Jump to content

Welcome to FMRo Forum - Football Manager Romania

Welcome to the official forum of the Romanian Football Manager community.

Like most online communities you must register to view or post in our community, but don't worry this is a simple free process that requires minimal information for you to signup. Be apart of FMRo Forum - Football Manager Romania by signing in or creating an account.

  • Start new topics and reply to others
  • Subscribe to topics and forums to get email updates
  • Get your own profile page and make new friends
  • Send personal messages to other members.

If you don't want to create an account on our forum, you are free to join us on our other social media accounts:

- Facebook Page: https://www.facebook.com/FMRo.ro

- Facebook Group: https://www.facebook.com/groups/fmromania

- Twitter: https://twitter.com/fmro

- Discord: https://discord.com/channels/703942749522755616/703942749992517655

- Instagram: https://www.instagram.com/fmro.ro/

- Youtube: https://www.youtube.com/channel/UCgZCAQazHOyY_9nMspXLnvg

IMPORTANT: In order to complete your registration, a valid e-mail address is required, since we will be sending you there an activation link.


unq_flipmo

Members
  • Posts

    143
  • Joined

  • Last visited

About unq_flipmo

  • Birthday 06/24/1980

Contact Methods

  • AIM
    -
  • MSN
    -
  • Website URL
    http://unqflipmo.blogspot.com/
  • ICQ
    -
  • Yahoo
    unq_flipmo
  • Jabber
    -
  • Skype
    -

