Buzau, ne-am deplasat deci la Limassol, al doilea oras din Cipru, situat in partea sudica si greaca a tarii.

Desi rezultatul din prima mansa era unul care sa nu le mai dea mari sperante suporterilor gazda, acestia au venit in numar destul de mare, umpland pe jumatate arena Tsireion, care putea primi circa 13.000 de spectatori.

Am inceput cu:

Balauru - Grecu, Perendija, Rusu, Bacila - Rus, Mateiu - Popa, Bakaj, Distefano - Batin.

Fotbalistii nostri au avut atitudinea potrivita in acest retur.

Bakaj a profitat de o indecizie a fundasilor adversi in propriul careu si a marcat simplu, cu latul, din cativa metri, in minutul 14. In acel moment, era totul clar. Asta daca nu era deja pana atunci. 1-0 pentru noi a fost si rezultatul inregistrat la pauza. O prima repriza destul de apatica. De inteles.

Imediat dupa pauza, am reusit chiar sa ne majoram avantajul prin Iulian Popa, care a fost gasit excelent de Bakaj in mijlocul careului ramanand singur cu portarul advers, pe care l-a executat cu sange-rece.

Scorul final avea sa fie insa cel de 3-0 pentru noi, Milan Perendija izbutind sa inscrie cu o lovitura superba de cap din centrarea din corner data de Iulian Popa.

Apollon Limassol - Metrom: 0 - 3

O victorie la pas, ca in toate celelalte partide europene de pana acum. N-a mai fost 4-0, da' oricum aproape. Meciul nu a fost unul grozav, dar din toate cele trei suturi trimise pe spatiul portii pe tot parcursul celor 93 de minute au iesit goluri. Din fericire, toate ne-au apartinut.

Acum, nu-mi ramanea decat sa astept cu sufletul la gura tragerea la sorti de a doua zi de la Nyon...

. . .

- Emotii, Tibane ?

- Cum dracu' ?

- Te-ai gandit cu cine ai vrea sa picam ?

- Toata noaptea. N-am putut sa dorm deloc. Stiam ca n-are rost sa ma gandesc, si totusi o faceam.

- Cam numa' echipe bune, oricum. Greu sa nimerim una slaba.

- Aia da. Da' nu-i tot una sa pici cu Arsenal sau cu... Litex.

- Clar...

- Uite aici, am pus o steluta la echipele mai usoare. I-am inmanat o foaie cu numele tuturor echipelor prezente in play-off, foaie pe care-mi facusem eu insemnarile.

- Steaua Rosie Belgrad... aia-s buni, ma, ce-ai ?

- Pe langa altele, lasa, ca nu-s asa buni...

- Maritimo Funchal, Legia Varsovia, Debrecen, Rosenborg... Deci da, ar fi ceva sa picam cu Rosenborg. Poate ne da Bawab o palma...

- Ne da pe dracu'. N-ai vazut ca n-a mai facut nimic ? A inceput bine, dup-aia s-a stins.

- Poate-l luam inapoi. Moca.

- Dinamo style.

- Da. In fine, ia sa vad mai departe... Anorthosis, deci astia clar 5-0 tur-retur, Wisla astia varza, Terek Groznai, de cand a plecat Petre nu mai sunt ce-au fost, Xanthi Skoda... p-astia i-a scos si Dinamo, deci... Si... cam atat.

- Pai da. Ce, mai vezi vreuna mai accesibila ?

- Putine echipe, Tibane. Cate sunt ? Vreo zece.

- Ce vrei, ma ? Cand nu esti cap de serie, n-ai prea multe optiuni.

- E, mai sunt asa... Gaziantepspor astia, Trabzonspor, Metalurg Donetk, Heerenveen, chiar si AEK Atena, Mainz...

- Nicio sansa n-am avea cu aia.

- Echipele astea turcesti, nemtesti, nu ma sperie. Echipele romanesti le-au cam batut mereu.

- Da... Da' mai bine nu.

