Jump to content
il muce

[RO][unemployed] Discipolul

Recommended Posts

 

512.jpg

 

“Nu am rezervare dar persoana cu care ma intalnesc este deja la masa”

 

Chelnerita de la Stadio m-a invitat politicos sa intru si ajuns in atrium, am inceput sa scanez zona cautand masa din priviri. Cristi se ridica in picioare si imi facu un semn, m-am indreptat spre masa lui.

 

“Salut!”

 

“Salut Cristi! Ce mai faci ?”

 

Am dat noroc si ne-am asezat.

 

“Bine, bine. Dar tu ? Vad ca ai mai slabit”

 

Am zambit un pic. Nu ne mai vazusem de aproape un an, de la cursul de Management si marketing sportiv pe care il sustinuse la ASE si la care participasem desi studentia o lasasem cu multi ani in urma. Cristi Dragos era unul din pionierii marketingului si managementului in sport din Romania. Un tip prezentabil, ingrijit, inalt si slab, ras in cap, tot timpul optimist, plin de energie. Aflasem intamplator de cursul lui si desi nu aveam nici o treaba cu marketingul sau managementul sportiv, am participat pentru ca eram curios si programul propriu imi permitea. Am descoperit un om cu o poveste de viata dupa care s-ar putea face un film bun, bine conectat in domeniul sportului unde de altfel si lucra ca Sales Manager la cea mai importanta firma din domeniul marketingului sportiv din Romania. La finalul cursului, toti participantii au pregatit cate o tema, iar a mea a fost o prezentare sustinuta in fata celorlalti cursanti despre cauzele pentru care suporterii au parasit fotbalul romanesc. Cristi a fost impresionat destul de mult daca mi-a zis ca “neaparat trebuie sa colaboram” si era surprins ca sunt un pasionat de fotbal, cam late bloomer, crescut prin multinationale din afara sportului care vine la un curs de facultate nesilit, doar din pasiune si curiozitate.

 

La unul din cursurile sale l-a avut invitat pe Razvan Rotaru, unul dintre cei mai tineri detinatori de licenta Uefa din Romania si care a fost pe rand secundul lui Stoichita la Steaua si Sheriff Tiraspol, lui Ilie Stan la Steaua si Concordia, mai apoi chiar antrenand ca principal la Chiajna. Mi-a placut atat de mult de Razvan, incat l-am rugat pe Cristi ca puna o vorba buna pentru mine si Razvan sa accepte sa vin pe la antrenamentele si meciurile sale, sa simt fenomenul fotbal si din interior. Cristi a fost de acord dar intre timp Razvan Rotaru a plecat in Cipru, ca secund al lui Ronny Levi la Anorthosis asa ca lucrurile au ramas la stadiul de idee.

 

“Da, am slabit. Si pentru ca am vrut dar si pentru ca lucrurile au mers cam prost in viata mea in ultima perioada, dupa cum stii. Dar vreau sa evitam subiectul asta” i-am raspuns.

 

Am comandat paste si ne-am intins la vorba dezbatand subiecte curente din fotbal. Era foarte interesat sa auda un punct de vedere din afara domeniului dar al unui tip cu capacitati bune de analiza asa cum ma caracteriza el.

 

“Papanasii sunt dementiali aici” i-am zis.

 

M-a refuzat, problemele sale din trecut il impiedicau sa faca excese culinare.

 

“Mai esti interesat sa faci un pic de ucenicie in fotbal ?”

 

Aproape ca am scapat lingura auzindu-l.

 

“Bineinteles! S-a intors Razvan in tara ?” am intrebat.

 

“Nu. Razvan e bine, acolo in Cipru cu Levi, dar te trimit in alta parte, aici, in Bucuresti. Am pe cineva la un club de juniori unde poti sa mergi sa inveti. E foarte important ca esti din afara, tipul pe care il stiu e satul de mocirla din fotbalul romanesc de la juniori si asta e atuul tau – ca esti din afara si ca vrei sa inveti”

 

“Banuiesc ca si recomandarea ta conteaza foarte mult” l-am completat.

 

A suras cald. Recomandarea lui nu doar conta, ci era motivul principal pentru care as fi putut fi luat in seama de catre cineva din fotbal. Amandoi stiam asta.