Profile Information

  • Location
    Bucuresti

Recent Profile Visitors

1929 profile views

unq_flipmo's Achievements

  1. Imi pare rau ca nu am mai postat de un car de vreme dar vrabiuta a adus cu ea o gramada de probleme, alergii, bronsita, astm, faptul ca nu mai stau acasa de vreo saptamana etc etc. To be continued cu siguranta oricum
  2. Pai daca am jucat vreo 6-7 etape din retur mai am vreo 11-12. Jucatori noi am decis sa nu aduc de dragul realismului. Nu stiu daca s-a observat dar nici macar in poze n-apare vreun jucator care sa nu fi jucat in meciul respectiv
  3. Claudio - mersi; titulari nasul la purtare da; razwyx - rezerve nu prea am, jucatori tineri - zero; in rest depinde ce-ti doresti, mie nu mi se pare ca merge bine; Il Muce - ^^
  4. M-am trezit mai binedispus decat as fi sperat. Si mai odihnit decat ar fi fost normal tinind cont ca dormisem maxim 3-4 ore. In timpul dusului, sucului de portocale si celorlalte activitati matinale mi-am facut o lista cu tot ce aveam de facu tastazi si nu numai, meciul urmator - cu Manisaspor - era aproape si mai mult de atat - trebuia sa ma gandesc si la cel cu Fener. Acela imi va spune multe lucruri despre cum stam. Mai ales din punct de vedere mental. Nu neaparat rezultatul - sa fim seriosi, sansele sa luam ceva erau infime la ce vazusem legat de Fener de cand venisem - ci atitudinea ma interesa extrem de tare. Dar ca intotdeauna primul pas pentru a obtine ceva important dintr-un moment in viata e sa ajungi la acel moment intr-un mod cat mai bun, optim chiar daca se poate. Ori lucrurile nu pareau sa stea deloc bine. Nici nu-i de mirare, o infrangere acasa cu o echipa mai slab clasata ca noi nu putea aduce deloc multe aspecte pozitive. Am inchis usa in urma mea si dupa un scurt drum cu masinuta pusa la dispozitie de club am ajuns la baza de pregatire. Portarul m-a salutat respectuos si la fel de respectuos l-am salutat si eu. Am parcat si m-am intalnit la nici 30 de secunde distanta cu Demir. Acesta mi-a transmis practic ca fusesem amendat de catre federatie pentru comentariile vis a vis de arbitraj. Era a doua oara deja si mi-a transmis ca si baskanul ma roaga frumos sa fiu mai diplomat pe viitor pentru ca altfel se poate merge pana la sanctionarea clubului. Deci federatia era in zbaterile facerii, n-avea presedinte, scandaluri imense dar aveau timp ca sa incerce sa-mi bage mie pumnul in gura.... bun, retinut. Am mers si am facut cateva ture de teren pentru a mai scapa de starea ce brusc devenise proasta. Se apropia ora inceperii antrenamentului si ca de obicei unul dintre primii jucatori veniti era Tekke. Capitanul-milionar. Rezerva. L-a salutat pe Demir - aflat mai aproape de el apoi si-a continuat drumul spre mine si Fantaguzzi. Ne-a salutat respectuos si inainte de a mai spune ceva l-am rugat sa vina cu mine in birou. Marire sau prelungire de contract sigur nu se astepta sa primeasca asa ca nu putea fi vorba decat de ceva rau - ma pun in locul sau. L-am luat si pe Demir ca sa fiu sigur ca nu exista riscul sa fie neintelegeri si ne-am asezat fiecare pe cate un scaun. Fatih ultimul si doar la invitatia mea. Cum n-am obiceiul s-o iau pe ocolite am scos direct cartoful din foc: Fatih, te-am chemat sa luam impreuna o hotarare. Eu sunt antrenorul tau si al intregii echipe iar tu esti jucatorul meu si capitanul echipei. Tocmai despre acest ultim lucru e vorba. Apreciez munca si seriozitatea ta dar am nevoie de un suflu nou la echipa. Schimbari vor avea loc si vreau sa stiu cum si in ce fel ma pot baza pe sprijinul tau in ce priveste aceste schimbari. Una dintre ele e majora si te priveste direct. Vreau sa stiu cat de atasat esti de banderola ta. Daca esti mai atasat de ea decat de culorile clubului avem o problema. Daca intelegi ca schimbarea pe care vreau s-o fac e in interesul clubului si indirect si a ta este foarte bine. Ce parere ai ? A stat o clipa si s-a gandit apoi a spus apasat: Aveti dreptate, sunt capitanul formatiei si fotbalist. Dar sunt in primul rand profesionist. D-asta nici macar nu concep sa fac altceva decat sa ma supun hotararii dumneavoastra. As vrea doar sa retineti ca - desi banderola pe care o port nu adesea m-a apasat de parca ar fi avut o tona din diverse motive pe care le cunoasteti cu siguranta - aceasta renuntare nu e din lasitate ci dupa cum ati spus si dumneavoastra e izvorata din faptul ca inteleg ca e spre binele grupului. Ori binele grupului trebuie sa primeze intotdeauna in dauna binelui individului. Va multumesc ca m-ati informat in prealabil inainte de a anunta si lotul si daca-mi veti cere sfatul va pot chiar propune numele, omul care dupa mine ar trebui sa conduca acest grup. La randul meu am stat o clipa pe ganduri apoi m-am ridicat, i-am intins mana - el a facut la fel - si i-am zis: Fatih, ma bucur ca asa gandesti. Vorbe intelepte ai spus, de adevarat capitan. Spune-mi te rog, chiar intentionam sa-ti cer parerea, pe cine ai sugera pentru a purta banderola ? De data asta nu si-a mai luat niciun moment de pauza si a raspuns direct: Pe Jean-Jacques Mister, grupul ar avea mult de castigat avind un luptator ca el la conducere. Eu insumi l-am admirat nu o data pentru dedicatia sa, pentru seriozitatea, concentrarea si implicarea sa din prima pana in ultima secunda a oricarui meci. M-a surprins putin declaratia sa de suport neconditionat tinind cont ca dupa cum se stie turcii nu sunt printre cele mai tolerante popoare din lume. Insa m-a si bucurat: Fatih, te admir. Inca o data suntem pe aceeasi lungime de unda. Inca o data ai vorbit ca un capitan. Si eu tot la Gosso ma gandeam. Hai, sunt sigur ca s-a reunit tot lotul, vom face anuntul impreuna. Inca o data iti multumesc. Iar daca dupa acest moment vei primi mai multe minute de joc efectiv sa nu te simti jignit, nu este o recompensa ci pur si simplu va fi pentru ca tot necesitatile o vor cere. Sa mergem. Una o rezolvasem. Mai usor decat ma asteptam. Am facut anuntul cu Tekke in dreapta mea, intr-adevar toti jucatorii erau adunati si deja se antrenau sub comanda lui Fantaguzzi. Nimeni n-a avut nimic de obiectat. Nici urale n-au existat - ar fi fost de prost gust. Atmosfera de profesionisti. I-am strans mana lui Gosso. Nu stiu daca altii au observat dar nici noi argentinienii nu suntem mari iubitori ai altor popoare, mai ales ai reprezentantilor popoarelor africane. Insa valoarea si profesionalismul n-au culoare. Cu atat mai putin in ochii mei. Urma sa am o mica discutie si cu acesta la sfarsitul antrenamentului dar nimic spectaculos, eram sigur ca e omul potrivit si ca deja are atributele necesare pentru a se impune fara sa-i mai spun eu multe. Antrenamentul a continuat. Reprosurile urmau sa vina de abia la sedinta tehnica si urmau sa fie bine mascate sub forma unor pilule de sfaturi si observatii. Adevarul era ca ma ustura tare rau infrangerea - sau mai exact lipsa victoriei - cu Kayserispor. Dar asa e cand vinzi pielea ursului din padure... A doua majora schimbare aveam s-o explic echipei la al doilea antrenament al zilei - bazat in special pe jocul cu mingea, faze fixe, scheme si jocul-scoala. In aparare aveam sa jucam la fel cu patru oameni. In fata apararii Gosso avea sa fie in continuare liantul, reperul. De la el urmaream sa urce ceva mai mult, pana acum sarcinile sale fusesera 80% de natura defensiva. Insa avea capacitatile necesare sa faca ambele faze cu la fel de mare succes asa ca de ce nu ? La mijloc ramanea pe stanga mijlocasul clasic lateral. Kabze, Javito, Ribeiro, Culio... cine s-o nimeri. Langa el un mijlocas central. De preferinta Hakan Ozmert, acesta parea sa-l fi depasit pe Culio - nici nu era greu la cum juca argentinianul meu - in topul jucatorilor cerebrali, care coordoneaza echipa. Ribeiro pe dreapta avea sa fie retras din pozitie Angulo cand aveam sa jucam cu un adversar dificil pe aceeasi linie cu mijlocasul stanga sau avea sa ramana in pozitie Angulo. Si acum venea inovatia... nu, nu doi atacanti. Valoarea lotului si faptul ca atat de putini stiau sa faca faza de aparare ca la carte nu-mi permitea sa joc cu doi atacanti. Ci cu un trequartista, un mijlocas ofensiv in spatele unicului varf. Aveam de gand sa-l incerc pe Culio aici. A doua optiune era Tekke, datorita lipsei sale de mobilitate putea fi o solutie buna si in postul acesta ce necesita in primul rand o imagine de ansamblu excelenta si inteligenta. Folosirea unui trequartista in viziunea mea aducea mai multa libertate pentru varf acesta putindu-se concentra mai mult si mai bine pe indatorirea sa principala si anume golul in loc sa distribuie baloane - sarcina care-i revine in cazul de fata preponderent omului din spatele sau. Ramanea de vazut cat de bine urma sa implementez aceasta tactica pana la meciul cu Manisaspor. In functie de cum ne vom misca atunci voi decide si tactica pentru meciul cu Fenerbahce. Dar mai era pana atunci. Am inceput sa-i studiez pe cei de la Manisaspor chiar din noaptea curenta. Echipa de locul 15 cu lot de locul 15. Din fericire pentru noi aveau si o cohorta de suspendati si accidentati. Coroborat cu faptul ca nici lotul nu era foarte numeros sau valoros macar aparentele spuneau ca ne asteapta un meci usor. Dar era exact greseala pe care poate o facusem in meciul precedent cand pierdusem acasa cu Kayserispor. Aveam in fata o echipa ce cu siguranta avea sa-si vanda scump pielea. Ca de majoritatea antrenorilor cu care ma confruntasem pana acum nu auzisem. Manisaspor era condusa de Umit Ozat. Din ianuarie preluase postul ca si mine practic. 35 de ani, tanar. Parca ieri aveam si eu 35 de ani si incepeam cariera de antrenor... ca jucator activase 6 ani la Genclerbirligi si inca 6 la Fener. Isi incheiase cariera la Koln. Aveam sa vad pe dvd-uri daca e ceva de capul sau. Deocamdata nu urmarisem decat unul in care mai mult observasem echipa, jucatorii decat stilul de joc si antrenorul. Vedele echipei erau mijlocasul defensiv Yigit Incedemir - un adevarat pit bull, agresivitate 20, bravery 16, determination 18, stamina 16, marking 14, tackling 16, teamwork 17 si work rate 15 - apoi un jucator chiar mai pit bull decat acesta: atacantul brazilian Claudio Pitbull. Nu-mi era clar de unde dar il stiam pe acesta. Din perioada in care juca in Portugalia probabil, pe acolo isi facuse veacul. Irelevant pentru ca oricum acesta era accidentat, scapasem de un pit bull. Un alt star al echipei din Manisa era fundasul central Jerry Akaminko. 23 de ani - acesta putea juca si fundas dreapta - si o certa valoare. Ar fi avut loc in echipa mea cu siguranta. Paradoxul era ca venise la Manisaspor de la... Orduspor. La inceputul acestui sezon. Deci se facuse curatenie trimitind la plimbare un jucator tanar si de valoare cum aproape ca nu aveam in lot. Existau Branca si Oriali peste tot se pare. Un alt jucator important de care scapam pe langa Pitbull era canadianul Michael Klukowski. Fundasul stanga al celor de la Manisaspor. Bun. Din fericire pentru noi acesta era suspendat. Tot suspendat era un alt titular din aparare, americanul Jimmy Dixon. Fundas central, 30 de ani si 30 de prezente in nationala. Cu siguranta il vazusem vreodata, deocamdata doar rezonanta numelui ca si la Claudio Pitbull ma facea sa spun asta dar inca nu puteam sa pun degetul pe el. Bun central si el, un alt plus ca va lipsi. In lipsa lui Pitbull cu siguranta in atac vom avea a face cu un alt brazilian, Kahe. Cu vreo 3 ani inclusiv in Germania ca titular la Monchengladbach acesta reprezenta un pericol in special la jocul aerian. Acceleratia si viteza sa erau departe de a se compara cu ale lui Luke Shelton. 8. Mijlocas dreapta probabil va juca un alt african, Promise Isaac. Nigerian, 24 de ani - acesta reprezenta un pericol prin viteza si forta sa de patrundere. In centrul apararii va juca probabil batranelul (32 de ani) Volkan Kocaloglu ce avea o valoare de piata actuala de... 26 mii de euro. Alt absent pentru gazde era mijlocasul stanga Caliskan ca si inca doi jucatori de care mai auzisem - cel putin - in peregrinarile mele. Suedezul Labinot Harbuzi (mijlocas central) si varful portughez de culoare Ariza Makukula. Pe Makukula il stiam chiar foarte bine din Spania. Puternic si cu o excelenta lovitura de cap. 3 jucatori imparteau titlul de golgheter al echipei cu cate - doar - trei goluri: Kahe, Dixon si Pitbull. Dintre acestia doar primul urma sa joace impotriva noastra. O echipa ce marca foarte putin... nu puteam sa sper decat ca ne vom ridica peste nivelul lor. Zilele au trecut si ziua premergatoare meciului cu Manisaspor a venit. Ne-am imbarcat intr-un charter si 820 de kilometri aproximativ ne asteptau. Era muult mai apropiat Salonicul de ei decat Ordu. Dar asta e viata de fotbalist, din fericire zborul cu avionul statistic e mai sigur decat orice alt mijloc de transport asa ca... de abia in timpul zborului aveam sa aflu de la Demir ca nu vom ateriza la Manisa ci la Izmir unde ne vom si caza. De la Izmir sunt 35 de kilometri pana la Manisa dar sunt conditii mai bune. Am fost satisfacut de explicatia aparent puerila, in fond el era turc si expert intr-ale organizarii logistice iar eu argentinian si expert intr-ale organizarii de alta natura. Am aterizat cu bine pe aeroportul Izmir Adnan Menderes si apoi un autocar ne-a preluat si transportat in centrul orasului Izmir. Nu eram fan al ideii de hotel in centrul orasului insa nu parea sa fi o perioada extrem de agitata a anului asa ca speram ca nu vom fi deranjati prea tare de turisti. Intr-adevar Swissotel Grand Efes era linistit si fermecator cu privelistile ce se ofereau catre marea Egee ca si catre centrul istoric al orasului Izmir. Si aveai ce vedea intr-adevar daca erai pasionat de turism. Eu insa eram pasionat de fotbal si am dat mult mai multa atentie antrenamentului de pe arena gazdelor Manisa 19 Mayis decat imprejurimilor. Totul mersese bine, accidentatii gazdelor erau tot accidentati si nu fusesera recuperati niciunul. Noi abordam meciul doar cu un suspendat (fundasul Sedat Bayrak prin grija arbitrului a carei prestatie avusesem nerusinarea s-o pun la indoiala) si Wilfried Dalmat care se pare ca mai avea in jur de o saptamana doua de tras. S1 M8 05.02.2012 Manisa 19 Mayis Manisaspor (15) - Orduspor (9) vs Cu ce m-a surprins antrenorul gazdelor ? Din punctul de vedere al componentei primului 11 cu nimic. Pe stanga juca un suedez despre care nu stiam prea multe in afara ca are 21 de ani si e la al doilea sau meci pentru gazde fiind transferat in perioada recent incheiata (din care noi iesisem intacti...) de la Malmo. Nu e mare scula suna concluzia din raportul referitor la acest meci primit din partea lui Gonzalez cu antet de Germania. Pe dreapta situatia era chiar mai grava pentru gazde pentru ca jucau cu un jucator si mai tanar si cu siguranta si mai slab. In plus era mijlcoas dreapta nu fundas de meserie. Ce m-a surprins intr-adevar era folosirea varfului Kahe pe post de mijlocas dreapta iar in atac a lui Isaac Promise. Sigur, nigerianul putea juca atacant - si daca vreai sa marsezi pe un atacant de viteza era chiar indicat - insa Kahe nu era deloc extrema tipica la care te-ai astepta cu jocul sau solid de cap si viteza si acceleratia unui melc. Am ridicat din umeri si am mai aruncat o ocheada in tribune unde fanii gazdelor pareau indraciti - era inca ziua dar cu siguranta se va asterne intunericul pana se va incheia meciul. Noi eram destul de slab reprezentati tinind cont de distanta intre cele doua orase insa cat de cat eram reprezentati. Speram sa le pot oferi o victorie acestor suporteri veniti tocmai de la 800 km. Si inceputul era doar la un pas. Am dat mana cu antrenorul advers - eu la costum el la adidasi, trening si pufoaica lucru care spune intotdeauna multe despre un antrenor. Apoi i-am facut cu ochiul singurei fete noi de la noi - nementionata - fata de meciul precedent. Miguel Garcia care ii lua locul lui Dereli care ma disperase cu centrarile sale absolut aiurea si cu ineficienta in aparare. Aveam incredere ca va face un meci bun si ma va pune in dificultate legat de problema cu strainii titulari - problema din cauza careia lua mai mereu loc langa mine. Gazdele incep si mingea ajunge rapid la punctul lor de forta - mijlocul, mai exact mijlocasii centrali. Yigit si Mehmet schimba pase intre ei apoi este incercata verticalizarea. Nu stiu ce se intampla dar omul din spatele atacantului gazdelor - Murat Erdogan - este la pamant si se plange de mama focului arbitrului. Culmea e ca pare foarte convingator. Vom vedea... cert e ca nu primim galben. Doar un cor masiv de fluieraturi si amenintari. Se paseaza pe stanga pentru Albornoz, suedezul trimite mai sus catre Ilhan Ozek (mijlocasul stanga al gazdelor) care incearca sutul. Slab, Fornezzi se arunca doar pentru cei 2-3 fotografi din spatele sau. Repune pana la Garcia. Garcia o mangaie cam mult apoi intr-un final ofera pasa clasica catre Gosso. Gosso din prima, puternic si cu siguranta - sutat aproape - catre Ribeiro. Ribeiro tehnic de fel n-are probleme cu preluarea, se intoarce si paseaza mai departe catre Stancu. Stancu este pe linie cu Culio in acest moment al jocului insa argentinianul vine puternic si romanul il lanseaza cu o pasa perfecta. Nu mai putin de patru oameni se strang in jurul argentinianului - tradind lipsa de experienta si valoare chiar a apararii adverse - si daca e destul de inteligent Culio o va pasa pe pozitie viitoare aceluiasi Stancu. Da, se intampla asta si Stancu intra aproape singur in careu. Este insa talonat si ajuns de fundasul stanga al gazdelor si mingea ricoseaza la portar. Bine jucat oricum. Minutul 6 si tot noi avem mingea. Garcia executa o aruncare de la margine in jumatatea noastra. Ayhan e destinatarul si Garcia reprimeste. Il vad ca iar incepe sa o frece asa ca ma ridic si tip la el Mas rapido, mierda ! O paseaza intr-o secunda. La acelasi Gosso, Gosso la acelasi Ribeiro - fiecare isi stia partitura pe de rost, avea traseele sale facute, problemele apareau atunci cand si adversari isi dadeau seama de acestea si era necesar ca fiecare sa schimbe planul A cu planul B sau planul C. Cum evident planurile secundare erau mai putin exersate... Revenind la meci Ribeiro sprinteaza in centru de pe dreapta si este clar ca va urma pasa. Ori pe stanga spre Kabze care urca ori in stanga pentru Stancu. Incearca varianta mai grea si Kabze receptioneaza mingea - adversarul sau se prabuseste dupa un umar la umar si eu sunt incordat ca un arc asteptind nenorocitul de fluier - insa nu, nici fluierul nu vine dar nici Kabze nu face vreo branza. Nici centrare nici sut nu se poate numi ce a facut el acolo. Incredibil, un sut era absolut indicat. Se respinge. Gosso recupereaza, Ozmert e deja la balon si incearca si el o lansare pentru Stancu. Prea puternic. Gazdele au un aut in minutul 8. Banal, se paseaza scurt pana la Kahe insa brazilianul folosindu-si forta avanseaza si suteaza de pe la 20 de metri lateral. Bara, incredibil. De nicaieri. Garcia respinge in tribune. Se face si o schimbare, se pare ca accidentarea din startul meciului n-a fost chiar foc de paie si intra pe teren sarbul Vucicevic. Punctul sau culminant fusese in 2001 - scria in fisa lui Gonzalez - cand fusese cumparat de rusi penru aproape 9 mil de euro. Acum insa la 35 de ani aparent nu mai valora prea multe cepe degerate. Insa tehnica nu se pierde, stiu bine asta si un jucator il va tatona intotdeauna. Gazdele inchid faza cu sut. Departe. Minutul 19 si meciul pe nesimtite s-a facut mai greu. Poate ca nu sunt mai valorosi insa gazdele sunt intotdeauna mai multi in preajma balonului. Ingrijorator. Au un aut de pe dreapta. Batut de Isaac. Defect profesional, el ar trebui sa fie maxim la receptie in calitatea sa actuala