Vreo ora mai tarziu, dupa tragere...

- Baga-mi-as p**a sa-mi bag.

- Ce-ai, Tibane ?

- Cum ce am ? Am picat cu una dintre cele mai grele echipe posibile.

- Hai ca nu e chiar asa...

- Cum nu e , ma ? Esti nebun ?

- Erau altele si mai... Da' ma rog, oricum. Ce vrei acuma ? Sa pici numa' cu desculti si sa iei si cupa ?

- Da, ma, da' Hamburg... Cand stii ca puteai pica cu Litex sau cu Skoda...

- Asta e. Macar o sa fie stadionul plin, faci bani.

- Super...

Link to comment
Share on other sites

Pana la asteptata confruntare cu Hamburg, insa, am avut de disputat doua meciuri in campionat.

Intai, am primit vizita Universitatii Craiova. Ca in fiecare inceput de sezon, oltenii aveau ambitii mari. Vorbeau de cupe europene, de cupa, de titlu...

I-am ars scurt, 3-0. Dubla Vranjes si inca un gol semnat de Batin, care parea sa fie intr-o forma la fel de buna ca in returul sezonului trecut.

Metrom - U Craiova: 3 - 0

Spectatori: 4026

Apoi a urmat o deplasare scurta pana la Medias, unde Gaz Metan nu ne-a pus nici ea probleme. Chiar deloc.

Batin a dat din nou recital, facandu-ma sa rectific putin afirmatia de mai devreme. Era intr-o forma chiar mai buna decat in returul sezonului trecut. A dat trei goluri la Medias, iar autogolul lui Teusan a fost provocat tot de el.

Gaz Metan Medias - Metrom: 0 - 4

Un meci castigat neasteptat de usor, fapt care l-a determinat pe Irinel sa spuna: "Anul asta suntem de neoprit, Tibane ! Campionatul, cupa si finala Europa League !"

Eu puneam insa aceste victorii pe seama entuziasmului jucatorilor si pe seama faptului ca eram mai bine pregatiti fizic, "mai in forma" decat majoritatea echipelor din campionat, datorita inceputului nostru timpuriu de sezon.

Si a venit, in sfarsit, si meciul din Germania contra lui Hamburg...

Pentru prima data, in aceasta deplasare ne-a insotit si Hârjan, care parea sa fie extrem de determinat in legatura cu planul sau de a-si "trai viata". A insistat chiar sa-si suporte cheltuielile deplasarii si biletului, motivand ca altfel nu s-ar simti bine. L-am lasat... nu era sa ma cert cu el ca sa-i dau bani.

Surprinzatoare pentru mine a fost asistenta numeroasa de pe stadionul "Hamburg Arena", asa cum este denumirea sa oficiala in competitiile europene. Nu era plin, dar nici mult nu mai avea. Aveam sa aflu dupa pauza ca numarul exact al spectatorilor a fost de 38.898. Nu era tocmai pe gustul meu acest lucru, si asta pentru ca infimele mele sperante pentru calificare se legau de interesul scazut al nemtilor pentru Europa League. Suporterii pareau insa sa aiba interes...

Iar cand am vazut primul "11" al gazdelor, mi-am dat seama ca si conducatorii clubului si antrenorul principal Armin Veh aveau.

Jaroslav Drobny - Dennis Aogo, Joris Mathijsen, Roderick Miranda, Heiko Westermann - Gojko Kacar, Ivo Ilicevic, Diego Arismendi, Clement Grenier - Moussa Dembele, Jose Paolo Guerrero.

De cealalta parte, noi am inceput cu:

Balauru - Grecu, Perendija, Rusu, Bacila - Rus, Mateiu - Popa, Vranjes, Cojocnean - Batin.

Prezenta pe un asemenea stadion si la un meci de o asemenea importanta pentru echipa mea era un sentiment nou. Si unul placut. Ma simteam cu adevarat mandru. Mai mandru decat oricand, mai mandru ca niciodata.

Si era ca un vis...