 

“Nu stiu daca ai auzit de Liceul Mircea Eliade, dar acolo e un tip care imi e bun prieten si daca esti ok, la el te vei duce. Stai pe langa el, studiaza, citeste, vezi cum face antrenamente, ce face in meciuri, fura meserie. Ca fotbal propriu zis nu te invata nimeni in tara asta, trebuie sa furi”

 

Stiam ca Mircea Eliade e pe undeva pe Splaiul Independentei, vis-a-vis de Regie si ca pe vremuri parca si castigase ceva gen Cupa Liceelor McDonald’s. Chiar, mai exista Cupa Liceelor ? ma intrebam.

 

“Cristi, what the fuck ? DA, DA, DA! Ma mai si intrebi daca sunt ok ? Evident!" 

 

Mi-am dres apoi vocea si am zis pe un ton mai calm:

 

"Multumesc pentru asta, inseamna foarte mult pentru mine!”

 

Cristi isi afisa o mina mai serioasa decat de obicei si se pregati de concluzie:

 

“Am o singura rugaminte: sa te tii de treaba, sa nu renunti!”

 

-----------------------

FM2018 - dupa o pauza de 3 ani in care nu am jucat ci doar am facut patchuri, facem o incercare cu FM2018, asa ca ma astept sa am performante notabile ca pe vremuri :D

Toate ligile din Europa selectate + activatorul FMRo pana la L7 inclusiv, inceput unemployed, editat profilul managerului sa aiba reputatie 1 pe linie (HR, CR, WR) pentru ca eram pur si simplu asaltat de oferte din prima saptamana, editat si atributul ce defineste rolul (manager, assistent etc) sa fie 1 pentru ca tot primeam oferte din prima, fara coaching license, atributele jucatorilor ascunse evident (m-am cacat pe mine cand am intrat la scouting, ce plm e aia ??? trebuie sa cumpar "pachete" ca sa vad jucatori ? Fuck, FM-ul s-a schimbat mult.... Dynamics, lol, alt feature, jucatorii au acum bisericute muhahaha)

Va rog fara comentarii de genul "cumpara-l pe ala, adu-l pe alalalt", pe vremuri cumparam doar ce recomandau scoutii etc. Oricum la inceput ma voi baza pe asistent si pe chairman sa faca o groaza de chestii pana reinvat FM-ul (ca la scoala) ca e mult diferit fata de ce stiam eu.

In general joc lent, un sezon dureaza foarte mult.

O parte din personaje si/sau evenimente ar putea fi reale, dar nu-s, in general e fictiune tot ce e pe aici. Sau poate nu. Dar mai probabil ca da.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pare o carieră foarte interesantă. Sigur o voi urmări.

Mircea Eliade e un fel de mini FCSB? 

Există posibilitatea să fii manager de U19? Mi-ar plăcea și mie acest lucru.

Share this post


Link to post
Share on other sites

LPS Mircea Eliade e in L5 Bucuresti.

Haha, tare storyul. :D Ma bucur sa vad un veteran jucand din nou FM. Cu atat mai interesant cu cat nu a facut inca cunostinta cu ultimele feature introduse de SI (scouting packages, social dynamics)...Parerea mea ca nu fac decat sa complice jocul si sa devina si mai lent decat este :P

Share this post


Link to post
Share on other sites

Parca imi dai pofta sa arunc si eu cateva cuvinte pe aici si sa incep si eu  o cariera pamflet! Anul trecut am incercat ceva cu Viitorul Valea Ramnicului in liga VII Buzau  

Ajunsesem prin liga a IV-a dar mi-am pierdut flowul la un moment dat.

Succes , sa vedem cum evolueaza acest post!

Share this post


Link to post
Share on other sites
21 minutes ago, rommyca said:

Parca imi dai pofta sa arunc si eu cateva cuvinte pe aici si sa incep si eu  o cariera pamflet! Anul trecut am incercat ceva cu Viitorul Valea Ramnicului in liga VII Buzau  

Ajunsesem prin liga a IV-a dar mi-am pierdut flowul la un moment dat.

Succes , sa vedem cum evolueaza acest post!

Mi-ar plăcea să recitesc story-ul.