de varf impins. Balonul ajunge la sarbul Vucicevic si acesta e in careu. Fara fault, fara fault strig panicat nedindu-mi seama de ridicolul de care ma acopar. La naiba, desigur ca fara fault, doar antrenorii din lumea a treia ar putea folosi o asemenea indicatie intr-un asemenea moment. Sper sa nu ma fi auzit multi. Sau sa nu cunoasca engleza. Cert e ca gazdele obtin cornerul dorit. Guven bate si respingem. In duelul pentru balon dinspre mijlocul terenului se considera ca Felix a faultat asa ca gazdele au libera. Observ ca brazilianul Kahe joaca si pe pozitional acolo unde-i e locul deci n-a fost decat un foc de paie inceperea cu nigerianul Isaac ca atacant. Garcia paseaza pentru Ozmert, avansam, mingea din nou revine la Garcia care paseaza la acelasi Ozmert doar ca acum suntem in terenul advers. Ozmert pentru Ribeiro pe dreapta, centrare insa un fundas advers degajeaza in tribune. Corner, ingramadeala, recentrare si corner din nou. Minge pe lung a aceluiasi Ozmert. O pierdem. Minutul 25 si gazdele repun de la margine de pe stanga. Vucicevic si Albornoz dialogheaza apoi Vucicevic gasete o pasa filtranta pentru Kahe. Este bara dar nu am emotii, s-a vazut din avion ca a fost offside. Adica am emotii dar doar in privinta tagmei arbitrilor, faza era simpla-simpla. `27 si Ozmert bate o libera de pe dreapta. Vecina cu repunerea de la margine. Kabze se inalta dar e mult peste. Se repune si recuperam prin acelasi Gosso. Trimite catre Stancu direct dar e faultat romanul. Mijllcasul stanga al gazdelor primeste galben. Peste 3 minute libera din pozitie similara cu a noastra si pentru gazde. Respingem si urmeaza un sut napraznic de la departare insa tot peste. Meci de candidate la retrogradare pana acum. Ei chiar sunt, noi de cand cu venirea mea avem pretentii. Fornezzi, Kulga si Kalkan apoi pe stanga. Kalkan pentru Kabze mai departe apoi pasa in lateral la Culio. Culio temporizeaza apoi il lanseaza pe acelasi Kabze pe stanga. Kabze centreaza. E o centrare inofensiva insa unul dintre jucatorii in negru se precipita si.. ce dezastru pentru gazde, mingea e pe coltul scurt !! Portarul se arunca dar n-o poate prinde. Se uita incredul la omul care i-a bagat-o in ate. E Yigit Incedemir, pit bull-ul. Isi pune mainile in cap. Sunt curios daca agresivitatea ii va creste si mai mult acum sau va scadea de la acel ireal 20. Dar lasind gluma la o parte ma bucur, chiar daca mai in sinea mea asa ca sa nu cad in ridicol. Al doilea cadou facut de adversari in doua meciuri. Doua meciuri in care - inca - n-am reusit sa inscriem. Macar sa castigam. Avem 1-0 deocamdata. Minutul 37 si batem un aut sus pe stanga. Garcia pentru Culio. Culio protejeaza si lasa pentru Kalkan. Kalkan centreaza direct, centrarea e buna, pica precum un obuz insa e respinsa. Ozmert intoarce la Gosso dupa ce recuperaza iar acesta paseaza liftat, la misto aproape pentru Culio. Si mai ales din prima, mare calitatea la un mijlocas defensiv. Culio n-o receptioneaza si portarul advers degajeaza. Se ajunge astfel cu un adevarat hei-rup pana aproape de careul nostru. Urmeaza ultima pasa iar Gosso cu siguranta va recupera, are un duel cu un adversar. E efectiv peste tot si intr-adevar recupereaza. Ayhan e la minge si incearca una din lansarile sale cu care deja m-am obisnuit. El din pacate nu s-a dezobisnuit pe de alta parte. Insa ce sa vezi, asta e chiar buna. Pe stanga pentru Ribeiro. Ribeiro obtine cornerul. Se respinge si recuperam. Nici nu mai pomenesc prin cine, e deja redundant. Pasa puternica si precisa pana la acelasi Ozmert insa turcul nu s-a retras la timp si este surprins in offside. Minutul 43 si gazdele repun. Albornoz pentru Ozek, traseul lor preferat pana acum. Ozek intra mult in centru si-l lanseaza pe Isaac pe dreapta. Kulga ii face fata si este corner. Vucicevic bate si respingem prin Garcia. Miguel a jucat bine pana acum, sa nu-l deochi. Cele doua minute de prelungiri se incheie cu inca un sut al gazdelor imprecis, mult pe langa. Sarbul. Mergem la cabine si nu sunt multe lucruri de spus. Vom incepe a doua repriza asa desi daca scorul ar fi fost altul vreo doi oameni ar fi intrat in teren. Le cer mai multa rapiditate, mai multa incisivitate. A la Gosso asa, pase directe. De asemenea invaluiri, trebuie sa folosim laturile terenului unde practic gazdele au niste bombe in aparare. Incerc sa le transmit incredere si iesim cu totii. Ii spun lui Tekke sa se dezechipeze si sa inceapa incalzirea, Kabze desi a fost co-autor la gol a fost din alt film. Ribeiro si el destul de slab dar am invatat din meciurile de pana acum - acelea in care juca prost si nu l-am schimbat si am castigat cu aportul sau decisiv si ultimul in care l-am schimbat jucind in nota echipei si l-am pierdut desi jucam acasa) ca trebuie sa termine meciul in teren. Iesim de la cabine si putinii suporteri pe care-i avem isi fac simtita prezenta. Cuper, Cuper urmat mai apoi de un indemn la adresa echipei pe care inca nu-l descifram - dar indemn cu siguranta - va trebui sa-l intreb pe Demir daca nu uit despre ce-i vorba. Ii salut sub privirile antrenorului advers in tenesi si pufoaica Si incepem. Avem lovitura de incepere in cea de-a doua repriza. Insa gazdele au prima ocazie a reprizei secunde. Minutul 51 si o libera din lateral mult. E o schema pe care n-o inteleg. Centrare mult in spate si sut mult peste. Gazdele preseaza insa si Isaac receptioneaza pe stanga o pasa de la Ozek. Incedemir - nefericitul - intra central insa sutul este inca o data mult peste. Minutul 60 si recuperam - nu, nu e Gosso de data asta - si mingea ajunge la Culio. Kabze apoi pe stanga si suntem inca in terenul nostru. Kabze incearca o lansare balonata peste intreaga aparare diagonal-central care daca va ajunge la Ribeiro va fi gol probabil. Da, ajunge la Ribeiro insa portughezul se pierde cu firea si trage puternic - prea puternic. Doar putin pe langa vinclu dar de la el ma asteptam la un sut plasat fara sperante pentru portar. Minutul 61 si libera de departe pentru gazde. Se centreaza, bara din nou. Offside din nou. E timpul pentru prima schimbare. Insa doar intre jucatorii deja aflati pe teren. Pur si simplu mi-a traznit asa, mi se mai intampla. Le cer lui Stancu si lui Kabze sa faca schimb de locuri. Simplu, Stancu mijlocas stanga si Kabze atacant impins. Se numeste inspiratie. Ambii pot juca pe posturile respective asa ca nu am decat de castigat. Adevarul e ca Stancu n-a miscat azi. N-as vrea nici sa-l scot, n-as avea cu cine sa-l inlocuiesc practic. Asa ca experimentez. Trece doar un minut si repunem mingea dupa un alt sut de si la mare departare al gazdelor. Kulga pentru Garcia, Garcia simuleaza ca ar vrea sa paseze cu interiorul spre obisnuitul Gosso insa cu exteriorul suteaza spre Ribeiro pe dreapta. Ribeiro pentru Culio, Culio trece mingea printre picioarele unui adersar - un alt cor de fluierauri urmeaza - incredibil, trece mingea pe langa un alt adversar si avanseaza in continuare insa Akaminko - fundasul cedat de Orduspor la adversari pe care mi l-as dori - vine din dreapta si-l deposedeaza central. Ce-i prea mult strica. Miguel Garcia alearga spre a recupera mingea tatonat de Ilhan Ozek, singurul jucator cu galben luat azi. Si ce stupid... ca de atatea ori jucatorul cu galben faulteaza absolut gratuit si evident... da, urmeaza rosul. Nu, la naiba, este doar chemat si este avertizat verbal. A fost fault din spate, incredibil, absolut incredibil !! Ma plang lui Demir si lui Fantaguzzi, Angel... care mai sunt pe banca. Incredibil. Ozmert primeste pasa si-l faulteaza in acelasi timp ca si cum nu l-ar fi vazut in spatele sau pe nefericitul Yigit, autorul golului. N-as vrea sa fiu in locul lui Ozmert daca-si revine Yigit. Agresivitate 20 + autogol inscris + fault cinic receptionat... nu, din fericire nu-si mai revine. Faultul a fost destul de dur incat sa-l scoata din meci. Il vad cum ii face semne jucatorului meu in timp ce iese pe langa targa in stil Gattuso schiopatind. Insa n-am timp nici sa-mi scot mainile din buzunar ca gazdele au batut o libera, l-au lansat pe Isaac Promise pe stanga care centreaza si... Kahe inscrie nemarcat practic. Pe centrul portii, nicio vina pentru Fornezzi. E minutul 67 si golul asta a picat de nicaieri. E drept, imediat dupa un rosu ce trebuia aratat pentru gazde dar asta nu scuza apatia noastra. Il scot pe Stancu. Intra pe dreapta Javito, pe stanga se muta Ribeiro. Kabze ramane varf. Gosso mutat la mijloc. Simt ca-mi fuge pamantul de sub picioare. Le fac un semn disperat jucatorilor mei care s-ar dori sa spuna trebuie sa agatam golul asta, trebuie sa castigam. Culio si Kabze la mijloc. Pasa in spate la Gosso. Gosso la Kulga, Kalkan pe stanga. Ribeiro mai departe. Kabze adus in discutie. Kalkan recupereaza mingea pierduta de Kabze si se lanseaza pe stanga. Este insa faultat din spate. Cinic. Nu se arata decat fault. Arbitrul a pierdut complet meciul din mana. Bate Ozmert inselator direct pe poarta insa portarul e atent si prinde. Garcia recupereaza pe stanga mingea trimisa catre acelasi nigerian Isaac si o arunca mult in fata catre Javito. Sau Havito cum am vazut ca era numit in presa turca. Da, Javito ajunge cu mult inaintea lui Albornoz insa reuseste doar sa obtina un corner. Nu e acelasi Javito pe care-l stiu eu. Ozmert bate, Culio deviaza cu capul si asta nu poate insemna decat ca-i minge pierduta. Ii scot pe Kalkan - care a jucat destul de slab azi - si pe Kabze care n-a dat satisfactie pe niciunul dintre cele doua posturi incercate. Ii introduc pe Selcuk Sahin si pe Tekke ca varf. E minutul 76 si gazdele stiu doar cum au facut rost de un corner. Din nou peste ca in 99% din cazuri. Portarul advers bate dupa o lansare proasta a noastra. Mingea ajunge la Gosso care incearca s-o recupereze insa la faza asta doar vointa e la superlativ nu si tehnica. Mingea se inalta in inaltul cerului si este recuperata la aterizare de Miguel Garcia care din preluare si-a pierdut pe drum adversarul. Incearca aceiasi faza si din nou ii reuseste. Pasa lunga pe dreapta pentru Javito. Daca nici acum nu reuseste o centrare buna a incurcat-o cu mine... Nu, se precipita din nou si este doar corner. Gazdele pornesc pe contra si obtin un nou corner. Sunt manate de la spate de fani care parca sunt innebuniti. Corner, pasa in spate sut mult peste. Vazut de nenumarate ori. Minge pentru Gosso care din nou are o mica greseala si-l obliga pe Culio sa alerge mai mult decat e cazul spre a o recupera. Reuseste insa si se lanseaza pe atac. A alergat cat in restul meciurilor Culio azi. Kulga, Ayhan si nu gasim solutii. Pasa la Fornezzi. Garcia, Ayhan din nou si apoi pasa printre pentru Gosso. Javito pe dreapta. Isi depaseste adversarul, centreaza... corner din nou. Nu obtinem nimic. Intru in panica aproape. Mai sunt 10 minute cu tot cu cele 2 - probabile - de prelungiri. La naiba. E minutul 90 deja si n-am mai avut nicio ocazie. Ma plimb pe loc. Se arata 4 minute. Macar atat... Fornezzi, Kulga si Sahin apoi. Gosso si Javito trecut pe stanga la indicatia mea. Tekke atinge prima mingea la aproape 30 de minute dupa ce a intrat. Incredibil. Si o pierdem. Catastrofal !! Sahin pentru Javito pe stanga. Javito este luat cu fulgi cu tot si incredibil de acelasi jucator care a mai avut un fault dur inainte. Nu se arata decat lovitura libera. Ozmert bate. E minutul 92 si 30 de secunde. Bate in spate pentru Kulga - ce a fost im mintea lui, ce a fost in mintea lui... - si Sahin pierde mingea. Incredibil, domneste haosul in echipa mea. Minutul 96 (doua ulterioare minute de prelungiri) si in noaptea ce s-a asternut suntem cu totii cu capul plecat. Mi-am facut socoteala ca orice mai putin 6 puncte din aceste doua meciuri "usoare" va insemna un insucces. Am obtinut... unul. Cum s-o numi asta ? S1 M8 05.02.2012 Manisa 19 Mayis Manisaspor (15) - Orduspor (9) 1-1 FT Plecam cu coada intre picioare. Ca niste cizme am jucat in ultimele doua meciuri. Nimic n-a mers. Am inscris doua goluri prin greseli uriase ale adversarilor in rest am fost zero barati. Zero... zero... zero... poate ca in fond asta sunt si eu, poate ca timpurile de glorie au apus si nu se vor mai intoarce niciodata. Iesim de pe teren in timp ce galeria gazdelor declansaza fiesta pentru acest 1-1 nenorocit...
  5. Am gasit alaltaieri un pui de vrabiuta si tot timpul liber i l-am dedicat. Azi plec in concediu pana pe 2 septembrie, poate o sa mai am timp sa scriu si samptamana viitoare (dar cel mai probabil nu). Sa ne vedem cu bine la urmatoarele - imi urez - Tres Puntos
  6. Mersi frumos. Cu view-urile era doar o gluma. Mersi inca o data si o sa incerc sa ma ridic la nivelul asteptarilor. Asta-mi aduce aminte de o discutie foarte recenta cu un prieten (sau doi chiar) in care ideea generala care se desprindea era ca nu e bine sa setezi standarde foarte inalte pentru orice inceput pentru ca apoi - evident - asteptarile vor fi intotdeauna la fel de ridicate™ M-am zbatut in pat toata noaptea. Mai bine spus m-am zbatut de cand m-am pus in pat negru de suparare pentru vreo doua ore apoi m-am ridicat si am inceput sa ma plimb prin casa. Reusisem sa trec peste furia din timpul meciului si imediat dupa acesta. Puteam privi mult mai obiectiv acum. Adevarul era ca primisem doua goluri acasa. Ambele corecte. Sigur, poate nu se impunea rosu dar golul a rezultat dintr-o libera corect acordata. Deci greseala noastra. Apoi golul doi la fel din faza fixa. Era ingrijorator deja cat de labili eram la jocul aerian. Deci luasem doua goluri acasa si inscrisesem unul. Un gol nu merit al nostru ci facut cadou de adversar. Noi practic nu produsesem nimic intr-un meci in care ma si vedeam cu punctele in buzunar. Dupa un start excelent se pare ca fara sa-mi dau seama fusesem luat de val. Patisem asa si de alte dati. Dati importante culminind cu 5 mai. In fond poate nu e vorba de ghinion in ce priveste cariera mea. Poate-i vorba de valoare. De stiinta. De inspiratie. Eu am fost primul care am pierdut meciul. Nu Stancu - romanul care n-a nimerit poarta, nu Culio care parca se incapataneaza sa joace sub posibilitatile sale si nu Mezenga care a fost doar o umbra, a plutit in deriva dupa intrarea sa. E nevoie de schimbari majore, daca va fi sa obtin o clasare de care sa fiu multumit lucrurile trebuiesc sa se schimbe inca de acum, nu mai pot astespta. Timpul nu e de partea mea. Si totusi nu-mi puteam scoate din mine. Dupa meci evident ca mi s-a pus intrebarea cheie la conferinta The referee was the center of attention today sending off Sedat Bayrak in somewhat controvential circumstances. Did the officials get this one wrong ? Imi luasem un moment de pauza pentru ca eram inca un car de nervi. Mi-am luat mainile de pe cap, mi-am ridicat privirea si am raspuns raspicat I don't care about the ramifications, there is no way that was a red card. Apoi m-am ridicat, i-am strans mana lui Dogan si am iesit, l-am lasat pe Fantaguzzi in locul meu. Mult mai negru de suparare decat sunt acum. E atat de greu sa lasi totul in urma, sa crezi ca nu exista alti factori in afara de munca, seriozitate, sa crezi ca totul se joaca in teren... Am deschis laptopul si am verificat rezultate etapei. Bursaspor invinsese Galatasaray. Terim ii ducea pe galben-rosii drept in groapa. Chiar trebuie sa fie un zeu pentru ei de-i permit sa conduca echipa inca in contitiile in care mai au un pic si se lupta pentru evitarea retrogradarii. Bursaspor ramanea pe 7. Buyuksehir castiga derbyul etapei cu Trabzonspor. 2-0. Gazdele faceau schimb de locuri cu Trabzon, locul 3 respectiv 4. Fener isi continuase marsul. 3-2 la rivalii nostrii de la Eskisehirspor. 2-3. Cum ii vazusem deja pe dvd-uri. Luau goluri dar dadeau si mai multe. Surpriza rundei venise de la Sivasspor care invinsese acasa Besiktasul. Pedriel o facuse lata din nou. Rezultatele nu ne ajutau dar era irelevant, noi trebuia sa ne ajutam nu adversarii. La naiba, ar trebui sa pun si eu geana pe geana, maine va fi o zi grea. Voi schimba capitanul, voi schimba sistemul de joc si voi schimba si parte din echipa. A aparut o adevarata letargie care s-a transpus in rezultatul de ieri.
  7. Of ce repede zboara timpul... deci voi chiar cititi, ih ? Si eu care intram de cateva zeci de ori pe story sa creasca view-urile... Am avut mai putin timp sa ne bucuram chiar decat estimam. Duminica jucasem cu Samsunspor luni si marti antrenamente si deja sosise ziua urmatorului meci. Jucam acasa, intotdeauna reconfortant sa joci acasa. Clasamentul arata bine desi in continuare cu cele trei puncte luate din Samsun tot pe 9 eram. Dar asta stiam dinainte diferenta fiind de 4-5 puncte, asa tineam minte ca-mi facusem calculul. Dar golul se mai umpluse, vidul dintre noi si locul 8 se mai umpluse si mai erau doar 2 puncte pana la Karabukspor. Noi aveam 32 de puncte ei 34. Bursaspor si Gaziantepspor pe 7 respectiv 6 cu 36 de puncte apoi privind spre inaltimi cu atat mai interzise noua gaseam Antalyaspor-ul pe 5 cu 37. 37 aveau si Trabzonspor dar aveau un meci restant. Cu Genclerbirligi deci probabil vor face 3 puncte tinind cont de valoarea adversarilor pe care noi reusisem sa realizam performanta sa-i invingem. Mai degraba Buyuksehir erau destinati sa ocupe locul 4 desi momentan ocupau locul 3 cu 38 de puncte. Apoi Besiktas cu 41 iar Fener cu 55 de puncte puteau deja sa sarbatoreasca. Doar peste inca doua meciuri urma sa-i intalnim pe gigantii galben-negri. Insa pana atunci mai puteam visa. 2 puncte pana la locurile 8, 4 puncte pana la locurile 7 si chiar 6, 5 puncte pana la locul 5, 6 puncte pana pe podium la locul 3. Haha... Orduspor pe podium. Oare dorm, visez ? Nu, ia uite Ayhan si Kabze infuleca de zor de parca pieptul de curcan fript ar fi shawarma, Fantaguzzi se contrazice el stie pe ce tema cu Demir... deci nu visez. Cel putin nu cu ochii inchisi. Ma ridic de la masa, toate privirile se opresc asupra mea si zornaitul de tacamuri se opreste pentru o secunda. Le fac semn sa continue, trec pe langa Demir si Fantaguzzi si-i bat pe umar apoi il chem la mine pe Angel si-i transmit sa aibe grija ca toata lumea sa se odihneasca dupa masa. Eu voi fi in camera mea iar la ora prestabilita vom pleca spre 19 Eylul. Centrul de pregatire nu arata atat de rau pe cat ai putea gandi. In toate sectiunile sale esentiale beneficiai de un minim spre mediu de utilitate. Mini-hotelul era curat luna iar personalul discret. Sala de mese la fel, nimic special dar isi indeplinea rolul cu succes. Cele doua terenuri cu iarba aveau un gazon excelent iar pe cel sintetic nu apucasem inca sa-l testez conditiile meteo fiind decente. Vazusem baze de pregatire mai cu nume in care nu puteai sa-ti faci treaba atat de bine ca aici. Un singur lucru nu-mi placea si acum trecind pe unul din culoarele mini-hotelului ce ducea spre camera mea mi-am reamintit de el. Peretii erau vopsiti in violet. Obositor si de prost gust. Insa doar pe holuri. Am intrat in camera si m-am asezat pe pat cu capul intre maini. Facusem treaba buna pana acum. Ii gasisem pe turcii mei pe locul 15 sau 16 si acum eram pe 9 si priveam in sus. 5 etape cu adversari puternici in general din care luasem o foarte frumoasa zestre de 10 puncte. O singura infrangere - afara la Antalyaspor unde paradoxal am jucat mai bine ca adersarul. 