Un vis din care nu ma puteam trezi. Dar nici nu vroiam. Mai ales dupa ce l-am vazut pe Cojocnean deschizand scorul in minutul 7. Iulian Popa scapase singur cu Drobny, experimentatul portar ceh a respins in lateral sutul sau, dar Cojocnean a fost la locul potrivit si a impins mingea in poarta goala.

- Gol, Tibane, gol !!! "Messi de Colonie" Cojocnean !

- Da. Sa vedem acuma si cat ne tine. Am simtit, evident, ca se impune putin echilibru. Daca as fi fost singur in partea de peluza rezervata putinilor nostri fani veniti de la Brasov, as fi sarit si urlat cat m-ar fi tinut picioarele si gatul.

Hârjan, in stanga mea, zambea si el satisfacut.

Golul nostru, insa, a avut darul de a-i enerva la culme pe nemti, care s-au napustit efectiv, cu tot efectivul, asupra careului nostru. Centrari peste centrari, pase filtrante peste pase filtrante, dar Perendija respingea tot. Probabil ar fi respins-o si pe Miss Univers daca aceasta ar fi intrat in careu.

Si totusi, in minutul 21 inevitabilul s-a produs. Al saselea corner al nemtilor a fost cu noroc pentru ei. Aogo a executat, iar Mateiu nu l-a putut stapani pe Arismendi care s-a inaltat si a trimis cu capul in poarta lui Balauru. 1-1, si meciul parea sa capete sens.

Din fericire, doar cateva minute a parut sa devina din nou lipsit de sens. Mateiu l-a gasit excelent pe Batin in mijlocul careului lui Hamburg, iar super-atacantul nostru l-a invins cu seninatate pe Drobny cu un sut la firul ierbii, pe coltul lung.

- Tibaneee... si tie ti-era frica de nemti...

- Stai asa ca inca mai imi e. Sa vezi acuma ce suparati o sa fie.

- O p**a, mai dam noi unu' si ne suim in avion.

- Ba, stii cum se zice, cu nemtii nici atunci nu esti sigur !

- Prostii.

Starea noastra de exuberanta nu avea sa tina foarte mult, si asta pentru ca jucatorii lui Hamburg au luat din nou cu asalt careul nostru, iar apararea noastra era buna, dar nu atat de buna incat sa faca fata la nesfarsit blitzkrieg-urilor germane. Cu putin timp inainte de pauza, Moussa Dembele a centrat perfect pentru lovitura de cap a lui Guerrero, iar peruvianul a restabilit egalitatea, 2-2.

Asadar, o prima repriza absolut nebuna, la finalul careia scorul inregistrat era unul favorabil noua. Nu puteam decat sa sper la o evolutie asemanatoare si in repriza a doua, pentru a amana macar pentru retur soarta calificarii.

Si Dumnezeu mi-a ascultat ruga. Repriza secunda a fost una mult, mult mai plictisitoare ca prima, dar ce era important era faptul ca am reusit sa nu mai primim nici un gol. Nici n-am mai dat, dar in privinta acestui aspect nu aveam pretentii mari de la inceput.

HAMBURG - METROM : 2 - 2

- Cu un picior in grupe, Tibane.

- Ce-ai, ma ? Esti bine ? Nici macar aproape. Nici macar unghia degetului mic nu e in grupe. Suntem departe... Noi si grupele suntem in cartiere diferite.

- N-ai vazut, ma, ce-am jucat ? Puteam sa si castigam.

- Puteam, da. Si am fi meritat. p**a mea, ce bani, ce jucatori, ce stadion, ce fani au astia... Trebuia sa fie 72-0 pentru ei. Da' au jucat slab, slab tare... Au jucat... cam ca noi.

- Du-te, ba. Noi am jucat bine. Nu, Hârjane ? Tu ce zici ?

- Da... am jucat frumos. Hai, mergem ? Ca m-a luat un frig...

- Io ti-am zis, Hârjane, sa te-mbraci, ca aicea nu-i ca la noi.