Share this post


Link to post
Share on other sites

haha. il muce is back. imi era dor de un story de-al tau, veterane :D 

 

citesc cu placere

Share this post


Link to post
Share on other sites

toma-corp.jpg

 

Culoarul salii de sport era plin de fotografii cu fosti elevi, sub fiecare poza figurand “promotia….”:

alina%20dumitru.jpg  george%20ogararu.jpg  viorel%20mazilu.jpg  cezar%20lungu.jpg  costin%20lazar.jpg  valentin%20negru.jpg  sorin%20paraschiv.jpg

Alina Dumitru          George Ogararu          Viorel Mazilu          Cezar Lungu          Costin Lazar          Valentin Negru          Sorin Paraschiv

 

 

Majoritatea erau fosti sau actuali fotbalisti ilustrand traditia liceului in domeniul atragerii de talente. Stelisti, rapidisti, “studenti”. Nici un dinamovist. Normal, ne aflam fix langa Regie si aproape de Giulesti si Ghencea. In fata unei usi galbene cateva poze cu antrenorii liceului la diverse discipline: volei, judo, lupte, tenis si bineinteles, fotbal. Dintre toate, o remarcasem pe una cu o figura parca un pic cunoscuta – Ion Toma, director adjunct, antrenor fotbal.

 

“Salut Tomita”

 

“Salut Cristi”

 

Eu si Cristi Dragos eram intampinati de un tip inalt, cu par cret, imbracat in blugi si tricou negru, adidasi in picioare, cu o pereche de ochelari agatata de anchior ce il imbratisa amical pe Cristi. Am remarcat imediat diferentele dintre ei. Cristi - ras in cap, la costum, ca de fiecare data cand l-am intalnit, pantofi atent ingrijiti. Tomita – un par imens si cret, imbracat lejer, degaja un aer de vacanta desi eram abia in noiembrie. Se vedea insa ca sunt prieteni vechi si cum stiam de istoria lui Cristi de la Sportul Studentesc banuiam ca fotbalul i-a adus impreuna pe aceleasi terenuri, probabil uneori ca adversari.

 

Dupa un schimb reciproc de amabilitati, Cristi m-a prezentat si am luat loc pe canapeaua aflata in biroul lui Tomita. Biroul era unul simplu, cu o canapea neagra cu perne albe in lateral pe care se odihnea tihnit un imens caine alb. Pe o etajera cateva fotografii personale si doua figurine de inspiratie africana. Un pic mai sus, inramata era o diploma “UEFA A Elite Youth Licence – Ion Toma”. Jaw-dropping… In timp ce isi mangaia cainele lipit de el, Tomita se prezenta, era bineinteles chiar cel pe care il remarcasem in fotografia de pe perete si posesorul licentei inramate pe care o observasem, Ion Toma, directorul adjunct al liceului, profesor de sport si fotbal, cel care de cativa ani se ocupa si de centrul de copii si juniori al Stelei. “Cu pauze din cand in cand” completa zambind Cristi. Am inteles gluma, era in functie de toanele lui Gigi Becali.

 

M-am prezentat, am zis cateva cuvinte despre mine in timp ce Tomita ma asculta foarte atent. Mi-am dat seama ca totusi fusese pus in tema de Cristi inaintea intalnirii.

 

“Vreau sa vin la dumneavoastra la antrenamente si meciuri si sa invat meserie. Bineinteles daca imi permiteti” am adaugat.

 

“Hmm, prea politicos pentru fotbal” zise Tomita catre Cristi. “O sa mi-l calce parintii in picioare daca va fi cazul”

 

Urmatoarele replici mi-au apartinut si am povestit aproape fara rasuflare despre pasiunea mea pentru fotbal care a ramas vie desi am abandonat fotbalul la nivel de juniori in favoarea scolii, despre antrenorii si jucatorii preferati si de ce – Mourinho, Ibrahimovic. Tomita nu parea prea impresionat. Am inceput sa vorbesc despre Liceul Mircea Eliade si tot ce studiasem despre ei pe internet si nu numai. Liceu cu traditie in zona fotbalistica, pepiniera pentru Steaua in principal, cu grupe de juniori la toate nivelurile de la 14 ani in sus, inclusiv seniori cu echipa inscrisa in Liga a V-a, aflata pe locul 11 din 12 echipe dupa 13 etape jucate anul asta, acum la final de noiembrie. Stiam ca tot in incinta liceului se afla si Academia George Ogararu care beneficia de toate dotarile liceului - terenul cu iarba artificiala, sala de sport, bazin si sauna si stiam si ca Tomita colabora si cu Academia fiind bun prieten cu George Ogararu.