10 puncte mari, o zestre care se poate mari tinind cont ca urma sa jucam in linii mari cu adversari nu atat de bine cotati. Azi cu Kayserispor - locul 12, 26 de puncte, 3 victorii, 1 egal si 6 infrangeri afara - apoi peste cateva zile cu Manisaspor de pe 16. Orice mai putin de 6 puncte ar insemna un esec. Mai ales ca urmeaza apoi meciul cu Fener iar apoi peste inca 2 etape cel cu Besiktas - locul 2. Intre ele meciul cu ultima clasata. Ankaragucu. Da, 9 puncte cu astia mai sarmani, cu Besiktas tintesc la minim un egal tinind cont ca jucam acasa iar cu Fener afara... in sha'Allah. Ii studiasem pe cei de la Kayserispor. Avusesera o serie neagra in tur de 7 meciuri cu un singur punct castigat dar in rest erau adversari demni de un loc in prima jumatate. In retur ii invisesera de exemplu pe Manisaspor si Ankaragucu - lucru pe care speram sa-l putem si noi reusi. Apoi infrangeri la echipe grele, Bursaspor si Fener, egal cu Besiktas iar in ultimele 4 etape 3 victorii. Deci forma buna. Un 4141 stabil cu repere clare. Asta era un lucru util pentru ca stiam care sunt pericolele cu certitudine. Varful lor - conationalul meu Franco Cangele provenind de la Boca era principala gura de foc. Cangele putea sa joace si lateral dar nu era cazul fiind folosit cu rezultate bune ca varf. 16 meciuri cu 7 goluri la activ, 2 in penultima etapa. Il stiam pe Cangele inca din perioada sa de la Boca iar ce imi arata Datasoccer-ul lui Gonzalez nu facea decat sa intaresca ce stiam deja. Tehnica fantastica - 17, dribling 16, prima atingere 16, excelent executant de faze fixe... el era principalul pericol. Iar celelalte doua majore pericole veneau de pe benzile terenului unde doi tineri jucatori - marocanul de 24 de ani Nordin Amrabat si olandezul Diego Biseswar de 23 de ani - reprezentau doua piese grele si extrem de greu de blocat. Pe primul il stiam, jucase in Olanda la PSV cativa ani buni. Pe al doilea nu insa faptul ca provenea de la scoala lui Feyenoord unde jucase inca din juniorat spunea deja multe. Se miscau ambii foarte bine, avusesem ocazia sa vad pe dvd-uri. Marocanul excela la tehnica - 15, 16, 16 - iar olandezul pe langa tehnica - 15, 15 - avea si un sut absolut devastator. Avusesem ocazia sa vad video corespondentul acelui long shots 18 din programelul lui Gonzalez. Urmatorul dupa Cangele - cotat la ~6 milioane de euro la cei 27 de ani ai sai - era mijlocasul defensiv. Il stiam si pe el, Cristian Riveros, titular in nationala tarii sale. 58 de prezente si 12 goluri la 29 de ani. O carte de vizita excelenta. Imprumutat de la Sunderland unde primeste un salariu urias de peste doua milioane paraguayanului de 3.5 milioane cu greu puteai sa-i gasesti un punct slab. Un jucator de la care putea veni surpriza era pustiul de 17 ani Okay Yokuslu care fusese cumparat sezonul precedent cu 1.2 milioane de la Altay. Suma era justa, cu siguranta avea calitatile necesare sa ajunga un mare jucator. In etapa precedenta inscrisese golul de 3 puncte pentru echipa sa insa ceva imi spunea ca nu va porni titular impotriva noastra. Va porni insa fundasul dreapta slovac Peter Pekarik. Imprumutat de la Wolfsburg slovacul avea calitati excelente. Acceleratie 16, pace 14, teamwork si work rate 16-17, tackling, marking si crossing toate peste 13. In centrul apararii il vor avea cu siguranta pe georgianul Zurab Khizanishvili. Il stiam foarte bine de cand le antrenasem nationala. Solid, bun la cap, se apara, marcheaza bine omul dar nu viteza e punctul sau forte. Ca si in meciul cu Trabzon va fi o paine de mancat aici. Celalalt fundas cu siguranta va fi Eran Gungor, 23 de ani. Bun dar nici el cu viteza sau reactie fantastica. Mi-am luat o apa plata din micul frigider si m-am asezat in fotoliu. Discutasem azi dimineata cu Demir despre marea stire a zilei. Dupa cum era de asteptat noi nu aveam nicio legatura cu aceasta ci faptul ca presedintele federatiei turce de fotbal (TFF), Mehmet Ali Aydinlar demisionase din functie in contextul scandalului meciurilor trucate. Odata cu Aydinlar mai demisionasera si doi adjuncti ai acestuia - vicepresedinti. "Intr-un mediu in care comportamentul lipsit de etica al unor oameni si al unor institutii sunt considerate autorizate si în cazul in care nu mai exista incredere nu mai am de ce sa raman in aceasta functie" spusese Aydinlar cica. Acesta nu detaliase motivele demisiei dar presa turca scrisese ca aceasta are legatura cu reuniunea extraordinara a TFF in care membrii acesteia nu au fost de acord cu dictarea de sanctiuni impotriva cluburilor implicate in meciurile trucate. Aproximativ 30 de persoane fusesera plasate in detentie provizorie de la lansarea in 3 iulie a unei anchete fara precedent privind suspiciuni de aranjare a 19 meciuri din prima si din a doua liga turca disputate in sezonul 2010-2011. Erau lucruri care nu imi faceau placere sa le aud, fusesem si eu acuzat de chestii si ca intotdeauna in viata nu poti judeca o persoana decat daca ai trecut prin lucrul respectiv chiar tu. Printre persoanele vizate de ancheta se aflau si presedintele clubului Fenerbahce Istanbul Aziz Yildirim. Fenerbahce fusese exclus de TFF din editia 2011-2012 a Ligii Campionilor. Cam singurii care platisera oalelel sparte. De asemenea, conducatorii cluburilor Trabzonspor si Besiktas Istanbul erau vizati si ei de aceasta ancheta. Dar ajungea cu leneveala. Peste jumatate de ora plecam. Am iesit si m-am intalnit cu Angel si Fantaguzzi care si ei ieseau pe usa mini-hotelului. Am mai zabovit vreun sfert de ora apoi am ne-am urcat in autocar impreuna cu tot lotul. Ultimul care a venit a fost brazilianul Mezenga cu niste casti uriase pe cap. Cum intarziase 2 minute peste ora stabilita de plecare i-am facut semn lui Demir, stia ce are de facut. 300 de euro vor pleca din contul acestuia si vor merge catre o fundatie din Ordu. De asemenea va fi mustrat pentru a nu incuraja indisciplina. Am pornit spre stadion si ne-am intersectat cu vreo 3-4 autocare pline de suporteri ai celor de la Kaysery. Vopsite in galben si rosu, pesemne apartineau de club. Oricum stiu ca ma mirase faptul ca aveau parca aceleasi culori ca si Galatasaray. S-au lipit de ferestre, au inceput sa bata in geamuri... pareau destul de fiorosi. Atat i-a trebuit lui Demir si a inceput o alta povestire de-a sa. Se pare ca era un bun cunoscator al fenomenului si nu isi lua banii absolut degeaba. They're pretty noisy boss but they are ok now. Anyway, Kayserispor were involved in the worst case of crowd violence in Turkish football history, otherwise known as the '1967 Kayseri stadium disaster' in which 43 peoples lost their lives and 300 were injured. The match took place on the 17th September 1967 against neighboring city rivals Sivasspor. Sivasspor supporters traveled to the city of Kayseri with 20 minibuses, 40 coaches and by train. Minor disturbances and unrest were reported around the city and the Sivasspor fans were accused of acts of hooliganism and vandalism. The match kicked off at 16:00 in front of 21,000 fans in the Kayseri stadium, the troubles started in the 20th minute when Kayserispor's Oktay scored. Witnesses at the game reported that Sivasspor supporters responded by hurling rocks and stones at the Kayserispor stands. The incident resulted in the Kayserispor fans panicking and two children lost their lives in the resulting stampede. Kayserispor fans retaliated by marching onto the Sivasspor supporters with stones, sticks and knives. The outnumbered Sivas fans tried to flee however, the exit gate malfunctioned and wouldn't open, this caused a stampede in which 41 people died and 300 were injured as a result of being stamped on and suffocated. Both sides were banned from having supporters at their games for the rest of the season and they were not allowed to play each other for 5 years. Am dat din cap in semn de intelegere si regret in acelasi timp. Lucruri care sper sa nu se mai intample niciodata. Nicaieri. Am ajuns la stadion flancati in continuare de politie - obicei absolut comun in Turcia. Intr-o ora urma sa-l infrunt pe antrenorul gazdelor Ziya Dogan. In fisa saptamanala primita de la Gonzalez citisem despre acesta ca nu e un antrenor de subestimat. Dimpotriva, foarte inteligent - isi joaca mereu cartile cu curaj si in limbaj specific face din rahat bici. Reusise in cariera sa sa ajunga cu Malatyaspor in Uefa in 2003-2004 iar mai apoi castigase cupa Turciei cu Trabzon. Terminase pe doi in campionat jucind in fiind foarte aproape sa joace in Champions League dupa un 2-1 afara la Kiev cu Dinamo. Insa acasa desi au dominat si per total jucat mai bine - stiu, intotdeauna imi suna paradoxal formularea asta dar mi se intamplase pana si mie - pierduse cu 0-2 si ucrainienii au mers mai departe. Mi-am amintit de incidentul de care-mi povestise Demir in autocar cand am iesit la incalzire si am vazut un intreg sector aproape populat cu copii, mare parte cu siguranta fusesera si la vizita noastra de acum cateva zile Ne-am dus si i-am salutat si pe acestia ca pe fiecare sector in parte dupa cum deja ne formasem obiceiul. Putin stretching, cateva pase schimbate, 5-10 minute de exercitii usoare si inapoi la cabine. Am iesit apoi gata de lupta. 3 puncte reprezentau miza. Nu aveam absente majore, suspendati, jucam acasa, adversarul era abordabil... toate conditiile erau indeplinite aproape. La cabine ii spusesem lui Kalkan (pe care il considerasem omul meciului personal in etapa precedenta) ca astept o prestatie la fel de buna de la el si-i citisem bucuria pe fata. Pentru restul mesajul era simplu: azi astept victoria. Kalkan de altfel fusese apreciat si de cei care stabileau echipa etapei in Turcia pentru ca facea parte din ea. Ca si Hakan Ozmert care deblocase meciul precedent prin libera sa si de asemenea ca si portarul oaspetilor - tot conational de-al meu - Nicolas Navarro. Nu-l cunosteam decat de pe dvd-uri pe acesta insa in fisa lui Gonzalez scria ca Navarro castigase medalia olimpica de aur in 2008 iar in 2005 Campionatul Mondial U20. Produs al lui River acesta incercase si el aventura italiana fiind transferat de Napoli pentru 3 milioane si ceva insa nu convinsese. Azi apartinea de Kayserispor in proportie de 100%. Fata de etapa precedenta intra in teren acelasi 11 iar rezervele erau si ele neschimbate. S1 M7 01.02.2012 19 Eylul Orduspor (9) - Kayserispor (12) Subs: Fevzi Elmas (gk),Miguel Garcia (d/wb/r ), Bruno Mezenga (st), Fatih Tekke (am/c, st), Omer Kulga (drc, dm), Batuhan Turkmen (m/am/c ), Javito (m/am/r ) Injured/suspended/foreign: (i) Wilfried Dalmat (m/am/r ) vs La aparitia formatiilor pe teren - soc. Cangele nu era titular. Ii cer lui Demir foaia de joc... acolo figura titular. Asa stiam si eu. Il intreb pe acelasi Demir... nu stie. Angel ma vede agitat si vine la mine. Crampe stomacale puternice, n-a putut sa intre, am schimbat doua vorbe cu el ca de la medic la suferind. Ce pot sa spun... nu ma deranja. Chiar deloc. Dimpotriva. Nici georgianul meu din aparare nu era titular dar sa zicem ca valoarea sa nu reclama un loc in primul 11 garantat desi mi se parea ciudat si asta. Asta e. Sper sa-mi fie mai usor, asa ar trebui sa se intample. Il stiam si pe atacantul lor de rezerva - nici nu era greu, era un jucator destul de valoros - Gokhan Unal. Acesta avea un trecut interesant. 15 prezente in nationala si 4 goluri si un parcurs Kayserispor (5 ani) - Trabzonspor - Fenerbahce. Fusesera platiti bani buni pe el, 5 milioane respectiv 3.5. Si nu degeaba, inscrisese in cariera sa pana acum - la 29 de ani mai avea de jucat ceva timp - in jur de 100 de goluri in prima liga. Cu toate astea nu puteam sa-mi blochez senzatia de usurare ca ex-Boca-ul Cangele nu putea juca. Dupa obisnuitele strangeri de maini - mi s-a parut ca descopar in ochii lui Ziya Dogan o umbra de regret ce avea legatura cu siguranta cu varful argentinian - ne-am indreptat spre bancile noastre si meciul a inceput. Incepem meciul. In minutul 3 avem un aut prin Kalkan, fundasul nostru stanga ce dadea satisfactie in ultimele meciuri si-si castigase implicit postul de titular. Kalkan pentru Stancu in terenul advers, Stancu pentru Culio in centru, Culio dribleaza un adversar dar prefera sa paseze in banda stanga tot lui Kalkan. Acesta centreaza direct insa se respinge. Gosso asa cum ii sade bine unui mijlocas defensiv recupereaza si paseaza la acelasi Kalkan. Kalkan apoi la Ozmert in centru. Ozmert pentru Kabze pe stanga iar apoi in centru la Culio. Distanta e de 20 de metri maxim si nu ma indoiesc ca va urma sutul. Se impune. Slab din pacate. Culio in continuare nu-si gaseste cadenta. Minutul 5. Libera pe stanga in directia de a atac a oaspetilor (de la stanga la dreapta) si mingea ajunge la olandezul Biseswar. Intra in centru si imediat un om vine sa-l intampine dupa cum stabilisem la sedinta tehnica. Este obligat sa paseze in centru apoi mingea-i revine. Riveros-Durak apoi Riveros din nou si o pasa stralucitoare pentru Amrabat pe dreapta care este cam singur pentru gusturile mele. Kalkan il blocheaza cat de cat si sutul devine o centrare moale pe care reusim s-o respingem. Mingea ajunge la Aykut Akgun care prinde un sut grozav ce trece milimetric pe langa vinclul din dreapta lui Fornezzi. Atatica. Dogan stie meserie, se vede. Nu reusim sa legam 4-5 pase deloc. Minutele trec si ocaziile lipsesc complet. Minutul 15 si avem o lovitura libera amarata de la 30 si ceva de metri pe care ma indoiesc ca Okmert o poate transforma in gol. Insa din faptul ca e singur langa minge inteleg ca va incerca. Indicatiile mele vis a vis de aceasta faza a jocului sunt simple. Daca te simti in zi buna trage. Daca nu nu. Trage insa mingea e deviata. Avem corner. Dereli - fundasul nostru dreapta - bate, Durak respinge. Ozmert, Bayrak in spate apoi. Ayhan si mai in spate. Dereli-Ayhan-Derely din nou. Din nou Ayhan. Gosso vine si bine face pentru ca imediat cu clarviziunea sa gaseste o pasa buna filtranta pentru Culio. Culio la randul sau paseaza central-dreapta pentru Ribeiro care suteaza avind doar portarul advers in poarta. In Navarro doar din pacate. Recuperam si Dereli paseaza la Gosso. Ivorianul paseaza lung pentru Kalkan, Kalkan centreaza dar mingea este respinsa din careu. Gosso recupereaza din nou. E tot timpul implicat, concentrat 100%, daca toti jucatorii mei ar fi ca el am putea ajunge departe. E bataios, asta e. Paseaza la Ozmert dupa ce s-a zbatut dupa balon. Gazdele sunt cantonate in aparare, ne-au luat frica putin. Mingea circula cu fluiditate, antrenamentele stil Barcelona pasa-pasa-pasa-pasa-pasa-pasa-pasa-pasa-pasa-pasa-pasa-pasa-pasa-pasa-pasa-pasa dau roade. Ozmert gaseste pasa pentru Stancu insa acesta rateaza. Nu ma asteptam, era virtual singur cu portarul chiar daca distanta era de 16 metri. E un adevarat tunel in mijlocul apararii adverse. Trebuie sa profitam neaparat. Minutul 18 si respingem din careu. Respingem prin Dereli si mingea se pare ca va ajunge la Kabze pe stanga. Riveros ajunge primul - mijlocasul lor defensiv - si paseaza la Amrabat. Marocanul e periculos insa e blocat. Paseaza in spate la Pekarik, Riveros din nou, Durak - unul din mijlocasii lor centrali - si o lansare pe dreapta pentru Amrabat. Insa Kalkan ajunge primul. Paseaza pentru Kabze insa acesta se considera ca isi faulteaza adversarul in duelul pentru minge. Minutul 20 si gazdele lanseaza mingea din terenul lor direct pe varf. Bayrak trebuie sa fie langa Unal si paseaza presat de adversar calm spre Ayhan. Ayhan-Kalkan (de data asta pe pozitie diferita, le cer jucatorilor sa se deplaseze mereu), Kalkan incearca lansarea spre Ribeiro in diagonala insa mingea ajunge la Riveros. Paraguayanul e foarte prezent in joc. Paseaza la Biseswar, acesta e lasat sa avanseze si suteaza. A fost lasat sa avanseze pana la distanta critica de 30-35 de metri astfel incat sutul a fost mult peste. Minutul 29 si incep sa ma ingrijorez. Nu neaparat ca n-am avea ocazii dar parca nu suntem in zi. Nici Culio nu pare sa fie in zi buna. Cand a fost oare ultima oare ? In loc sa fie cu fata spre poarta e tot timpul cu spatele spre ea. Nu-i ce ma astept de la un mijlocas de creatie. Deloc. Unal pentru Durak dupa un aut. Durak paseaza central pentru Amrabat care venise in centru. Bayrak apuca sa-l stopeze la limita careului. Rosu, la naiba, nici nu era ultimul om si nici nu era central pe poarta. Absurd, arbitrul e inconjurat de jucatorii mei. Imi vine sa intru si eu dar ce as obtine... nu-mi ramane decat sa ridic mainile la cer. Cosmarul revine. Il scot pe Culio. Il introduc pe Omer Kulga, al treilea fundas central. Culio cu siguranta nu priveste cu ochi buni schimbarea sa dar cineva trebuia sa iasa. Ori el ori Kabze si el sa treaca pe stanga. Inca n-a facut lucrurile pe care le astept de la el asa ca mi s-a parut alegerea corecta. Vom vedea. Deocamdata trebuie sa trecem si peste hopul acestei libere de la 16 metri. Amrabat bate... incredibil, desi pe centrul portii mingea musca transversala si se opreste in spatele lui Fantaguzzi. Nici nu stiu ce sa zic... sunt bulversat efectiv de acest minut nebun. Arbitru nenorocit... Le fac semn alor mei sa lupte. Vreau sa-i vad ca mor cu adversarul de gat. Nu conteaza rezultatul. Vreau atitudine !! le strig. Minutul 30 si suntem condusi. 