- Da, ba, da' am zis ca e totusi august... p**a mea... Hai... hai sa intram undeva.

Edited by Tibi
Link to comment
Share on other sites

A urmat meciul de pe teren propriu din campionat disputat in compania Astrei.

O partida in care Robert a apelat la jucatorii de rezerva, dar care s-a dovedit a fi una spectaculoasa. La pauza, oaspetii au condus cu 3-1, dupa golurile lui Costel Mina, Alexandru Vagner si Andrei Voican, in timp ce pentru noi a marcat David Distefano. In repriza secunda, insa, am alergat ca nebunii dupa egalare si pana la urma am obtinut-o, dramatic, in ultimele minute. Mihai Fulea a inscris pentru 3-2 cu un sut senzational din afara careului, pentru ca salvatorul nostru sa fie Amir Aarab, care a marcat golul de 3-3 in minutul 89.

Metrom - Astra: 3 - 3

Spectatori: 4301

Un rezultat multumitor la final, date fiind conditiile. Oricum, trebuie sa recunosc ca partidele de campionat incepeau sa nu ma mai intereseze la fel de mult ca pana acum. Parca incepeam sa le traiesc asa cum traiam inainte partidele amicale. Mai putin stres, mai putina adrenalina... si mai putine unghii roase.

. . .

La patru zile dupa meciul cu Astra, a venit si momentul mult asteptat. Momentul disputarii mansei retur cu Hamburg.

Stadionul "Metrom" imbracase parca iar haine de sarbatoare. Peste 5000 de fani venisera sa-si sustina echipa, in speranta unei calificari miraculoase, istorice, impresionante. Si suporterii germani erau surprinzator de multi, vreo doua-trei sute. Ei erau insa ceva mai linistiti, ceva mai reci.

Echipele si-au facut intr-un final aparitia pe teren, punand capat astfel asteptarii grele, pe muzica imnului Europa League. Un imn care mi s-a parut dintotdeauna urat, artificial si banal, cu mult, foarte mult sub imnul Champions League. Ei bine, acum mi se parea incredibil de frumos. Ma treceau fiorii la auzul lui.

Cele doua echipe erau aproape aceleasi ca-n meciul din Germania. O modificare de fiecare parte: David Bentley in locul lui Gojko Kacar la oaspeti, in timp ce la noi Distefano ii lua locul lui Cojocnean, accidentat in partida cu Astra.

Si meciul incepu.

Iar noi eram de nerecunoscut. Nu paream a fi aceiasi jucatori pe care-i stiam. Nu...

Eram ca 11 pitbulli scapati din lesa !

Iulian Popa a zguduit bara in chiar minutul 2, dupa o actiune rapida de atac construita de Vranjes si Mateiu. Cateva minute mai tarziu, Distefano a trecut si el pe langa deschiderea scorului, sutul sau trecand putin alaturi. In minutul 13 aveam insa sa fim recompensati pentru acest start curajos de meci. Batin a facut un un-doi cu Vranjes care l-a lasat mut pe Westermann, iar Drobny n-a avut ce face la sutul hotarat sub bara al atacantului nostru. 1-0 !

- Gata, Tibane, acuma putem sa mai si luam unul. S-a grabit Irinel sa afirme, dupa sarbatorirea golului.

Spre deosebire de partida tur, nemtii n-au mai avut aceeasi reactie dupa primirea golului, astfel ca tot noi am continuat sa fim la conducerea jocului. Aproape ca nu-mi venea sa cred ce vad... Aveam 1-0, eram calificati deci la momentul respectiv, si o dominam pe Hamburg.

Iar aceasta dominare avea chiar sa se mai concretizeze o data si pe tabela. In minutul 38, Mateiu i-a pasat in careu lui Batin, acesta s-a intors spre poarta talonat discret de Mathijsen, iar Drobny a fost lasat din nou cu ochii-n nocturna. 2-0 !

- Ba da' asta !!! Incredibil cum joaca...