image.png 

 

“Am si vazut ultimele 2 meciuri la seniori” am completat. Mi-am scos telefonul si am citit din ce imi notasem: "0-0 in deplasare cu Benfica Nova si 0-2 cu Sport Team chiar pe terenul de aici" Da, acum ii captasem atentia ceva mai mult. Ce mama naibii, doar nu statusem degeaba in ultimele 2 saptamani, de la discutia cu Cristi de la Stadio.

 

Tomita ridica din spranceana:“Aha, studios deci”

 

Cristi incuviinta.

 

“Si ce impresie ti-a lasat echipa in cele 2 jocuri ?” intreba Tomita curios.

 

“Nivelul e destul de scazut, din cate mi-am dat seama echipa e formata din elevi ai liceului plus vreo cativa fosti elevi care probabil nu au reusit sa razbata mai sus. Cam reflecta locul din clasament. Nu am remarcat pe nimeni ca fiind vreun viitor fotbalist” am raspuns curajos.

 

“Ok, te astept dupa vacanta de iarna, din 25 ianuarie echipa mare incepe antrenamentele pentru retur. O sa poti veni la antrenamente, sa asisti la meciuri si vei avea acces inclusiv in vestiar. Observa, noteaza, studiaza cat poti de mult. Pune intrebari dar nu in timpul activitatilor”

 

“Multumesc, dom’profesor” am ingaimat cu un pic de emotie.

 

“Spune-mi Tomita te rog. Nu sunt chiar atat de batran. Sunt doar vreo... 13-14 ani diferenta intre noi”

 

Mi-a cazut fata. Omul acela din fata mea avea 50 (cincizeci) de ani! Fara pic de par alb in cap… Credeam ca doar Piturca isi putea sfida varsta cu nesimtire!!!

 

-------------------------

@all - tnx everybody! :D

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ovidiu te-a nimerit, stia unde vei merge, se stie cu Tomitza probabil. Unde va fi cantonamentul oare?

Share this post


Link to post
Share on other sites

bilant-amfb.jpg

 

"Domnul Costel Bantescu ajunge cam pe la ora 11"

 

"Dar el se ocupa de cursurile si licentele de antrenori ?"

 

"Da, el se ocupa, v-am zis deja. Ajunge peste o ora. Va rog!"

 

Privirea secretarei sfasie aerul aratandu-mi usa. Am multumit si am batut pasul militareste iesind nu inainte de a observa numele dansei: Iozefina Bratu. "Nu vroiam sa te deranjez, Iozefina draga" Am gandit, dar nu am verbalizat. Doamne fereste sa infurii o secretara de genul asta! Timp de o ora am asteptat pe hol admirand linoleumul decrepit si vopseaua scorojita de pe pereti. De la ultima mana de vopsea data aici a cazut si zidul Berlinului urmat de blocul comunist. Bineinteles, eram acolo pentru ca pe site-ul asociatiei nu exista nici o informatie cu privire la cursurile de antrenor pentru licenta C, primul nivel in lista de acreditari ale antrenorilor. In afara de rezultatele din Ligile a IV-a si a V-a, restul informatiilor de pe site - regulamente, adresele bazelor sportive - nu mai erau actualizate de vreo 3-4 ani. Mai degraba, Asociatia Municipala de Fotbal Incremenita in Timp...

 

Scoala Federala de Antrenori ? Nope. Nici acolo vreo informatie. Doar de la licenta B in sus se ocupau ei. Despre Licenta C nici o vorba, macar o descriere scurta. AJF Ilfov ? Aha, aia nici macar site nu aveau.

 

Dupa vreo ora si ceva in care mi-am descarcat bateria telefonului de cat l-am frecat, aparu un tip grizonat, cu nas proeminent si un aer de taximetrist de noapte, care dupa cateva minute petrecute la secretariat ma lua in primire:

 

"Costel Bantescu! Dumneavoastra cu ce treaba ?"