0-1. '38, Kalkan pentru Ozmert apoi Gosso (avansat la centru). Gosso pentru Stancu la 22 de metri care suteaza direct. Navarro se intinde si scoate in extremis. Asa, asa !! le strig. Dereli bate, se respinge. Dereli-Gosso si Ozmert apoi. Din nou Gosso pentru Kabze pe stanga. Se respinge centrarea acestuia pana la Kalkan. Gosso incearca o centrare balonata ulterior pasei fundasului nostru stanga insa se respinge. Gosso din nou primeste - el pare sa fie omul cu mintea cea mai libera astazi - si din nou pasa la Stancu central. Fundasii stranga la timp si romanul intoarce scurt la Ozmert. Gosso primeste pasa si suteaza violent. Corner. Dereli bate - din nou se respinge. Kalkan ca de obicei recupereaza si paseaza la acelasi Dereli. Centrare din nou si din nou se respinge. Gosso se preface ca suteaza apoi paseaza scurt la Ozmert. Acesta nu se preface ci chiar suteaza. Sut ok dar nu asa vom inscrie. Nu azi. Navarro repune lung. Acelasi omniprezent Gosso respinge si mingea ajunge la Kabze pe stanga. Nu poate avansa si intoarce la Kalkan. Kalkan pentru Kabze pe pozitie viitoare. Kabze, Ozmert si Gosso din nou la balon. Gaseste o lansare peste apararea adversa pentru Kabze care se lansase, mingea e in careu... se fluiera. Penalty ? Kabze e cazut, asta-i sigur. Adversarul sau e langa el si ca si mine e cu ochii pe arbitru. Nu, la naiba, se acorda galben pentru simulare. Ridic mainile spre cer... nu e posibil asa ceva. De unde vin arbitrii astia ? De unde vin arbitrajele astea ? Publicul mai are putin si intra in teren, se fluiera cu putere maxima. Navarro repune din nou. E iar mingea noastra, Ozmert pentru Kalkan care incearca pasa spre Stancu. Nu ajunge la destinatar. Riveros deschide pe stanga pentru Biseswar. Dereli nu sta la discutii si-l ataca decis apoi intr-o secunda a si pasat la Ribeiro - o stafie azi, l-a vazut cineva ? - care face un 360 de grade cu balonul apoi cu calcaiul il lanseaza pe acelasi Dereli - trebuie sa recunosc ca are si tehnica asta partea ei in fotbal - Dereli centreaza insa este corner. Olandezul venise cu el din terenul advers. Dereli bate, se respinge. Kabze este atacat si mingea nu mai e la el. Ajunge insa la Kalkan care o bubuie nepresat de nimeni in afara terenului. Ozmert e la pamant. Sper sa nu fie nimic grav. Repriza se incheie. Intram la cabine si incerc sa ordonez lucrurile. Se impun masuri radicale si tai in carne vie. Stancu si Kabze... veti mai intra pe teren doar pentru cateva secunde. Javito intri in locul lui Kabze si treci pe dreapta. Avansat. Ribeiro treci pe stanga. Pe linie cu mijlocasii centrali si incerci sa legi jocul. Intelegi ? Legi jocul, nu pase cu calcaiul. Mezenga - azi vreau golul de la tine. Trebuie sa castigam iar tu vei da un gol. Pasam, pasam, pasam, ca dupa ce am luat gol. Pasam si daca arbitrul ne lasa vom si inscrie. Sunt sigur ca vom inscrie, problema e s-o facem de mai multe ori si sa nu mai luam gol. Hai, se poate. Haaaaai !!! Gazdele repun mingea dar facem pressing agresiv si in 15 secunde o recuperam activ. Ayhan la centru nu sta pe ganduri si incearca lansarea pe dreapta pentru Ribeiro (n-am avut cand sa facem schimbarile inca). Atacam de la stanga la dreapta repriza asta. Ribeiro este luat cu fulgi cu tot. Incredibil, nu se arata decat fault. Era minim de galben !! Minutul 56 si Dereli are al nu stiu catelea corner. Poate acum reuseste si el o centrare buna. Da, la Ayhan dar in pozitie incomoda asa ca acesta este obligat sa intoarca tot la Dereli. Centrare si se fluiera fault. In atac. Javito. Minutul 59 si oaspetii au un sut ratacit prin olandezul Biseswar. Minutul 65. O libera. Corner scurt mai degraba. Acelasi Dereli bate. Ii revine mingea. Centreaza. Iar corner. Oaspetii se apara italieneste. Nu ii deranjeaza catusi de putin avalansa noastra de atacuri si de cornere. Dereli bate. Ca de obicei mingea ii revine. Gaseste pasa in spate la limita careului la Gosso. Acesta fenteaza un jucator si suteaza plasat si cu efect. Navarro inca odata se opune. Excelent sutul. Un adevarat miracol infaptuit de olimpic. Dereli bate... a n-a oara. Repunere din 6 metri. Minutul 71, suntem deja panicati aproape, in criza de timp si de oameni mai ales. Biseswar a fost inlocuit, nu stiu de ce dar n-ar putea sa ma intereseze mai putin. Fornezzi repune. Lung pe dreapta pentru Javito care opreste mingea cu pieptul desi venea din inaltul cerului si-o domesticeste. Ayhan, Dereli. Mezenga aproape ca n-a atins mingea. Deja regret ambele schimbari. Dereli lung pentru Mezenga sau Javito, amandoi sunt pe dreapta si alearga spre o minge pe care clar nu ei o vor receptiona ci fundasul stanga al gazdelor Kamil Ahmet. Intr-adevar. Insa presat si intr-un moment de totala debusolare acesta alege pasa spre portar de pe dreapta insa suteaza prea tare iar mingea e prea departe de Navarro. E insa Ribeiro acolo care va ajunge primul... DA, suteaza din prima si mingea trece pe sub Navarro. Gooool... haha 1-1. Ma indrept spre coltul spatiului meu tehnic si zbier la arbitru Offside, a fost offside, am vazut eu, anuleaza-l a fost offside !! Testa di cazzo !! Se pare ca nu stie italiana pentru ca in loc sa fiu trimis in tribune sunt luat in brate tandru aproape de Demir. We've got still time boss, we're gonna win, you'll see !! Sper... macar ca nu l-am scos pe Ribeiro am fost inspirat. Si ca i-am schimbat partea. Pe dreapta n-a miscat nimic. E drept nici pe stanga n-a miscat nimic, virtual n-a atins mingea toata repriza. E minutul 73 si intr-adevar ar fi timp sa inscriem si noi un gol. Asta practic l-au inscris ei. Minutul 77. O repunere a noastra se transforma intr-un atac pentru oaspeti. Amrabat o ia la fuga pe stanga, Dereli ii iese in cale insa marocanul fin il dribleaza si-l lasa de-a dreptul cu fundul in iarba apoi alearga in continuare pe banda stanga. Ayhan ii iese in cale si marocanul decide ca nu-i va mai merge figura si cu experimentatul meu fundas si intoarce la nefericitul lor fundas stanga co-autor al golului egalarii. Se respinge centrarea insa tot la Amrabat care suteaza plasat. Si asta a fost aproape. Hai, pe ei, in atac !! Fornezzi pe jos pentru Kalkan. Kalkan la fel pentru Ribeiro. Ribeiro ii ia fata slovacului Pekarik care-l fauteaza dur din spate. Galben. Sincer ma mir. Aplaud ironic spre arbitru. Mare arbitru... bate Ozmert lung. Mingea parea pentru Gosso insa Navarro arata inca o data ca are valoare si se arunca cu ochii inchisi practic si o si retine. `82 si oaspetii au un aut foarte aproape de linia de fund pe dreapta. Se centreaza, blocheaza, suteaza, deviaza... e corner. S-au facut toate schimbarile si in tabara adversa. Si ca prin facut... exact cei doi noi intrati conlucreaza. Cornerul e pus parca cu mana pe fruntea unui turc si este 2-1 pentru oaspeti. Suntem in genunchi. Mezenga n-a facut nimic de cand a intrat, ofensiv desi apararea adversa a fost golasa n-am reusit sa inscriem un nenorocit de gol in prima repriza... si acum asta. Noi avem 20 de cornere - ioc. Ei unul... si e 1-2. `88 si Navarro repune lung. Pana la Kulga - fundasul nostru central nou intrat - care loveste mingea puternic cu capul. Ribeiro alearga dupa minge. O prinde si ajunge pana la linia de fund adversa. Intoarce apoi la Kalkan neavind spatiu. Kalkan centreaza si Dereli recupereaza centrarea respinsa de data asta. Au facut schimb. Presam, combinam apoi insa... nimic. Nu vrea sa intre. Ooh... minutul 90 si Gosso exasperat probabil si el incearca sutul de departe. Il aplaud. Putin peste. Imi place, are acelasi stil de a suta ca si Seedorf. Se fluiera. Am tot pasat si am tot pasat... si astfel ne-a prins sfarsitul meciului cu mingea. Cu ea in mana. Il felicit pe antrenorul advers. Sincere felicitari, a fructificat la maxim tot ce a putut fructifica. Noi 10/5 ei 8/2. Doua suturi pe poarta doua goluri. Pacat, era un meci pe care-l puteam castiga daca nu am fi bataia de joc a tagmei arbitrilor. Situatia asta nu mai poate continua. Desigur, imi asum toata responsabilitatea pentru jocul slab dar nu pentru ca jucam in 10 contra 11 nemeritat si pentru ca se intra la rupere la noi si se intoarce in capul in alta parte. Sau pentru ca suntem faultati in careu si se da simulare. Scandalos. S1 M7 01.02.2012 19 Eylul Orduspor (9) - Kayserispor (12) 1-2 FT Visele de preamarire mai au de asteptat
  8. Poate pentru ca postez rar : ) Sau poate pentru ca relatez destul de amanuntit meciurile. Dar adevarul e ca nu joc pe full match ci pe extended la vreo 40% din viteza, 3D. Relatarile/comentariile meciurilor sunt live adica scriu in timp ce joc meciul, faza cu faza - vorbeam cu cineva si ma intreba daca nu se pierde din farmecul jocului. Consider ca nu, poate pe undeva dimpotriva, emotiile sunt mai mari scriind si nestiind daca lansarea de care povestesc e buna/la limita offside-ului sau va fi ridicat fanionul. Sau folosind atat de des space-ul cateodata nici macar un sut din pozitie optima pe poarta nu stiu daca e gol sau nu. Nu in ultimul rand cred ca i-am spus ca intentia mea e sa iasa un story frumos nu neaparat o experienta gameplay-istica deosebita pentru mine. Deocamdata se imbina
  9. A doua zi si in general intreaga saptamana n-au adus nicio noutate majora. Stancu isi reluase antrenamentele si el va reprezenta arma principala in incercarea de a lua cele trei puncte la codasa Samsunpor, echipa ce ne eliminase din cupa. Complet nemeritat... de abia asteptam sa terminam cu acest meci pentru a nu mai avea motive sa-mi amintesc de acel arbitraj scandalos, absolut jignitor. Portarul Fornezzi fusese ales in echipa etapei. Era prima conditie de care vorbeam cand spuneam despre sansele noastre in meciul cu Trabzonspor. Un portar sigur. Si isi facuse datoria cu brio. Imi amintea cumva de Jimmy Fontana de la Inter. Portar decent, serios si fara pretentii. Umil. Etapa prilejuia doua derbyuri. Primul era Besiktas-Bursaspor (locul 2 cu locul 6 dar diferenta era de doar 2 puncte intre cele doua) iar al doilea Antalyaspor-Buyuksehir (locul 5 contra locului 3). Cum cu Antalyaspor si Buyuksehir jucasem deja am decis sa merg sa vad Besiktas-Bursa. Vulturii negri intalneau verzii iar noi urmam sa jucam cu ambele formatii in retur. Una dupa alta la jumatatea returului. Din fericire jucam cu Besiktas acasa si cu Bursaspor afara si nu invers. Ii consideram mult mai puternici pe cei de la Besiktas si asta avea sa fie concluzia si dupa victoria clara - 3-1 - la care am asistat pe Inonu. Ca si la precedenta deplasare pe cont propriu am fost acompaniat de Demir iar formatia urma sa faca drumul spre Samsun impreuna cu Fantaguzzi, secundul meu de incredere. Trebuie sa recunosc ca nici nu-mi imaginam ca am putea pierde meciul de la Samsun - cu exceptia cazului in care federatia, mafia sau naiba stie ce alt diavol sub cine stie ce forma si-ar baga coda - altfel nu mi-as fi permis sa parasesc formatia exact cu o zi inainte de meci. De exemplu daca am fi jucat cu Fener, Galata sau alt adversar de soi as fi ramas cu ei cu siguranta. Speram insa sa impusc doi iepuri dintr-un foc. Meciul dintre alb-negri si verzi a fost un real spectacol - in sensul vulgar al cuvantului - multe goluri, ocazii nenumarate, doua echipe jucand cu garda jos. Gazdele purtate pe brate de un public nebun aveau sa invinga clar. Fanii celor de la Besiktas imi trezeau nostalgii deloc indepartate. Fanii Aris-ului erau peste ei in umila mea parere asta nerapindu-le nimic din frumusete insa Cu carnetelul doldora de notite despre ambele formatii si cu peste o mie cinci sute de kilometri la bord (750 de la Ordu la Istanbul si inca 880 de la Istanbul la Samsun) am facut jonctiunea cu echipa a doua zi la pranz. Am mai prins doar sfarsitul antrenamentului si m-a bucurat pofta de joc - la micul joc 5 la 5, de relaxare mai mult - pe care am vazut-o la baietii mei in special la Stancu si la Kabze. Puteam sa-i consider pe cei doi asa cum isi considera Milanul accidentatii de durata: noi achizitii. Nu jucasera de ceva timp (3 saptamani primul si dublu sau mai mult celalalt). Ce dor mi-era de campionatul Italiei... Dar nu era timp de regrete, nu era timp de melancolie. Trebuia sa obtinem cele trei puncte. Am mers la hotel, ne-am relaxat cateva ore apoi flancati de politie am pornit inspre stadion. In preajma acestuia si chiar si pe drum se pare ca interesul era mare desi gazdele erau penultimii in clasament iar noi eram departe de a fi vreun nume. Ca si turcii mananca fotbal pe paine ma convinsesem de ceva vreme dar parca nu ma gandeam ca o sa avem parte de atata public pe arena gazdelor 19 Mayis - cu siguranta nume patriotic. Stiam din surse sigure ca in cinstea victoriei noastre cu Trabzonspor si pentru a incerca sa ne sprijine in tentativa de razbunare a acelei iesiri premature - in opinia mea - din cupa si un important numar de suporteri ai nostri venise. Pe cont propriu. Aveam sa-i vad si pe acestia cand am iesit cu echipa la incalizire si inspectia terenului. In momentul in care am mers cu echipa la acestia sa le multumim am observat ca afisasera printre altele un banner ce mi se parea adorabil. Superb. Prinsesera exact substanta, spiritul Cuper. Haha, ce nebuni satenii mei: Primisem vesti bune si inainte sa fac jonctiunea cu lotul. De la gazde se accidentase cu doar o zi in urma Andre Bahia pe care tin minte ca-l caracterizasem drept brazilian, 28 de ani, fundas central, cota 1.2 milioane. 15 tackling si heading, 13 marking, jucator de echipa excelent si cu statsuri la partea fizica de asemenea excelente inainte de meciul din cupa. Brazilianul jucase bine si cu siguranta era o pierdere mare pentru gazde. Alta pierdere mare era Aristide Bance, negrul care ne inscrisese doua goluri in putinul timp pe care-l petrecuse in teren in meciul direct. Acesta - tipic african - pierduse avionul dupa un meci international si se gasea la mii de kilometri de locul unde trebuia sa fie. Cu atat mai bine, scapam de doi oameni grei. Poate cei mai grei. In rest erau toti la post. Serdar Ozkan - mijlocasul lateral ofensiv, Michael Fink- mijlocasul defensiv, grecul Gekas, capitanul lor Murat Yildirim, nigerianul Ehiosun si de asemenea mijlocasul central Selim Teber care facuse un meci bun contra noastra. La noi absent doar Dalmat, era primul meci in care beneficiam de un asemenea lux. Abordam meciul cu Kabze inlocuindu-l pe Javito care pana in acest moment fusese o totala deceptie. Kabze in schimb revigorase jocul dupa intrarea sa in meciul precedent si cu siguranta dupa cum il vazusem in timpul saptamanii era mult mai in forma decat Javito. Nicio schimbare in rest. Echipa castigatoare nu se schimba. Cand mai ai si atat de putine alternative cu atat mai putin... S1 M6 29.01.2012 Samsun 19 Mayis Samsunspor (17) - Orduspor (9) Subs: Fevzi Elmas (gk),Miguel Garcia (d/wb/r ), Bruno Mezenga (st), Fatih Tekke (am/c, st), Omer Kulga (drc, dm), Batuhan Turkmen (m/am/c ), Javito (m/am/r ) Injured/suspended/foreign: (i) Wilfried Dalmat (m/am/r ) vs La gazde o noutate absoluta - insa nescapata de fisa saptamanala a lui Gonzalez - era francezul Jeremy Faug-Porret. 24 de ani, fundas stanga venit din Bulgaria acum mai putin de o luna. Apucase sa joace doar doua meciuri. Unul il urmarisem pe dvd si mi s-a parut maxim un jucator discret. Speram sa nu regret ca nu vazusem si al doilea meci in care jucase. Acesta ii luase locul lui Kemal Tokak ce in cupa jucase fundas stanga iar acum ii lua locul in centrul apararii marelui absent Andre Bahia. Si celalalt fundas central din cupa - georgianul Khubutia - fusese inlocuit cu brazilianul Valdomiro. Fizic georgianul era mai bun insa brazilianul era mai rapid. Antrenorul advers isi facuse bine temele din punctul asta de vedere pentru ca exact asa pierduse Trabzonspor - cu fundasi centrali lenti. In rest formatie relativ neschimbata fata de cupa. Gazdele veneau dupa 6 meciuri in campionat in care nu reusisera sa obtina decat 2 puncte. Nu puteam decat sa sper ca vom pune si noi umarul la posibila retrogradare a acestora. Aveam incredere maxima in victorie si am avut grija sa le reamintesc asta si jucatorilor mei la cabine inainte sa iesim pentru debutul meciului. Grecul Gekas si Selim Teber sunt langa minge si urmeaza sa inceapa meciul. Se intampla lucrul acesta insa primele 8 minute sunt de tatonare, nu reusim nici noi nici ei sa ne apropiem de poarta adversa. Prima ocazie din care se poate naste ceva e in minutul 8 cand Kabze - mijlocasul nostru stanga de curind revenit dupa accidentare - obtine o libera vecina cu autul de pe linia de 16 metri a careului advers. Va bate Ozmert, Hakan Ozmert. Brazilianul Valdomiro respinge insa semn ca n-a fost batuta foarte bine aceasta lovitura. Mingea merge pana la Murat Kalkan la 40 de metri care cu capul o trimite la acelasi Ozmert care e relativ in zona din care a batut cornerul. Putin mai avansat doar - cat sa evite offside-ul. Care si asa nu stiu daca nu va veni oricum. Da, reuseste centrarea insa e inalta iar punctul forte al lui Joao Ribeiro cu siguranta nu este jocul de cap. Mahmut Taskiran prinde fara probleme. Gazdele au un aut de la 30 de metri stanga de poarta noastra. Adem Alkasi pentru Ehiosun care e bine tatonat de Gosso. Este obligat sa intoarca la Alkasi. Teber, Ehiosun si Gosso intra decisiv la nigerian. Corner. Primul al partitei, e nevoie de atentie mare. O formatie limitata ca a gazdelor evident va spera sa inscrie la o asemenea faza fixa. Selim Teber se indreapta agale spre balon si incita tribunele. Suporterii alb-rosii atat asteapta. Ca la un semn fanii oaspetilor scot o mare parte din arsenal: o mare de fulare si un banner mare al carui mesaj imi scapa si nu am nici curiozitatea sa-l intreb pe Demir. Probabil poza unui fost jucator, glorie locala ceva este pe acesta Temir bate si acelasi brazilian Valdomiro reia putin peste poarta. Se pare ca i-am subestimat jocul de cap. Strig la Yalcin si la Bayrak, amandoi au parut niste momai la aceasta faza. Minutul 16 si tot gazdele mentin posesia balonului. Ehiosun pe dreapta lor inapoi pentru Alkasi care se incumeta sa incerce lansarea directa pentru grecul Gekas. Gekas intr-adevar sprinteaza printre Kalkan si Bayrak si Fornezzi e obligat sa iasa. Ne salveaza, sutul lui Gekas a fost bun dar Sasa inchisese o mare parte din unghi. Probabil lobul ar fi fost solutia salvatoare pentru grec. Un alt semnal de alarma. Fornezzi se felicita cu Ayhan si cu Gosso (capitanul pentru acest meci in lipsa lui Tekke). Se bate si reusim sa respingem. Doar in corner - din nou. Murat Yildirim - capitanul gazdelor - bate de data asta. Slab si respingem in fata prin Gosso. Serdar Ozkan receptioneaza mingea si sta prea mult de ganduri. La sacrificiu unul dintre jucatorii mei se arunca, mingea pare sa ajunga ori la Kemal Tokak ori la Gosso, Gosso pare sa fie in intarziere dar se arunca si el cu picioarele inainte si-i sufla mingea turcului. Excelenta abnegatia celor doi pentru ca in urma acestui efort complexiv mingea se indreapta spre Stancu si se stie unde e Stancu pericolul e si el aproape pentru adversar. Stancu temporizeaza doar o secunda pana pe stanga apuca sa urce Hasan Kabze care are toata partea stanga in fata desi suntem inca in terenul nostru. Alearga si alearga pana la linia de 10-12 metri si e pe punctul de a intra in careu din lateral insa un adversar il ajunge. Se reorienteaza si in loc de centrare intoarce in lateral stanga spre Kalkan care urcase odata cu el. Kalkan centreaza insa slab si gazdele resping. Insa doar pana la Gosso in centru care imediat paseaza la acelasi Murat Kalkan pe stanga. Hasan Kabze si din nou Murat Kalkan. Nu se incumeta niciunul sa centreze si mingea ajunge la marginea careului la Hakan Ozmert. Din nou Kalkan, Ozmert - serie nesfarsita de pase care insa nu ma deranjeaza dimpotriva, n-as vrea sa fiu in pielea antrenorului advers - Ozmert se intoarce, pare sa paseze si mai in centru insa se razgandeste si reintoarce - pentru a cata oara ? - la Kalkan care insa acum are mai mult spatiu datorita manevrei lui Ozmert si sunt sigur ca centrarea va urma. Ramane doar sa fie de calitate. Dar nu, Kalkan avanseaza, simleaza centrarea si paseaza la acelasi Ozmert. Alkasi si inca un adversar il iau in primire pe Ozmert care din nou cu o secunda inainte de a fi blocat da drumul la minge la acelasi Kalkan. Asta e... ma gandesc. Acum trebuie sa centreze ! Dar nu, inca o data desi avea spatiu Kalkan intoarce mingea moment in care Selim Teber exasperat intra la rupere. Cred si eu, eu sunt exasperat d-apai adversarii ! Este galben. Ceva ceva tot am obtinut. Plus o libera care nu este in fapt decat un corner mai scurt. Dereli se indreapta spre balon tocmai de hat departe. E minutul 19 si n-ar strica sa preluam fraiele partidei. Nici acesta nu centreaza ci paseaza la limita careului unde Hakan Ozmert este liber ca pasarea cerului. Va suta cu siguranta... da, mingea este deviata insa de Fink si avem corner doar. Dereli bate din nou dar se respinge. Culio ajunge primul la minge care paseaza la Ozmert. Ozmert il vede liber pe dreapta pe Dereli si paseaza lung. Doar aut. Francezul Faug-Porret ii arunca mingea in spate lui Dereli. Dereli bate scurt pentru Culio in spate. Culio este atacat dar mingea deviaza la Ribeiro neparasind zona. Incearca sa centreze dar francezul se opune si apoi mai mult de atat chiar... salveaza cornerul. Paseaza in lung de linie pentru Serdar Ozkan. Gosso este prins la mijloc si nu poate decat contempla cum mingea-l depaseste si ajunge la grecul Gekas. Insa avem multi oameni in spate, n-ar trebui sa avem probleme. Da, mingea ajunge intr-un final la Fornezzi. Jumatatea primei reprize si gazdele manati din spate de public obtin un aut pe stanga lor. Gekas paseaza ulterior pentru Teber, Fink, Yildirim, Fink-Yildirim din nou care paseaza pentru Ozkan pe staga. Se centreaza si respingem prin Bayrak. Teber ma ingheata cu un sut de la 35 de metri. Ma ingheata pentru ca acesta inscrisese si primul gol din cupa - e drept mai de aproape dar la fel cu un sut foarte puternic. N-ar fi rau daca jucatorii mei ar face cumva sa scape de el, are deja un galben. Voi vorbi la pauza de asta cu Ozmert, Culio si Ribeiro - jucatorii mei tehnici. Trece un minut si ne-am mutat in terenul advers. Dereli repune de pe dreapta pentru Stancu care-i restituie mingea si se indreapta spre careu in sprint. Dereli gaseste o centrare ce ma surprinde si pe mine - o adevarata centrare la intalnire. Ribeiro e cel vizat, apararea gazda e pur si simplu inmarmurita iar portarul s-a oprit la jumatatea distantei dintre poarta si Ribeiro. Ribeiro vine la alley-oop insa mingea trece milimetric peste