- Da, Tibane, asta, iti zic, face fata la orice echipa din Europa...

2-0 s-a terminat si prima repriza. Dubla lui Batin ne dadea sperante mari in ceea ce priveste calificarea. Pentru prima data, cu adevarat, speram si eu. Totusi, doua goluri nu mi se pareau foarte greu de primit. Mi-era teama sa nu cadem in repriza a doua si sa dam cu piciorul unei sanse istorice.

Iar inceputul de repriza parea sa-mi dea dreptate. Jucatorii lui Hamburg luasera din nou cu asalt jumatatea noastra de teren. Erau cu fundasii centrali trecuti de mijlocul terenului si cautau aproape disperati golul. Din fericire, Balauru parea sa fie in zi buna. Sarea din bara-n bara neobosit, fara nicio exagerare. Numai lui Guerrero i-a respins trei suturi ce pareau goluri ca si facute.

Batin, insa, si-a vazut de treaba lui si si-a continuat recitalul. A mai inscris o data, in minutul 69, la capatul unui contraatac initiat de Vranjes. Singur-singurel cu Drobny, i-a fost greu sa rateze, astfel ca si-a trecut in cont hattrick-ul.

Imediat dupa primirea golului cu numarul 3, Armin Veh a introdus in teren alti doi jucatori de atac, pe Marcus Berg si pe Raffaele Palladino, dar nici cei doi n-au reusit sa gaseasca drumul spre gol. Si nu ca n-ar fi avut ocazii, dar Balauru a fost pur si simplu de nebatut atunci cand eroii din aparare au fost depasiti.

Fluierul de final al partidei a declansat o adevarata "fiesta" in tribune si pe teren. Jucatorii nostri au inceput sa faca hore pe langa jucatorii prabusiti pe gazon ai lui Hamburg, iar cativa zeci de fani au sarit si ei gardurile pentru a se bucura alaturi de eroii lor. Totusi, am avut impresia ca nivelul entuziasmului era unul ceva mai scazut decat atunci cand am promovat in prima liga. Mi s-a parut foarte ciudat... In fine.

METROM - HAMBURG: 3 - 0

Spectatori: 5245

Incredibil. Absolut incredibil. Un scor ce parea o gluma. Una amara pentru nemti...

Dar meritam cu prisosinta calificarea. Nu era vorba de niciun noroc, de nicio sansa, de niciun ajutor al arbitrilor sau de mai stiu eu ce. Desi era greu de crezut, am fost pur si simplu mai buni ca Hamburg. Mai buni decat locul 5 din Bundesliga. Noi, Metrom.

- Tibane, eu cand ti-am zis...

- Ce vrei, ma ? La cate prostii zici tu...

- Aia da. Ai si tu dreptate. Da', ba, deci cum i-am facut pe prostii astia de la Hamburg... Nici n-au stiut ce i-a lovit.

- Da... Acum, dupa ce totul se terminase, puteam si eu sa intru-n "jocul" lui Irinel. Cre' ca si-acuma se intreaba... "O fi fost hunii ?"

- Da... Condusi de Bătin cel Sfânt.

- Da' parca nici nu-mi vine sa cred cat de bine am putut juca... Ca niciodata. Deci Batin ala... a parut de pe aceeasi planeta cu Messi azi.

- Acuma totusi, sa nu ne lasam luati de val...

- Serios, ma.

- A jucat, da... O sa inceapa presa acuma cu "Batman", cu din-astea... O sa inceapa sa curga si ofertele mai mult ca sigur...

- Da, partea care nu-mi place mie. Da' nu-l vand, bag p**a. Avem treaba acuma. Jucam in grupe.

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

×
×
  • Create New...

Important Information

Pentru înregistrarea pe acest forum va trebui să acceptaţi termenele de utilizare a forumului disponibile aici: Terms of Use. Acest forum folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și a asigura funcționalițăți adiționale. Detalii privind politica de confidenţialitate şi cookies sunt disponibile aici: Privacy Policy