 

"Ovidiu Constantin ma numesc. Am inteles ca dumneavoastra va ocupati de cursurile de antrenor"

 

"Da, eu ma ocup. Taxa de participare e 20 lei si va dau eu ce sa xeroxati pentru examen. Examenul e peste 4 luni"

 

"Si cursurile cand se tin ? In timpul saptamanii ? In weekend ?" am intrebat eu.

 

"Va prezentati direct la examen. Il luati fara probleme dar mai intai trebuie sa achitati taxa. Unde ati jucat fotbal ca nu va cunosc ?"

 

"Nu am jucat, fac un fel de ucenicie la Mircea Eliade, chiar aici, la doi pasi"

 

L-am vazut cum a tresarit nitel dar nu imi dadeam seama care din informatii a generat reactia sprancenelor - faptul ca nu jucasem fotbal sau ca eram "de la Eliade" ?

 

"In cazul acesta taxa este de 40 de lei si o sa am nevoie de o copie legalizata dupa diploma de BAC. Nu va faceti griji, va prezentati direct la examen, va fi usor. In martie va fi examenul, nu stiu inca data, dar mai veniti pe aici si intrebati la secretariat"

 

Domnul Bantescu imi dadea senzatia ca poate dezamorsa lejer orice conflict mondial cu replicile sale. "Examenul" era bagatelizat in fiecare fraza rostita. Am platit taxa si am plecat cu un dosar plin cu materiale xeroxate. Sediul Asociatiei era fix langa Liceul Mircea Eliade, pe Splaiul Independentei. Ajuns in curtea liceului, am aruncat inca o privire spre cladirea de unde tocmai iesisem. Nu-mi reveneam dupa dialogul de filme cu prosti pe care tocmai il avusesem. Dap, cladirea parea ca era teleportata direct din Muzeul Satului. Pana si usa de lemn parea de acolo, usa pe care trona impresionant un anunt pe hartie ingalbenita vechi de vreo 2 ani care anunta cine-stie-ce decizii ale comisiei arbitrilor sau ceva... Doar placheta albastra agatata in stanga intrarii pe care scria cu litere aurii "Asociatia Municipala de fotbal Bucuresti" parea din contemporaneitate.

 

"Hmm, cam asa arata si fotbalul nostru" mi-am zis.

Share this post


Link to post
Share on other sites

ești antrenor cu banii de pe 2 pachete de țigări. nu-i rău. nenea taximetristul asta cred că 20 bagă în buzunarul lui :D

Share this post


Link to post
Share on other sites

O poveste interesanta. O citesc cu placere. In randurile de mai sus ai scris exacat cum este fotbalul de azi in divizile inferioare. Bafta, si sa te vedem la o echipa mare in viitor.

Edited by Octavian

Share this post


Link to post
Share on other sites

Recunosc că m-a atins la suflet partea asta din poveste, mai ales după altercațiile mele cu AMFB-ul. Dar parcă ușa lor era din termopan, nu din lemn:D.

Share this post


Link to post
Share on other sites

O poveste cu intriga, dialog si o desfasurare a actiunii bine detaliata. Ma bucur sa vad pasiunea iesind din nou la suprafata din garda veche, tot asa!

Share this post


Link to post
Share on other sites

Il Muce,Eminescu jr.cum de ai rabdare sa scrii atat :)),cam cat iti ia sa scrii o postare?:D

Share this post


Link to post
Share on other sites

29244710_1988702551159711_18186945599373

 

M-am trezit la 5 dimineata. Fara ceas. Atat de nerabdator (sau stresat ?) eram in prima zi in care trebuia sa merg la liceu, dupa vacanta de iarna. La liceu, hmm, cum suna. Back to school, hehe.

 

Am ajuns aproape in acelasi timp cu Tomita, care a aparut in Volvo-ul sau. Dap, daca m-ai fi pus sa aleg ce masina are, dintre toate marcile as fi ales… Volvo. Pare genul.

 

“Ok, treaba ta va fi sa observi jucatorii echipei si sa-mi dai o perspectiva din afara asupra lor. Nu ii cunosti asa ca nu vei fi influentat, vei fi obiectiv. O sa te mai trimit sa vezi si alti jucatori de pe la alte echipe pe care vreau eu sa-i aduc la noi. Cu ultimele 2 generatii de elevi ai liceului nu scoatem fotbalisti din ei si se vede in clasament. Eventual o sa mai vezi meciuri ale viitorilor adversari, ma mai gandesc”

 

“Super! Abia astept!”