vinclu. Frumos. Ineficient din pacate. Minutul 27 si gazdele obtin o libera perpendicular pe poarta noastra de la 30 de metri circa. Acelasi Teber langa minge. Corner, bate plasat insa Kalkan deviaza. Yildirim bate cornerul si acelasi Kalkan respinge. Serdar Ozkan inapoi la Yildirim care-l gaseste liber aproape de careu pe Selim Teber. Ehiosun este vizat de pasa acestuia insa respingem pe lateral stanga insa faza se incheie fara ulterior pericol. Minutul 35 si gazdele au un aut de pe partea opusa - stanga a directiei lor de atac - Gekas, Yildirim pentru Ehiousun care patrunde in careu si Culio respinge in tribune. Corner. Yildirim bate dar arbitrul fluiera. Valdomiro l-a faultat pe Yalcin - cel mai valoros fundas al meu. Fornezzi pentru Bayrak, Ayhan si Bayrak din nou. Kalkan si pasa in spate pana la Fornezzi. Kalkan din nou care sub presiune gaseste o pasa excelenta in lung de linie pentru Kabze. Kabze pentru Stancu si ne-am lansat pe atac toata echipa. Atacam in 11. Stancu il gaseste excelent pe Culio intre francezul Porret si Fink, mingea este respinsa insa pana la Kabze care cade in duel cu Adem Alkasi - fundasul dreata al gazdelor. Si acesta va primi galben. Da. Ozmert va bate libera. E minutul 37. Grecul Gekas repliat respinge pana la Ehiosun apoi gazdele sub presiunea noastra degajeaza orbeste. La Bayrak care paseaza pentru Gosso. Gosso-Ayhan, Gosso-Bayrak, Ayhan si din pacate intoarcem pana la portar. Ma agit pe margine, trebuie sa atacam iar poarta adversa e in cealalta directie !! Fornezzi pentru acelasi Ayhan, Ayhan pentru Gosso care paseaza pe dreapta la Dereli. Gazdele au urcat si o pasa buna ar avea sanse bune sa-i surprinda. Dereli pentru Ribeiro care parea sa nu fie interesat de faza insa cum primeste mingea portughezul se transforma, baga capul in pamant si o rupe la fuga. Centrare insa Hasak Kabze se considera ca faulteaza in atac. Minutul 40 si spre nefericirea mea nu reusim sa le oprim pe gazde la 18-20 de metri decat prin fault. Acelasi Selim Teber se infiinteaza langa mingea. Va fi pericol maxim. Inima mi-a stat dar mingea ocoleste poarta. Fornezzi parea sa aibe situatia sub control. '41 si avem una din ultimele ocazii de a realiza ceva notabil. Un aut de pe stanga e primul pas. Dereli pentru Stancu care insa nu stiu ce incearca sa faca cert e ca-i paseaza mingea portarului. Un nou aut peste un minut - mai departe, aproape de mijlocul terenului de data asta - batut de Kalkan. Acelasi Stancu care distribuie pentru Ozmert. Kalkan se lanseaza pe stanga si profita de faptul ca Alkasi are galben si nu pare intentionat sa-l atace. Centreaza, Valdomiro inca o data respinge. Va fi tot mingea noastra. Gosso paseaza la Ozmert care din prima ca si Stancu... paseaza la portarul advers. Zbier de pe margine dar nimeni nu pare sa ma bage in seama. Voi mai incerca si la pauza. Portarul Taskiran pe dreapta pentru Alkasi, Ozkan e inca in terenul gazdelor si este intampinat de Kalkan care mai cu bunele mai cu relele ii ia mingea. Centralul nu fluiera, Ozkan e la pamant dar noi ne vedem de joc. Pornesc chiar si eu de la premiza ca simuleaza. Kalkan intoarce la Ozmert pe care il da fair-play-ul afara din casa si arunca in afara terenului. Drept multumire fanii oaspetilor inca ne fluiera. 2 minute se arata de la margine care trec ca gandul. Intram la cabine si spun tot ce am de spus. Fortari pe stanga la Kalkan care ajutat de Kabze (sau invers), trebuie sa-l terorizam efectiv pe ingalbenitul Alkasi. Provocari din partea jucatorilor tehnici pentru Selim Teber in speranta ca acesta va ceda nervos ca in prima repriza. Apoi referitor la jocul propriu zis... nu am multe idei, trebuie sa recunosc. Mai mult din partea lui Ribeiro si a lui Stancu, fara pase stupide la portar si cam atat. Trebuie sa recunosc ca nu vad multe brese in jocul gazdelor. Ocaziile pe care le avem trebuie sa le concretizam declar ca si cum as fi oferit un sfat tactic de cel mai inalt grad. Hai, pe ei !! Iesim in exact aceiasi formula si in minutul 47 avem prima actiune ce poate deveni periculoasa. Gosso pentru Kalkan pe stanga care-l gaseste cu o pasa directa pe Stancu in inima careului advers. Romanul are timp o secunda sa-si faca mingea si prinde un sut napraznic. Mingea se cocoata pe bara, in inaltul cerului si iese in afara terenului. Imi pun mainile in cap. Keep going, keep going !! le strig de pe margine. Minutul 53. Gazdele au un aut, mingea ajunge la Fink care intoarce la Porret in centru. Alkasi-Teber in dialogul jucatorilor cu galben si apoi o pasa filtranta spre Gekas. Fornezzi iese si are prim planul insa ajunge atat de repede incat mingea trece halucinant pe langa el. Degajam in afara terenului si Fornezzi este luat la rost de Ayhan. Acesta se disculpa aratind spre teren. Probabil i-a sarit dintr-un smoc de iarba. Minutul 55 si Teber centreaza de pe dreapta. Respingem prin Ayhan, mingea ajunge din nou la Teber care isi incearca din nou norocul. Nimic. Fornezzi-Ayhan, Gosso pe axul central care-l lanseaza pe Stancu... Valdomiro ii iese in intampinare si il opreste exact pe linia de 16 metri. Libera central-dreapta. Brazilianul este avertizat. Atat de aproape de penalty, atat de aproape de fericire... Ozmert aresteaza mingea si... ooh, aproape loveste bara din stanga. Portarul n-avea nicio sansa. Inca o ocazie de care ne batem joc. Minutul 58 si gazdele obtin un corner la un adevarat hei-rup. Teber se indreapta agale spre balon. Bate, Bayrak respinge dar mingea ajunge la Fink la centru. Teber, Fink din nou, Teber-Fink si apoi Murat Yildirim central-stanga. Paseaza la Ozkan care suteaza slab. Am trecut de minutul 60 si incep sa ma ingrijorez. Repunere din terenul nostru, de pe stanga. Pierdem mingea si ca sa recuperam Kalkan intra dur la nigerianul Ehiosun. E accidentat nigerianul, e clar. Publicul aproape ca intra in teren, arbitrul nu indica decat libera. Minutul 65 si avem o libera prin Dereli de la mijlocul terenului. Lung pe Kabze care gaseste o lovitura de cap norocoasa de la 16 metri si portarul gazdelor este nevoit sa respingain corner. Dereli bate, mingea este respinsa si apoi cu ajutorul lui Kalkan ajunge tot la el . Fink scoate in aut. Fac doua schimbari, Stancu n-a miscat practic - e clar ca nu si-a revenit total la tonusul dinaintea accidentari - si nici Kabze nu a oferit cat ma asteptam. Ii schimb cu Mezenga si Javito. Asezarea nu se schimba. Il imbarbatez pe Mezenga asa cum doar marii antrenori stiu s-o faca: E meciul tau, o sa dai gol, o sa vezi. E un meci de angajament si Culio pune osul cum rar l-am vazut, face un pressing aproape ucigator la cine intra in raza sa de actiune Minutul 68 si mingea e la centru. Ozmert pentru Mezenga care va pasa inapoi cu siguranta si apoi va sprinta cum am pregatit in antrenamente. Culio, Ozmert si o lansare pe dreapta pentru Javito care trebuie sa ajunga central la intalnirea cu mingea. Fink il faulteaza in pozitie de ultim aparator dar incredibil arbitrul judeca cum ca n-ar fi fost perpendicular pe poarta si ii arata doar galben. La naiba, era cat se poate de perpendicular. Ozmert va bate dar inainte de asta si gazdele fac doua schimbari. Fundasul central Khubutia intra ca si Murat Ceylan - mijlocasul care a pornit titular in meciul din cupa in dauna capitanului Murat Yildirim. Ozkan fi Fink ies. Gazdele se pregatesc de asediul nostru final. Ozmert bate insa mult peste. Nu era indicat sutul direct. Nu mai rezist si fac si a treia schimbare. Ribeiro iese, nu cred ca va veni scanteia de la el si in meciul acesta. Intra Tekke. Tekke merge direct langa Mezenga si vom juca cu 2 atacanti. La mijloc il avansez pe Gosso iar pe lateral drapta trece Javito. Pe stanga Culio. Javito joaca exact in pozitia lui Ribeiro cu un pas in fata celorlalti mijlocasi - Ozmert, Gosso si Culio. Mai mult de atat nu am ce face. Portarul Taskiran repune. Isi scutura pamantul de pe gheata, loveste si bara - ma inreb daca n-o sa scoata si o surubelnita si o sa incerce sa elimine chiar tot presupusul pamant de pe talpa - si intr-un final cand arbitrul parea sa se indrepte spre el degajeaza. Suteaza cat poate. Nu extrem de mult, Gosso pune capul si mingea merge perpendicular pe poarta. Perpendicular e si celalalt jucator de culoare - nou introdusul Mezenga. Ajutat de Khubutia cu capul Taskiran receptioneaza mingea din nou. Pasa la fundasul central Tokak apoi la Teber, Faug-Porret pe stanga apoi Murat Yildirim in centru. Faug-Porret si Yildirim din nou - ambii facind schimb de locuri intre timp - Gekas apoi, Teber care pierde mingea intr-un clinci si Kalkan paseaza in spate la Ayhan, Ayhan pentru Javito insa mingea e prea lunga. Sunt tensionat, foarte tensionat si sunt sigur ca si jucatorii pot vedea asta. Nici nu-mi inchipui sa nu ne intoarcem cu toate punctele la Ordu. Insa pana acum nu reusim sa descuiem lacatul apararii gazda. Avem o libera in tusa pe stanga. Ma iau caldurile, ma deschei la haina. Va bate Dereli. Sper sa fie o centrare de calitate. Nu, Dereli il vede in spate la 18 metri pe Ozmert si-i paseaza - e o pasa la intalnire la 16 metri de fapt - si Ozmert prinde probabil unul dintre cele mai bune suturi din viata sa. mingea este catapultata efectuv in vinclu. Nicio sansa pentru portarul advers. Bucurie de nedescris printre jucatorii mei si in micuta galerie ce ne-a insotit. Eu inca nu-mi revin, avem o sticla de apa in mana pe care acum o am toata pe camasa si Demir e din nou in bratele mele agatat de gat. Haha, avem 1-0. Am spart lacatul !! Acum trebuie doar sa rezistam. Ehiosun pentru Teber si e minutul 72. Forret, Teber din nou central. Valdomiro - gazdele au trecut la o formatie hyper ofensiva cu 3 fundasi - Alkasi, Teber din nou care schimba partea pana la Porret. Acesta gaseste o adevarata padure in fata si intoarce la acelasi Teber. Porret si francezul elibereaza pe stanga pentru Gekas. Grecul este tatonat de Dereli care prinde momentul optim si desi in careu se incumeta sa atace mingea. Grecul are si el ca si Teber un fault rod al frustrarii si Dereli este secerat. Doar galben din nou. Secundele trec greu si le cer celor doi fundasi laterali - Dereli si Kalkan - sa nu mai urce atat de des in atac. Minutul 74 si Dereli bate un aut de pe dreapta pentru autorul golului Ozmert. Dereli primeste din nou si este atacat dur de Selim Teber. Dereli se ridica fara probleme insa Selim Teber... nu. Este schimbat. Din fericire pentru ele gazdele mai aveau o schimbare. Minutul 82 si Gekas primeste o mingea in centru si avanseaza pe undeva pe la 40 de metri. Paseaza pentru Ehiosun pe dreapta insa Kalkan nu se complica. Corner. Yildirmi incita inca o data publicul si se pregateste sa bata. Mingea traverseaza careul si Gosso este primul pe partea cealalta. Respinge cat de departe poate. Insa fericit pentru noi, Tekke e in zona respectiva. Nu ma astept mai mult decat sa nu piarda mingea. Sa faca asta si sunt fericit. Se indreapta spre tusa - protejeaza balonul - dar cu coltul ochiului il vede pe Culio care se lanseaza pe stanga. Ii paseaza, argentinianul meu se indreapta spre fanion si in centrul careului avem trei oameni - ii identific doar pe Mezenga si pe Ozmert - contra unui singur jucator. Valdomiro. O centrare reusita si am castigat. Nu, centrarea este gresita si Dereli trebuie sa alerge din rasputeri pentru a ajunge primul balonul. Francezul - adversarul sau din banda - primeste si el galben. Da, 6 galbene pentru gazde si niciunul pentru noi. Ozmert bate lung insa neinspirat din nou. Portarul prinde. Trebuia sa tinem de mingea asta. Valdomiro pentru francez - care a fost avansat la mijloc - se schimba parta si Ehiosun e lansat. Kalkan il faulteaza in afara careului. Era singura solutie, nigerianul avea prim planul. In mod ciudat nu primeste nici acum galben. Daca tin minte trebuia avertizat fundasul mei inca de la inceputul meciului de prin minutul 4-5. Yildirim bate, indic doar doi oameni in zid. Sigur se va centra. Nu, este minge surprinzatoare in spate pentru fundasul Kemal Tokak care suteaza pe jos... Fornezzi nu are probleme. Kalkan, Culio, Tekke - intreaga actiune in banda stanga - si Mezenga care se lanseaza in banda. Centreaza cu exteriorul - brazilian - si Javito isi pacaleste adversarul direct si pune latul in careul de 6 metri. Portarul este invins, 2-0 si ma surprind pe mine insumi in bratele lui Demir. Haha, le-am platit-o !! Tres puntos !! Fac semne galeriei noastre care se urca pe garduri. Sunt nevoit sa ma refugiez pentru ca diverse obiecte printre care vreo doua cotoare de mar imi aterizeaza pe costum sau foarte aproape. Excelenta faza de contra-atac. Pasa Mezenga - n-a dat gol dar tot pe acolo - si gol Javito. Javito se indreapta spre mine si-mi spune inghesuit de Demir Thanks for the confidence Mister. Stie ca nu ofera ce ma astept de la el dar sunt sigur ca poate reveni macar la jumatatea formei de care il stiu eu capabil. Minutul 86 si gazdele sunt ametite practic, pierd mingea la mijlocul terenului. Culio e la minge insa o pierde pe cat de usor a primit-o. Ehiosun se lanseaza insa Kalkan il intampina cu un tackling de zile mari. Avem mingea si o lansam central pe Mezenga care n-are decat un adversar in fata la 45 de metri de poarta adversa. Nu-l depaseste dar recuperam. Culio-Ozmert si avem aut. Inca 2-3 minute. De la margine se arata 2 minute de prelungiri. Suntem deja in primul. Dereli-Gosso-Dereli, Javito tot pe stanga si Tekke. Javito din nou care este faultat de Valdomiro dupa ce fusese depasit. 7 galbene pentru gazde si noi in continuare niciunul. Dar ce mai conteaza, intoarcem mingea pana la portar si cand Fornezzi degajeaza se aude si fluierul final. Ridicam cu totii bratele, 3 puncte mari, trei puncte necesare ca aerul pentru ambitiile mele. Pentru ambitiile si ale echipei daca am reusit sa le insuflu macar 50% din mentalitatea mea. Am avut 3 suturi pe poarta dintre care doua goluri. Si o bara pe care n-o pun la socoteala. Dar nu mai conteaza, am castigat. Ne indreptam in fluieraturile publicului larg spre galeria noastra si ridicam bratele impreuna cu acestia. Vom avea timp sa ne bucuram mai mult dupa ce vom iesi din acest mic infern creat de gazde. S1 M6 29.01.2012 Samsun 19 Mayis Samsunspor (17) - Orduspor (9) FT 0-2
  10. A urmat conferinta de presa. Sala plina. Iar intr-un coltisor pe cateva scaune cativa copii. Cu siguranta dintre cei care tocmai asistasera la meci. Langa ei un profesor - am dedus eu din aspectul sau blajin si imbracaminea ordonata. Misterul legat de prezenta acestora intr-un ambient atat de atipic pentru ei avea sa fie dezlegat de abia la final. Pe tot parcursul conferintei au stat linistiti cu mainile in poala. Imi aminteau de ai mei... ce scurta-i viata si ce repede trece. Intrebarile au fost din categoria celor tipice. Okan Surlugu - Hurriyet: A fantastic and completely unexpected win against Trabzonspor - you must be delighted ? Mi-am luat un moment de respiro, l-am privit pe colegul meu Gunes si m-am intrebat de ce oare n-au inceput cu el asa cum se practica peste tot. Am cautat sa raspund cat mai echilibrat desi bucuria acestui rezultat era mare. Fantastic yes, completely unexpected absolutely no. We trained very hard in the last weeks, sometimes we were rewarded for our intense work sometimes no. Sometimes other things were involved in the equation but let bygones be bygones. The match was close, we met a very strong team but I think none of you will think or write that our victory was not deserved. We had chances, we hit the crossbar too and as a result we won. I want to congratulate my players and my stuff too and I want to send a big "Thank you" to the whole Ordu city. I know that if possible the whole city would have liked to be in the stands. The stands were full and our supporters had their part in this important win of ours. A urmat o intrebare ceva mai tehnica dar la fel de inteligenta: Yalcin Ayhan picked up another yellow card taking his tally to eight for the season. Does that record concern you ? Era un reporter de la publicatia locala, il mai vazusem. Yalcin had a great game today. Our whole defence defence had a great game and that was the basis of our victory. If that's what it takes to win an important match - a few yellow cards - yes, I'd say bring those cards on. I'm only concerned in players who receive cards for unprofessional behaviour or out of stupidity. With Ayhan it's neither of those cases, he's a very intellingent player. A urmat o alta mica provocare: Another game where Bruno Mezenga has failed to find the net. Is it the case that he is simply trying too hard ? Bruno had his part in our victory. He's still trying to adjust - just like me to tell you the truth - to the Turkish football and way of life. Let's not forget we played some very difficult games with the fourth, third, fifth and today with the second placed teams. You don't have to be Einstein to understand that these teams won't offer you a lot of space. If Stancu, Mezenga, Culio, Ribeiro or any of my players is there to bang that one winning goal it's not important, the thing is to get those points. I'm sure in the future matches Mezenga will find the back of the net also. Next question please. Au urmat si alte intrebari dar toate pe linia pe care o stiam de ani si ani de zile. Daca omul meciului merita sa fie omul meciului, daca arbitrul a fost la inaltime, cand se intoarce Stancu si tot asa. A urmat Gunes care cu o decenta din care multi alti antrenori ar avea de invatat a recunoscut ca meciul se putea incheia in orice fel, si cu o victorie a lor la limita, si cu egal dar si cu o victorie a noastra cu 2-0. Per total scorul nu este jignitor pentru el, ma felicita si-mi ureaza bun venit in campionatul turc. Ne-am strans mainile la finalul conferintei, ceva imi spunea ca o sa ne mai intalnim. Poate si in afara unei sali de conferinte sau in afara arenei. Demir imi spusese despre acesta ca e filozof. Mai sa fie... antrenori filozofi nu mai intalnisem. Dupa ce ne-am strans mainile si eram pe punctul de a iesi din sala m-am trezit apostat de catre micutii fani - 2, 3 baietei si o fata - si de profesorul lor. Intr-o engleza ireprosabila - la ani lumina de a mea - Tumer (asa s-a prezentat invatatorul lor) m-a invitat in urmatoarea zi sau oricind voi avea timp sa le fac o vizita la scoala lor. E cea mai apropiata scoala de stadion, nu va dura mult si pentru copii va fi o bucurie imensa. I-am spus ca putea sa fie si la 100 de kilometri si sa n-am la dispozitie decat bicicleta ca tot as fi acceptat invitatia. Negresit - am spus - si i-am indicat lui Demir sa stabileasca toate detaliile pentru ziua urmatoare. Va multumesc pentru vizita si pe data viitoare - si am iesit. Ajutat de cativa politisti mi-am croit drum prin oarecarea multime care inca se afla afara si incerca sa ma atinga de parca as fi reprezentat vreo divinitate sau ceva. Le-am zambit si m-am indreptat spre masina mea, un micut 205 pus la dispozitie de club cu care ma intelegeam foarte bine pe strazile aglomerate ale Ordu-ului. Am fost insa interceptat de vicepresedintele clubului care m-a informat - nu pot sa nu recunosc ca n-a sunat deloc a invitatie ci mai mult a ordin - ca sunt asteptat la casa baskanului. Deci ne-am imbarcat in masina sa hyper luxoasa si flancati de cateva motociclete alb-albastre am ajuns la resedinta acestuia. Luxoasa dar nu aproape indecenta precum resedinta lui Gonzalez din Madrid. Am trecut totusi prin diverse culoare si camere de primire si am ajuns in salonul central de unde se auzeau clinchete de pahare. Nu mica mi-a fost mirarea ca dupa ce mi-am trecut privirea peste Nedim Turkmen - baskanul economist l-am descoperit si pe Gonzo. Gonzalez al meu turna sampanie si la vederea mea s-a indreptat cu doua pahare in mana inspre mine: Ooh, batrane, ce placere, ce placere. Esti ca si sarbatoritul zilei, de ce esti asa uimit ? Nu te asteptai sa ma si tin de promisiune si sa vin sa te vizitez, este ? M-am redresat rapid - constient fiind ca se citea surprinderea pe fata mea - si am adresat primele cuvinte. Buna seara domnule Nedim, multumesc de invitatie. O adevarata placere, vad ca va tineti de surprize impreuna cu vechiul meu prieten. Asa e Gonzalez, nu credeam ca o sa vii, am crezut ca e tipicul scenariu de film - editorul ii recomanda scriitoarei sale preferate aflata sub contract cu acesta sa petreaca o luna la casa sa din Sardinia pentru a-si gasi linistea si inspiratia spunindu-i "o sa vin sa te vizitez" insa programul acestuia si mai ales faptul ca scriitoarea are cu vreo douazeci de ani peste limita de interes fac ca acest lucru sa nu ramana decat o promisiune niciodata indeplinita. Ooh, batrane prieten, de atata incredere si consideratie am parte deci din partea ta ? Spuse acesta si rase impreuna cu Turkmen. Macar esti sincer si stii bine ca asta am apreciat intotdeauna cel mai mult la tine. Pe langa alte multe lucruri. Ia spune, esti tratat bine in Ordu, ti-ai gasit casa, lucrurile, totul e in regula ? Am vorbit cu presedintele vreun sfert de ora si inca vreo jumatate de ora inainte de meci si mi-a zis ca esti cel mai bun si profesionist antrenor pe care l-a vazut vreodata. Nu l-am contrazis, iti dai seama. Deci ? Ii multumesc domnului presedinte pentru cuvintele de lauda si tot sprijinul sau, totul este in regula si oricum nu casa si conditiile conteaza extraordinar ci ce reusim sa obtinem impreuna. Rezultatele vorbesc. Deci ai vazut si meciul sa inteleg. Mie de ce nu mi-ai spus ca vii ? Tot o vulpe batrana ai ramas. Vazut, vazut, placut si multe felicitari din partea amandurora. Desi domnul Turkmen nu s-a bucurat ca al tau Mr. Ali sunt convins - de fapt am si vorbit despre asta - ca e incantat de rezultat si mai ales de cum arata si joaca echipa. Ai transformat o echipa de retrogradare - sper ca nu va jignesc (spuse Gonzalez inspre baskan iar acesta ii raspunse dind din cap ceva gen "nici vorba, asa e, stiu foarte bine") - intr-o echipa ce se va bate la cupele europene. Totul in 4-5 etape jucind cu adversari unul si unul si cu cel mai important om accidentat. Hectorito, tu o sa te bati la cupele europene !! Si nu sunt eu agent mare daca n-o sa se intample minim lucrul asta. As zice ca ai putea fi chiar foarte aproape de locurile de Champions dar stiu ca nu-ti place presiunea gratuita asa ca imi pastrez pentru mine gandurile astea. Hai sa ciocnim toti trei si sa fie intr-un ceas bun. Felicitari inca o data sosi si din partea baskanului care-si masura cuvintele cam la fel precum isi masura si finantele. Dintre felicitari, cateva pahare de sampanie si sporovaiala - deloc productiva dupa mine, as fi preferat sa aud un Uite, ti-am gasit jucatorul asta sau Uite, imi place ce vad si am alocat suma de pentru transferuri - noaptea si-a facut simtita prezenta. Stangaci poate eram pe punctul de a-mi cere scuze si a ma retrage insa Gonzalez a sesizat acest lucru si m-a salvat. A fost o seara pe cinste dar sunt sigur ca avem maine cu totii lucruri importante de facut asa ca propun sa mergem fiecare pe la casele noastre. Ce zic, Nedi esti deja acasa. Sampania asta... iar eu...eu ma voi intoarce la hotel desi nici eu nu sunt mare fan al lor ca si Hector. Ne-am certat cateva momente asupra cui sa-i revina onoarea de a-l ospata pe Gonzalez si intr-un final presedintele Nedim a cedat spunind Bine, va las, sunt sigur ca aveti lucruri de vorbit impreuna asa cum se cuvine intre doi prieteni dar data urmatoare esti invitatul meu special si mananci unde mananc si eu, dormi unde dorm si eu Gonzo. Sampania isi facuse efectul si in cazul sau si deja cei doi se tutuiau si alintau de-a dreptul. Am plecat cu una dintre limuzinele acestuia - nu se putea altfel, nu eram niciunul in stare nici sa ne tinem pe picioare aproape d-apai sa conducem - si am ajuns acasa. Aici - se putea altfel ? - am deschis o sticla doua de vin si ora trei ne-a prins in picioare. Sau cu capul pe masa, ma rog. Cred ca putine lucruri am vorbit de adevarata valoare. Apoi ne-am culcat - el in camera de oaspeti eu in comodul meu pat cu vedere spre mare. M-am trezit la 7 cu o oarecare durere de cap. Urma sa am si azi o zi aglomerata. 2 antrenamente plus vizita la micutii scolari. Ii povestisem de acestia si lui Gonzalez acum cateva ore si cazusem de acord ca acestia sunt cea mai mare bucurie a vietii - copiii. Nu banii, nu puterea, influenta. M-am uitat in oglinda si nu puteam decat sa sper ca voi arata mai bine decat acum pana la intalnirea cu micutii nostri fani. Pregatirea de dimineata... apoi am trecut prin camera lui Gonzalez... acesta dormea ca un prunc. Cu siguranta eu voi fi fost plecat la antrenament si el tot va dormi si visa. M-am retras in studio si am deschis laptopul. Ii multumisem cu o seara in urma lui Gonzalez pentru Datasoccer. O adevarata unealta de nadejde. Insa n-aveam de gand s-o folosesc momentan. Am intrat doar sa vad clasamentul pe internet. Urcasem pana pe 9. Relativ compact clasamentul. In calupuri dar compact. Fenerbahce deja era iesita din ecuatie, erau intr-o clasa cu totul aparte. 52 de puncte. O singura infrangere, 4 egaluri si 16 victorii in 21 de etape. Urma calupul locurilor 2-6. Besiktas, Buyuksehir, Trazbonspor, Antalyaspor si Bursaspor toate in 2 puncte. Besiktas aveau 38 iar Bursaspor 36. Antalyaspor avea chiar un meci in minus. Dupa grupul Champions League urma grupul Europa League. Gaziantepspor si Karabukspor. 33 de puncte. In continuare apoi grupul din care faceam si noi parte dar la o distanta importanta - 4 puncte - Orduspor, Eskisehirspor si nimeni alta decat Galatasaray pe locul 11 cu 27 de puncte. Noi si Eskisehirspor 29 de puncte. O rivalitate puternica exista intre noi si adversarii pe care tocmai ii depasisem in clasament - chit ca la golaveraj - Eskisehirspor adica. Spre sfarsitul campionatului aveam sa jucam cu acestia. In penultima etapa jucam cu Terim. Omul sfinteste locul... adevarata vorba aia. Dar si reversul medaliei. Cum reusise Terim sa-i aduca pe cei de la Galata in spatele nostru pe locul 11 nu puteam sa-mi imaginez. E adevarat, reusise el lucruri si mai marete cu Milan... De abia peste inca 7 zile jucam iar. Cu Samsunspor - cei ce ne eliminasera din cupa cu opinteli extrem de puternice ale arbitrului nenorocit - afara. Irelevant se pare ca erau pe penultimul loc. Trebuie deci sa ne pregatim cat mai bine posibil. Doar nu ne-or fura din nou... cu aceste ganduri plecam la antrenament. Cand am iesit pe usa am vazut punga de plastic cu ziarele sul in aceasta. Doar de curiozitate am deschis-o si m-am uitat la Fanatik. Poza mea nu era - nu poti sa le ai pe toate in viata - dar rezultatul nostru era pe prima pagina. Evident ca peste tot in lume se punea accentul pe senzational - infrangere surprinzatoare a locului doi etc... nici n-aveam nevoie sa inteleg turca sa stiu asta. Am aruncat punga in casa si am plecat. Masinuta mea ca prin farmec era in fata casei. Cum naiba... era la stadion azi-noapte. Odata ajuns la arena am fost preluat de Morant - scoutul argentinian pe care-l angajasem la venirea mea - si de inca un tip. Aveam sa inteleg rapid ca acesta era scoutul pe care eu acum vreo luna intentionam doar sa-l caut si sa-l angajez pentru campionatul german. Se pare ca vorba ajunsese la Gonzalez - nu stiu cum - si acesta fusese angajat din oficiu. Eu nici nu aveam habar. Ce mai tura vura... germano-turcul venise cu un jucator. Avea 2-3 dvd-uri cu acesta si m-a invitat respectuos sa ma uit la ele cand am timp. Fundas central de 23 de ani - neamt cu ani buni jucati in Germania la Kaiserlautern. Prima echipa cand acestia fusesera in liga a doua si vreo doi ani si la echipa secunda. Apoi se transferase in Belgia. Scoutul al carui nume nici nu-l retinusem mi-a spus ca are binecuvintarea lui Gonzalez. Voi vedea, cu siguranta faptul ca e strain nu ne ajuta insa in aparare ar fi loc de mai bine. Chit ca veneam dupa un meci in care apararea isi facuse treaba de minune - cu Kalkan si Ayhan imperiali aproape. Antrenamentul s-a desfasurat ca de obicei, concentrarea domnea. In cursul zilei aveam timp sa ne distram si sa facem glume. Doar peste vreo 2-3 ore urma sa vizitam scoala care ne oferise asistenta ieri pana si la conferinta de presa. Nu-mi pregatisem niciun discurs. Ar fi fost si greu printre sticle de sampanie si vin. Bun exemplu ce mai dadeam eu... Am terminat antrenamentul cu un joc scoala. Dupa acesta i-am adunat pe toti si le-am transmis: peste 60 de minute suntem asteptati la o scoala din vecinatate. Invitatia ne-a fost facuta ieri, cine vrea sa vina e bine venit, cine nu sa spuna. Nu stiu daca din teama, din respect, de frica unor asa zise represalii cert e ca unul nu se dadea in spate. Cum nu intentionam nici sa fim un fel de circ ambulant le-am zis: Apreciez, apreciez. Reformulez atunci. Eu, Demir si inca 7-8 dintre voi vom merge. Ali Camdali, Kulga, Tekke, Culio, Gosso, Stancu, Batuhan Turkmen si Fevzi Elmas mergem. Pregatiti-va restul program de voie. Mersi inca o data, cine nu merge acum va merge data viitoare. Nu facusem deloc la intamplare alegerea jucatorilor. Stancu, Gosso si Culio pentru ca erau cei mai valorosi din lot si cu siguranta idolii micutilor apoi Tekke mai mult pentru a-l face sa simta faptul ca in continuare contez pe el, ca e important - apoi era inca luat drept capitanul echiepi - iar ceilalti - Ali Camdali, Kulga, portarul de rezerva Fevzi si pustiul Batuhan Turkmen care era trecut pe foaie doar pentru a satisface niste cerinte - pentru partial aceleasi motive ca si Tekke. Sa-i fac sa se simta importanti, sa fie in centrul atentiei. Pe fata putiului Turkmen citisem chiar bucurie cand i-am strigat numele. Ma intrebam daca n-o fi vreo legatura de rudenie intre el si baskan... ambii se numeau Turkmen. Probabil nu. Am facut imbarcarea in autocarul clubului pentru a da o tenta cat mai oficiala vizitei noastre. Si am pornit. Intr-adevar, nici 4-5 minute nu trecusera si deja eram la destinatie. Scoala nu se afla insa pe partea pe care veneam eu cu masina implicit n-o observasem niciodata. Am observat insa acum de cum am intrat pe straduta scolii o adevarata demonstratie. Se organizase o adevarata sarbatoare in cinstea noastra se pare, o multime de pitici era prezenta inca dinainte sa ajungem in incinta curtii scolii Am coborat si ne-am indreptat spre curtea interioara. Si aceasta plina ochi de fete si baieti imbracati care mai de care mai in violet. Tricouri, esarfe, bentite... toata gama. Am fost placut impresionat de aceste imagini ce se desfasurau in fata ochilor mei. Mult mai mult decat orice receptie sau premiu primit din partea cine stie carui ziar, comitet sau asociatie m-au impresionat. Imi aminteau de pustii din campusul organizat de Mallorca in cinstea mea. Si ma duceau cu gandul la pustii din Argentina, pustii lui Javier - si ai mei in fond, ai fundatiei Pupi. Care azi aveau un viitor mai bun. Eram sigur ca nu se putea incheia vizita fara sa iau cuvintul asa ca despre asta si intentionam sa le vorbesc. Despre viitor. Cu o droaie de copii dupa noi ne-am intalnit cu profesorul care cu o seara in urma asistase la conferinta de presa impreuna cu 3 pusti. Ne-am strans mainile si am facut prezentarile de rigoare. Directoarea scolii, adjunctii... intr-un final mi s-a spus ca putem ori sa mergem in aula - imi venea greu sa cred ca o scoala de provincie din Turcia detinea asa ceva sau poate pur si simplu era o exagerare - sau pot instala un microfon si sonorizare aici si pe rand vom putea fiecare spune cateva cuvinte. Am ales varianta a doua, cu siguranta n-ar fi incaput toata multimea de pitici in aula lor. In cateva minute sistemul de sonorizare si toate cele au fost instalate. A luat cuvintul intai profesorul, capul rautatilor dupa cum aveam sa aflu apoi intr-o scurta discutie cu acesta. El era in spatele, motorul tuturor acestor desfasurari de forte. Ne-a multumit pentru faptul ca ne-am facut timp sa venim sa-i vizitam, ne-a asigurat ca vom avea parte de suportul lor neconditionat si nu in ultimul rand mi-a multumit pentru ca avusesem acea initiativa conform careia niciun copil nu platea bilet pe stadionul nostru. Adevarul e ca traiam vremuri grele si orice banut conteaza intr-o familie normala. I-am invitat apoi pe jucatorii mei sa ia cuvantul pe rand. Ali Camdali a fost primul. Mijlocasul meu cam lipsit de valoare cu o viata intreaga aproape in Germania inainte sa se intoarca in tara sa. N-am inteles nimic din ce a zis, a vorbit in turca si Demir uitindu-se la mine intrebator si cu substrat a inteles ca nu doresc sa stiu ce spune acesta. A urmat Tekke. Acesta - acum l-am pus sa-mi traduca, eram curios - a multumit pentru invitatie, pentru suportul micilor fani si inca o data a multumit orasului - pe o tenta personala de data asta - pentru ca l-a primit cu bratele deschise. Ca se simte bine aici si ca va da tot ce poate pentru echipa. Fas. Ce poate inseamna putin, mult prea putin pentru purcoiul de bani pe care ii lua. A urmat apoi pustiul de 16-17 ani Batuhan Turkmen. L-am cam impins de la spate, timid. Si acesta am dorit sa aud ce are de spus si Demir s-a conformat: Acum mai putin de 8 ani eram si eu ca voi. La scoala, cu ghiozdanul in spate. Sunt nascut si crescut in Ordu. Mergeam cu parintii mei la meci asa cum si pe voi v-am vazut in tribune. Nu mi-am inchipuit ca voi ajunge fotbalist, inca nu ma consider inca in adevaratul sens al cuvintului si sper ca in viitor sa ofer cat mai multe orasului meu drag. Ii multumesc domnului antrenor ca mi-a oferit sansa sa fiu in mijlocul vostru. Era vizibil emotionat, simpatic pustiul. L-am intrebat cu ocazia asta pe Demir daca are vreo legatura cu baskanul si acesta mi-a raspuns negativ spunind ca e un nume extrem de des intalnit in Turcia. Ce banuiam. Probabil asta si insemna la ei Turkmen - turc, om turc. Dedusesem eu in timpul petrecut in Turcia ca aproape toate numele lor insemnau ceva. Ca la pieile rosii. Pe sotia patronului de exemplu o chema Aicor - aflasem in singura intalnire pe care o avusesem, o mica receptie sau ceva de genul cand semnasem contractul, in zilele respective. Aicor daca retinusem bine insemna rasarit de luna. Foarte frumos. Poetic chiar. Au urmat belgianul Kulga si apoi portarul de rezerva Fevzi Elmas. Nu stiu ce au zis. Cert e ca Elmas se pare ca era tare pontos caci pustii s-au distrat de minune la discursul sau. Culio, Gosso si Stancu s-au perindat apoi. In momentul in care Stancu a luat microfonul in mana pustii au innebunit parca, faceau ca toate cele. Un minut intreg de adevarate ovatii, scandari din micutele lor piepturi. Era un zeu pentru ei, ce sa mai. Tot omul cu golul e cel mai iubit, asa a fost, e si va fi intotdeauna cat va exista pamantul asta. Adevarul e ca si eu de abia asteptam sa-l am la dispozitie. Meciul urmator sper sa fie titular, ar trebui. Am urmat eu. Am fost primit cu aplauze si mici urme de scandari dar nu la nivelul lui Stancu. Mai trecusem prin momente d-astea, la fel si in campusul organizat de Mallorca fusesem invitat sa tin un mic discurs in fata altor pitici. Si ma achitasem destul de bine dedusesem eu din reactia lor. Sa vedem acum: Bine v-am gasit, va cer scuze dar o sa va vorbesc in engleza, nu am avut timpul necesar sa va invat limba. Tot ce voi spune va fa fi tradus de ajutorul meu de nadejde Demir. Va rog o runda de aplauze pentru el. Domnul Tumer, profesorul vostru aici de fata mi-a spus ca faceti cu totii engleza deci e posibil sa nici nu aveti nevoie de traducere tinind cont ca engleza mea e de nivelul unui copil ce nu o are ca limba primara. Un copil de 8-9 ani *hohote de ras printre micuti, era bine, pregateam terenul. Totul in viata e ca la fotbal* Vreau sa va multumesc in primul rand pentru faptul ca ati venit in numar mare la meciul de ieri. La voi m-am gandit, la voi si la copiii din tot Ordu cand am mers la domnul presedinte si l-am rugat sa instituie aceasta regula - gratuitate pentru copii la meciurile noastre. Stiu ca domnul Tumer este creierul intregii activitati pro-Orduspor fiind un fan infocat al formatiei pe care am onoarea s-o antrenez dar sunt sigur ca nu ati fost obligati sa veniti, ati folosit liberul arbitru si sper ca v-a placut. Oricum voua va dedicam victoria de ieri. Tot ce se face in viata se face pentru copii. Pentru ca voi sunteti viitorul. Sunteti mici acum. Bucurati-va de varsta pe care o aveti. Bucurati-va de conditiile pe care le aveti. Cu timpul va veti da seama ca aceasta e varsta fericirii. E varsta la care nu ai griji, varsta la care cei mari se invart in jurul tau incercind sa-ti faca toate poftele. Nu-i dezamagiti, nu profitati de asta si incercati sa-i rasplatiti pe cat puteti. Invatati, cartea e cea mai sigura cale spre succes. * Football too* se auzi un glas pitigaiat din pieptul unui pusti cu camasa scoasa neglijent si cu un fular violet inconjurat in jurul gatului. Din nou o serie de rasete. Sigur, si fotbalul este o cale. Dar cele doua trebuie sa se completeze, nu sa se anuleze. Fotbalul si invatatura. Fotbalisti ajung putini si cel mai adesea ajung fotbalisti de valoare oameni saraci, oameni fara acces la invatatura. Nu este cazul vostru din fericire. Astazi il vedeti aici pe Stancu, pe Gosso, pe Tekke si pe toti ceilalti. Gosso vine dintr-o saracie crunta. Culio vine din aceiasi tara ca si mine - o tara bogata cu oameni saraci, un adevarat paradox. Intrebati-l despre copilaria sa. Intrebati-l. De mic lucra cu tatal sau pe santier pentru o paine. Ar fi dat orice pentru oportunitatile pe care le aveti. La fel si eu. Am crescut in saracie lucie. Din fericire am avut parte de principii morale de la persoane alese. Tatal, mama si bunicul meu. Principii care m-au calauzit. Ascultati-va parintii, invatati si faceti sport. Fie ca faceti fotbal, tenis sau orice alt sport retineti: sportul inseamna civilizatie. Iar daca vorbim de sport sau de viata in general am un sfat sa va dau: invatati sa pierdeti. Nici in viata si nici in sport nu poti castiga mereu. Daca nu stii sa pierzi adesea se ajunge la violenta. Acesta e cel mai mare dusman al sportului. E prieten(a) la catarama cu rasismul. Deci educati-va sa acceptati infrangerea. Educati-va sa va respectati adversarul. Nu violentei, nu rasismului. Da invataturii si da sportului. Va asteptam la urmatorul meci, a fost o placere sa va intalnesc si va urez mult succes in continuare. Am mai fost retinut pentru o scurta sedinta de intrebari si raspunsuri. Copii insa erau prea mici pentru a imi pune intrebari incomode legate de arbitri, conspiratii, Ronaldo si alte cele. Eram sigur insa ca voi avea parte si de aceste intrebari in intalnirea pe care i-o promisesem profesorului Tumer. Persoana amabila si educata ce mi-a facut o extrem de buna parere. Amabila, educata dar cu acel foc interior pe care doar un infocat al fotbalului il poate avea. Tocmai d-asta am fost de acord sa ne vedem intr-o seara la o repriza de ceai. Ultimul eveniment a fost reprezentat de o sesiune de autografe ce a durat in jur de o ora asa de multi erau micutii. Ne-am urcat in autocar apoi si ultima imagine de care am avut parte aproape a fost cu un grup de copii transmitindu-ne un ultim mesaj de dragoste si atasament Am mers direct la arena si dupa o pauza de relaxare am inceput al doilea antrenament al zilei. Seara am incheiat-o instruindu-l pe Gonzalez - care urma sa plece peste 2 ore numai - in tainele bautului de ceai la paharel. A propus la un momentdat sa dam ceaiul pe whisky - a zis ca tot culoarea aia o are - insa l-am refuzat, stiam ca daca acceptam ma pricopseam cu el pentru inca o noapte si poate si cu vreun telefon din partea sotiei acestuia. Inainte de a-l acompania la aeroport l-am intrebat daca are rost sa ma obosesc sa ma uit la cele doua dvd-uri cu germanul adus de scoutul de care eu nici nu aveam habar ca e sub comanda mea. Mi-a raspuns ca da, sa ma uit dar a incheiat cu un enigmatic nu te ambala prea tare, nu stii niciodata ce-ti aduce ziua de maine, stiu ce mi-ai zis ca nu vrei sa imbatranesti la Orduspor si lucrez la asta. Tu continua sa faci ce stii cel mai bine, sa muncesti. De restul ma ocup eu.