 

“Intre timp, urmareste antrenamentele mele, studiaza ce ai primit ca material pentru licenta C si cauta pe internet, google, youtube si site-urile scolilor din afara contin suficiente materiale pentru teorie. Converciano, Clairefontaine, Ajax. Si acolo gasesti in italiana, franceza daca te descurci cu limba. La englezi, la FA nu gasesti mare lucru, scoala adevarata e la italieni, olandezi si francezi.”

 

Mi s-a parut funny ca a pronuntat Converciano in loc de Coverciano dar n-am zis nimic. Ascultam.

 

Rand pe rand au inceput apoi sa apara pe teren jucatorii echipei, marea majoritate elevi ai liceului si doar vreo cativa care erau cam la 23-25 de ani, fosti elevi ramasi in echipa. Tomita m-a prezentat, a zis doua vorbe despre ce urma sa fac, studiul adversarilor, a omis partea despre evaluarea propriei echipe si atat. N-am starnit nici un interes, ba chiar mi s-a parut ca la iesirea de pe teren am auzit si niste “Cine pula mea mai e si asta, mah ?”

 

Dupa 2 zile de antrenament, Tomita a strans pe toata lumea in vestiar si a inceput:

 

“Costele, incepand de azi nu mai esti capitan. Nici nu am inceput bine si deja am inteles ca ati fost in gasca la baut”

 

“Dom’ profesor…”

 

“Nici un dom’ profesor. Ramai capitan la alte cluburi – Fratelli, BOA. La Mircea Eliade nu.”

 

Ceilalti au inceput sa-si dea coate in drum catre teren. “Cineva a turnat in pula mea” “Da’ cine mah ? Ca asta nu umbla prin cluburi la 50 de ani” “Cine a fost mah sifon ?” Capitanul condusese un grup insemnat de coechipieri in Regie cu o seara in urma si acum investiga care a ciripit.

 

La finalul antrenamentului mi-am dat seama ca deja eram posibilul informator in ochii jucatorilor. Privirile lor nu ascundeau asta. Mai intai a plecat Tomita spre casa, apoi cand ma indreptam spre poarta liceului i-am vazut pe cativa dintre sportivi stransi in fata. Ma asteptau.

 

“Si ia zi bah, tu ai parat la dom’ profesor ?”

 

In primul rand ma deranja ca imi vorbea la per tu… Bam! N-am mai apucat sa raspund pentru ca un pumn mi-a aterizat in falca. Tot ce imi mai aminteam era cum portarul liceului a dispersat grupul si ma intreba cum ma cheama si cate degete vad.

 

“Esti ok ? Esti ok ?”

 

Nu, nu eram. Pentru ca da, eu ii vazusem. Si am “turnat”.

---------------------------

@all - tnx!

@DragosBox - or fi schimbat-o intre timp daca ai aplicat vreun procedeu a la Tamas :D:D:D 

@yonutz - daaa, Eminescu jr., mai bine zis maestrul metraforelor ruginite. O postare imi ia destul de mult, dar de asta voi posta mai rar ca ceilalti, (joc &)postez in limita timpului.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Mai ales ca acum trebuie sa te trezesti dintr-o lovitura in falca :)).astept continuarea

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ce golani. Sigur Tamaș e eroul lor. Îi torni de data asta lui Tomitza? 

Vezi că dacă bagi pe translate, italiana devino un hibrid de limbă, nu înțelegi mare lucru.

Share this post


Link to post
Share on other sites
11 minutes ago, kevinluci said:

Ce golani. Sigur Tamaș e eroul lor. Îi torni de data asta lui Tomitza? 

Vezi că dacă bagi pe translate, italiana devino un hibrid de limbă, nu înțelegi mare lucru.

Si sa ia iarasi bataie?:)

In cazul asta ar trebuii sa se faca boxer :))

Share this post


Link to post
Share on other sites

dc-Cover-rtjmb8badk3j2onrk17nfrrot0-2017

 

La sfatul lui Tomita am stat departe de echipa vreo 2 saptamani ca sa se mai raceasca lucrurile. La fel ma sfatuise si medicul, tot vreo 2 saptamani sa se mai raceasca si sa se dezumfle si falca.

 

Intre timp au inceput amicalurile pentru pregatirea returului ce batea la usa. Dupa o victorie cu 3-1 la Putineiu, Liga 5 Giurgiu si un egal 1-1 la CS Brazi, Liga 6 Prahova au urmat o serie de 5 infrangeri consecutive, semn ca Tomita trebuia sa schimbe lucrurile intr-un fel sau altul: 2-3 la Tomsani, Liga 5 Prahova, apoi acasa 1-2 cu Ganeasa, Liga 4 Ilfov, 1-3 cu Colibasi, Liga 4 Giurgiu, 0-4 cu Gura Sutii, Liga 4 Dambovita si 0-1 in deplasare la Chimia II Vadu Sapat, Liga 6 Prahova.

 

Pierdusem intreaga perioada de pregatire asa ca atunci cand am revenit eram curios dar si temator legat de cum va fi atmosfera la echipa.

 

"Trebuie sa faci in asa fel incat sa fii acceptat de grup. Grupul de jucatori e cel mai important intr-o echipa de fotbal. Daca nu te vor tolera iti va fi foarte greu sa stai pe aici si in final va trebui sa nu mai vii pentru ca nu vreau atmosfera proasta in vestiar"

 

Tomita nu glumea, vorbea foarte serios si din ce vazusem la antrenamente stapanea foarte bine vestiarul.

 

"Si cu biciul si cu zaharelul, asta e secretul" zicea dom'profesor.

 

Eram hotarat sa fac pe dracu'n patru sa nu raman cu eticheta de turnator si sa arat prin atitudinea mea ca nu sunt ranchiunos pentru pumnul primit. Faptul ca ii spusesem lui Tomita de bauta elevilor sai tinea de disciplina si nu regretam ca o facusem, dar in acelasi timp imi dadeam seama ca pana la urma eram un nimeni si daca Tomita nu m-ar mai fi primit la antrenamente pentru ca nu m-ar mai fi vrut vestiarul - asta ar fi fost o decizie corecta. Ii intelegeam motivele.

 

In urma rezultatelor din pregatire, Tomita a decis sa-si foloseasca propriile contacte si sa aduca intariri: un mijlocas stanga adus de la o echipa de judet din Bacau, 2 portari tineri, ambii de 17 ani, unul de la o echipa din Olt, celalalt din Ialomita. Pe langa ei inca 2 jucatori:

 

25399142_1521555001213179_76737542107240

un fundas central tanar, de 21 de ani, Denis Buleu, care fusese plecat cu familie cu tot in Italia si isi facuse junioratul prin Serie D la un club denumit Arzachena, iar acum revenise in tara si isi cauta echipa

 

380952_388602464555246_1877268205_n.jpg?

si un atacant de 26 de ani, Alexandru Vremi, care acum cativa ani fusese chiar in lotul lui Corvinul Hunedoara pe cand echipa era prin Liga 2, dar fara prezente notabile acolo

 

"When sorrows come, they come not single spies, but in battalions...E din Hamlet" 

 

Era si cult Tomita, se vedea ca totusi batuse ceva drumuri prin lume, nu degeaba era profesor.

 

Si da. Necazurile nu vin niciodata singure. Avea dreptate. Mai nou... simteam ca vestiarul m-a luat la ochi pentru ca era o prea mare coincidenta ca am aparut eu prin preajma si hopa! incepusera sa apara si jucatori din afara care sa joace pentru Eliade, lucru rar inainte. WTF!??!?? Seriously ?!? Nu ma ajuta nici cum fusesem prezentat de catre Tomita in fata jucatorilor prima data, doar ma uitam si evaluam si alte echipe, nu ?

 

Asa ca am luat masuri. Plecam primul dupa antrenamente. Ca sa nu-mi iau vreun pumn!

 

Urma primul meci din primavara, deplasare la scoala de fotbal VK Soccer.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Deci ai fost turnător. Ți-ai căutat-o. Acum ai făcut pe scouter-ul. Te paște o lungă spitalizare..

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

×