  11. ~yogibeer - cu siguranta il voi continua - mai mult de atat, intentionez chiar sa-l termin deci asta presupune mai multi ani si implicit o mare paleta de aventuri - insa stau prost cu timpul si voi posta mai rar decat mi-as dori. Mersi pentru compliment; Parte din provocarea de a doua zi urma sa fie reprezentata de incercarea de a le ridica moralul baietilor. Veneam dupa doua infrangeri consecutive. Cu arbitri, ghinion, ocazii, joc bun (in ultimul) si toate cele dar tot doua infrangeri se numea ca suferisem. Dupa inceputul de retur cu un egal neasteptat si o victorie la fel de neasteptata la adversari puternici fusesem eliminati din cupa de o echipa mai slab clasata ca noi dar cu 12 jucatori in loc de 11 si fusesem invinsi de Antalyaspor care desi jucase slab castigase cu 2-0 si erau cocotati acum pe locul 3. Incredibil. Deci se poate... nu pot sa nu spun ca exista si o parte pozitiva in acest lucru. Poti sa joci execrabil si sa fii sus de tot. Urmatoarea etapa urma s-o jucam peste 6 zile cu echipa care facuse scorul etapei: Trabzonspor - Mersin 6-1. Trabzon urma sa ne viziteze de la inaltimea locului al doilea. Un meci extrem de tare se anunta sau mai degraba extrem de greu pentru noi. Practic de la inceputul turului si pana acum jucasem in campionat cu locul 4, cu locul 3 si apoi etapa trecuta cu locul 5 (Antalyaspor ajungind pe 7 de abia dupa ce se jucase o parte din etapa). Numai meciuri dure cu aspirante la locurile pentru play-off-ul de Champions. Iar acum jucam cu locul 2. Neplacut. O infrangere ne-ar fi tras jos in clasament dar mai ales ca moral. O victorie insa... ar fi fost de vis. Iar pentru victorii un ingredient esential e moralul. Am ajuns la antrenament mai devreme decat de obicei. Mai devreme cu vreo 40-50 de minute. Dintre jucatori nimeni. De inteles. Staff-ul meu in schimb avea alt program si anume in functie de rolul pe care-l aveau veneau cu de la 30 de minute inainte de inceperea antrenamentului pana chiar la o ora si jumatate. Ajuns atat de devreme mi-am inceput incalzirea. De pe margine multi spectatori: Angel, Fantaguzzi, Demir, Kerem (magazionerul), Emre (antrenorul cu portarii), Onur (bucatarul) si chiar si Guney care se afla accidental pe acolo. Soferul. Primul care m-a acompaniat a fost Angel - evident datorita calitatii sale; a urmat Fantaguzzi si vazind ca turcii in continuare se uita doar am ordonat Hai, ce mai stati, la alergare, la alergare nu va mai uitati. Mai in serios mai in gluma au intrat in joc. Pana si bucatarul nostru - asupra dentitiei caruia baclavaua mult iubita lasase urme serioase si inca nu reusisem sa-l conving sa-l duc la stomatolog; dar va veni si ziua aia, nu e departe. Evident mai pe englezo-turca mai pe turco-engleza glumele au abundat legat de burti in special, rezistenta si alte cele. Lui Onur ii imputam burta iar soferului faptul ca si la toaleta merge probabil cu vehiculul sau si mai usor o foloseste pe cea a autocarului. Baiat tanar si inalt dar parca prea batea inspre suta. Asa ne-au si gasit majoritatea jucatorilor, lotul a venit cam in decurs de 5-10 minute. Timp in care am reusit sa mai pastrez formatia de old boys partial compacta spre amuzamentul lor. Hai Onur, hai inca o tura si pe urma recuperezi in bucatarie a fost ultima replica data de baieti de pe margine dupa care le-am zis Gata cu gluma, hai sa va vad pe voi acum. Intr-una din perioadele mai putin aglomerate - inca n-o individualizasem - le pregateam si acestora o surpriza de oarecare proportii. Antrenamentul s-a desfasurat ca la carte. Gluma-i gluma dar munca-i munca. Pana si Tekke tragea tare. Am amanat discutia legata de capitania acestuia. Vedeam ceva in ochii lui, ceva ce mai vazusem la fotbalisti. Doreau dar nu puteau mai mult. Nu era rea vointa, era... omul nepotrivit in locul nepotrivit la timpul nepotrivit. Cu salariul nepotrivit. Am amanat si sedinta video pentru a doua zi tinind cont ca mai aveam mult timp pana la meciul urmator, ziua fusese placuta si nu avea rost sa existe minima sansa sa o denaturam cu observatii preluate in mod gresit drept reprosuri. Doar doua antrenamente in rest program de voie. Seara am inceput pregatirea meciului cu cei din Trabzon. Aveam Datasoccer-ul la dispozitie iar in cursul saptamanii urma sa primesc si plicul de la Gonzalez. Statistici, laptop, dvd-uri de nu puteam sa le vad pe toate si tot restul. Inspiratie si jucatori apti sa am. Apropos de jucatori apti aveam o speranta pentru meciul cu Trabzon. Ocupantii locului doi aveau o adevarata nestemata in lot. Varful Burak Yilmaz, cota de piata 7 milioane euro, titular in nationa avind 13 prezente si 8 goluri - procentaj prezente/goluri extraordinar. Acesta se accidentase inaintea meciului cu Mersin si din sursele lui Demir urma sa revina ori imediat inaintea meciului nostru cu ei ori imediat dupa. Daca era dupa scapam de un mare pericol. Venit de la Fenerbahce pe o suma de nimic acum 2-3 ani acesta inscrisese anul trecut 19 goluri in campionat. Anul acesta 7 goluri in 16 meciuri. Uitindu-ma pe dvd-uri la jocul sau nu puteam decat sa-mi doresc si eu un atacant atat de rapid, eficient si per total bun ca el. Desigur il aveam pe Felix dar era un mod de a spune. In primul rand romanul nu statea mai bine decat turc decat la un capitol: varsta. Pentru toate celelalte l-as fi schimbat cu Burak Yilmaz oricind. Dar pericolele nu se opreau la Yilmaz. Gustavo Colman - argentinian de-al meu l-am vazut ce putea pe dvd-uri si Datasoccer-ul nu a facut decat sa confirme: valoarea sa de piata de 5 milioane si ceva ca si salariul de 1.3 milioane erau meritate. Mijlocas central, facea ambele faze excelent. Era inzestrat pentru amandoua cum nu se poate mai bine aproape. Toate statsurile sale erau de peste 12 aproape. Passing 16, creativitate 15, work rate si teamwork 13... superb jucator. Accidentat o mare parte din sezon deci stransese doar 9 meciuri in acest sezon dar cu noi existau sanse sa joace. Al treilea jucator ca valoare din lotul celor de la Trabzonspor (ce ocupasera locul 2 anul trecut implicit anul acesta din cauza scandalului pariurilor jucau in Champions League) era Didier Zokora. Zokora fusese cumparat cu 5 milioane la inceputul sezonului acesta de la Sevilla si in linii mari ii cunosteam jocul din Spania. Insa ivorian fiind urma sa-i cer a doua zi cat mai multe detalii lui Jean-Jacques despre coechipierul sau din nationala. Oricum urma sa-l vad pe acesta ca si intreaga echipa a Trabzonspor-ului la lucru la mijlocul saptamanii cand acestia jucau cu Sivasspor acasa in turul patru al cupei. Acolo unde noi nu jucam din cauza unui arbitru nenorocit... Impuscam doi iepuri dintr-un foc urmind sa jucam cu ambele. Sivasspor erau ca si noi candidati certi la retrogradare - speram ca pana la meciul direct obiectivele noastre sa fie diferite. Echipa celor de la Trabzonspor era cu siguranta de o mare valoare, cu vreo doua clase peste noi. Nu-i de mirare ca obtinusera locul 2 sezonul precedent si acum se aflau pe exact acelasi loc. Practic nici nu stiai unde sa te uiti. Alazinho la mijloc era un jucator de certa valoare cu statistici impresionante - dribling si tehnica 17, prima atingere 16, flair si acceleratie 18, pace, workrate si passing 14 - apoi varful Paulo Henrique - alt brazilian - la cei 21 de ani ai sai era o veritabila problema din mai multe puncte de vedere - juca bine si ca varf si la nevoie si ca mijlocas stanga ofensiv - aveam sa descopar pe dvd-uri - ; Olkan Adin - titularul postului de mijlocas stanga cotat la 3 milioane de euro si cu statistici la ce conteaza pentru postul sau de 16... fundasul stanga ceh Marek... Cech ce avea in spate peste 50 de prezente in nationala si un joc foarte consistent, portarul Tolga Zangin cu reflexe de invidiat (16) si toate celelalte relevante pentru postul sau de 14. Efectiv ma ingrozeam. Trebuia sa pui degetul doar si nimereai cu siguranta un jucator de valoare. Inaintea inceperii sezonului turcii il transferasera si pe Halil Altintop - atacantul/mijlocasul putin mai slab cotat decat fratele sau de la Real Madrid. Apoi un mijlocas de creatie deosebit - cehul Marek Sapara cu 16 si 17 la tot ce e relevant pentru partea de creativitate si tehnica (inclusiv suturi de la distanta, libere), Serkan Balci care putea juca oriunde pe partea dreapta - lucru care-i conferise sansa de a juca peste 25 de meciuri deja in nationala, la acesta cifra 16 abunda si de asemenea gasea ecou in ce vedeam pe dvd-uri. Singura - posibila - raza de soare, singura parte unde speram sa putem forta era centrul apararii unde desi Trabzonul avea jucatori foarte valorosi, solizi si buni la cap puteam incerca sa-i depasim in viteza acestia neexcelind la acest capitol. Pe asta voi incerca sa pun accent in antrenamentele de saptamana asta: viteza, viteza pozitionala si viteza pe contraatac. Combinatii directe, scurte si cat mai multa viteza. Au urmat doua zile de antrenamente intense. Am purtat discutii intre patru ochi cu doar doi jucatori: Javito si Culio. De la ambii asteptam mult mai mult si le-am facut cunoscut acest lucru. Nu puteam sa le reprosez extrem de multe totusi pentru ca in antrenamente isi dadeau sufletul ca si restul echipei. Numai in timpul meciului parca se intampla ceva si creativitatea lor disparea ca prin farmec. Sosise ziua de miercuri - ziua de cupa - si m-am imbarcat pentru zborul spre Trabzon. Peste 650 de kilometri ma asteptau. Si ei si noi orase cu iesire la mare, noi invecinindu-ne practic cu Libanul, Siria si oarecum Ciprul iar Trabzonul pe cealalta parte a Turciei; noi aveam iesire la Marea Mediterana iar ei la Marea Neagra. Erau la o aruncatura de bat de Georgia. Ce amintiri si cu georgienii... mi se pareau oarecum amuzante acum golurile lui Kaladze insa in noaptea aia aproape am plans de nervi... sa ma invinga Lippi cu 2 autogoluri... incredibil. Am ajuns impreuna cu Demir care ma acompania - Fantaguzzi ramasese sa conduca antrenamentul al doilea al zilei - si ne-am croit drum pana la hotel. Ne-am cazat si apoi am iesit sa mancam. Am discutat nimicuri si apoi am plecat spre stadion. Drumul pana la stadion a fost anevoios. Interesul se pare ca era mare pentru meci desi gazdele jucau cu o echipa slaba. Nu asta am dedus si cand am citit foile de joc. Trabzonspor-ul juca cu echipa a doua. Multi dintre titularii de drept nici nu erau trecuti nici ca rezerve macar. Cu echipa a doua, cu un Sivasspor cu o aparare exacta si un portar in zi de gratie - omul meciului avea sa fie declarat - si cu un bolivian pe nume Ricardo Pedriel care a inscris - pe care aveam impresia ca-l stiu de undeva dar datorita varstei sale relativ fragede probabil ma inselam - cu toate acestea coroborate Trabzonspor reusea sub ochii mei sa piarda cu 0-1. Surpriza rundei a patra. In runda a treia cazuse campioana iar in runda urmatoare vicecampioana. Inca un motiv de regret si de a ma infuria gandindu-ma la masacrul la care asistasem in primul si ultimul meu meci de cupa. Demir avea sa-mi spuna pe drum ca Besiktas mai pierduse in runda aceasta - acasa, umilitor cu 0-3 cu Genclerbirligi - in rest rezultate normale. Carnetul meu de notite era doldora dar informatiile de acolo cu siguranta nu aveau sa-mi foloseasca prea mult, 3-4 jucatori daca aveam sa intalnim maxim in meciul nostru cu Trabzonspor probabil. Restul saptamanii pana in preziua meciului cu Trabzonspor n-a adus nimic nou. Antrenamente dure si iar antrenamente. Sedinte video incercind sa disecam jocul adversarilor si metode de a-l contracara si din nou multa transpiratie. In noptile precedente studiasem si meciurile lor din Champions League. Toate pierdute dar cu adversari extrem de grei si cu scoruri ce le faceau onoare: 2-3 pe Stamford Bridge, 1-2 pe BayArena si 1-3 afara cu TSKA Moscova cand condusesera aproape tot meciul dar au pierdut pe final. In tur Orduspor reusise un egal mare, un 1-1 datorat in mare masura unor circumstante favorabile: penalty ratat de gazde si eliminare tot pentru acestia. Cu siguranta veneau la Ordu sa se razbune. Era destul de clar ca-si meritau locul in clasament: pierdusera cu Fener 0-4 (deci clar) si castigasera cu Besiktas si Galatasaray. O nuca intr-adevar tare ne astepta. Si deloc obosita cum speram eu. La conferinta de presa am fost intrebat de toate. Pana si despre Fatih Terim care dupa infrangerea de povestit peste generatii cu Fener (0-7) avea zilele numarate la Galatasaray. Am preferat sa evit elegant aceasta intrebare. In fond eu eram vizitator in tara sa ca sa nu mai zic ca probabil ajunsese sa aiba si o cota mai buna decat a mea. Incredibil dar adevarat. Trabzonspor veneau dupa trei victorii in campionat iar noi dupa doua infrangeri, una in campionat si una in cupa. Starile de spirit erau evident diferite. Dar jucam acasa pe Ordu 19 Eylul deci cu siguranta aveam sansa noastra. Pentru noi revenea mijlocasul Hakan Ozmert care ne lipsise fiind suspendat in meciul precedent. Dintre accidentati nimeni nu putea intra. As fi putut sa-l fortez pe Hasan Kabze (mijlocasul stanga ofensiv si la nevoie si atacant) dar preferam sa-l tin pe banca si sa-l utilizez doar daca evenimentele si inspiratia mi-o vor cere. Stancu din nefericire mai avea de stat intre una si trei zile dar nu-mi puteam permite sa risc o recidiva. Era prea important pentru sezonul nostru. De partea cealalta niciun absent in afara de Didier Zokora care era plecat cu nationala si de Gustavo Kolman - acesta nu reusise sa fie recuperat. Dar cu siguranta aveau cu cine sa-i inlocuiasca la mijloc cei de la Trabzonspor. Agitatie mare in oras - jucam cu locul 2. La fel si in tribune. De abia daca puteai sa arunci un bat de chibrit pe Ordu 19 Eylul. Am iesit la incalzire si stadionul fremata. Multi pusti in tribune. Avusesem initiativa sa permitem accesul liber copiilor. Cum copilul nu venea de capul sau automat insemna ca cineva va plati minim un bilet. Trebuia neaparat sa facem un meci mare pentru acesti pusti. Jucam in acelasi 41311 format Valencia - Angulo. In fata doar Mezenga ajutat de Ribeiro mai avansat pe dreapta. Formatie standard in rest. S1 M5 22.01.2012 19 Eylul Orduspor (13) - Trabzonspor (2) Subs: Fevzi Elmas (gk),Miguel Garcia (d/wb/r ), Selcuk Sahin (d/wb/m(l)), Fatih Tekke (am/c, st), Hasan Kabze (am(l), st), Omer Kulga (drc, dm), Batuhan Turkmen (m/am/c ) Injured/suspended/foreign: (i) Wilfried Dalmat (m/am/r ), (i) Bogdan Stancu ((am rlc), sc), (s) Trabzonspor jucau in clasicul - lor - 4231. Henrique varf impins iar in spate Olcan Adin pe stanga, Alazinho in spatele lui Paulo iar pe dreapta refacutul - din pacate - Burak Yilmaz. La mijloc in spate doi mijlocasi defensivi - sud africanul Khuboni (teamwork, work rate, passing, marking, bravery, determination toate minim 16 daca-mi aminteam bine si composure 20) plus Serkan Balci care in mod sigur cand va avea ocazia va incerca sa creeze superioritate pe dreapta acolo unde se simte ca pestele in apa. Totul era pregatit pentru startul meciului. Imi stransesem deja mana cu antrenorul oaspetilor Senol Gunes. Acesta era un fel de legenda locala. 12 ani in cadrul clubului ca jucator in care castigase nici mai mult nici mai putin de 6 titluri de campion. Informatiile pe care mi le furnizase Demir legate de acesta depaseau sfera mea de interes. Cum ca facuse parte din Trabzonpor Efsanesi - ca sa-l citez complet (The Legend of Trabzonspor, a name given by the Turkish press) along with other local players such as Turgay Semercioglu, Necmi Perekli, and Ali Kemal Denizci. Peste 30 de prezente in nationala dar cu siguranta performantele cele mai mari le obtinuse ca antrenor. Locul 3 la campionatul mondial din 2002 era nestemata din cariera sa. Tot respectul, privisem cu atentie acel campionat. Pe merit primise titlul de Cel mai bun Antrenor al Anului decernat de UEFA pe 2002. Eram la secunde de a ne incrucisa armele. Ale sale sclipitoare si taioase ale mele ruginite si cam boante. Dar nu si d-asta e frumos fotbalul ? Oaspetii au lovitura de incepere. Alazinho-Henrique apoi in spate la Serkan Balci. Calitatea oaspetilor se vede cu ochiul liber. Paseaza cu lejeritate. Mingea circula si prin aparare apoi pe stanga. Din nou in centru si inapoi la polonezul Glowacki care cu o pasa lunga il lanseaza pe rapidul Olcan Adin pe stanga. Dereli e bine plasat si-l deposedeaza insa paseaza prost apoi. Cech recupereaza si paseaza la Paulo Henrique la 23 de metri lateral stanga. Dereli - fundasul meu dreapta mai slab decat Miguel Garcia dar cu marele avantaj de a fi turc - il contreaza si este corner. Olcan Adin bate. Ayhan se inalta si respinge fara probleme. Minge la Cech recuperata la 35-40 de metri si ma uit sa vad daca ce am tot exersat intreaga saptamana se regaseste si in jocul nostru efectiv. Da, ca niste pioni luati uniform cu rigla se deplaseaza in bloc si pasa cehului care-l cauta pe acelasi rapid Olcan Adin este urmata de semnalizarea tusierului. Offside. Minutul 3 si mingea e tot la oaspeti. Celustka pentru Alanzinho - il botezasem si p-asta - apoi in spate la Serkan Balci. Serkan pentru varful Yilmaz pe dreapta si ma agit, simt pericolul. Kalkan intra la el dar tardiv si este depasit. Yilmaz centreaza liber ca pasarea cerului dar Adin rateaza incredibil din 7-8 metri cu capul. Ies la margine si strig la aparatorii mei ca din gura de sarpe. De abia in minutul 7 parem sa avem si noi prima urma de actiune. Libera prin Dereli din terenul nostru. Lansare pe Javito care insa nu pare sa fie conectat la meci. Din fericire Celustka nu realizeaza ca nu are om langa el si respinge in corner. Dereli bate, Ayhan se inalta si loveste dar un fundas advers e pe linia portii si se respinge. Aah... am fost aproape. Gunes este calm pe banca ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. E drept, si eu in locul sau poate as gandi Si ce daca, le dam sigur 2-3. Minutul 10 si avem un aut departe de poarta adversa. Dereli pentru Mezenga, pasa si apoi Ozmert se incurca cu Gosso insa gasesc impreuna o pasa de 2 metri pana la Culio care paseaza apoi in continuare la acelasi Bruno Mezenga. Are ceva spatiu in fata sa brazilianul nostru dar suntem de abia la jumatatea terenului. Pasam pe partea stanga - pasa e in spate si Javito e nevoit sa se retraga insa Kalkan profita si se lanseaza pe stanga. Celustka este prins intre ei, Javito da drumul la pasa si Kalkan e in pozitie buna singur pe stanga central. Mingea ajunge la Culio central, Kalkan din nou tot central, Culio din nou - este atacat si dialogheaza cu acelasi Kalkan - apoi un sut fara elan care surprinde intreaga asistenta. Kalkan gaseste un sut magic care merge spre vinclu insa portarul oaspetilor are o interventie mare. Se ducea unde se odihnesc paianjenii. Bravo Murat, tot asa !! ii strig de pe margine. Suntem in meci. Jucam. Nesperat. Dereli bate cornerul... nimic. Insa suntem pe ei. Minutul 13 si avem un aut de pe dreapta la 15 metri. Dereli pentru Ozmert care intoarce la acelasi fundas dreapta. Dereli tine prea mult mingea si este luat cu fulgi cu tot de Celustka. E corner dar toata atentia e concentrata pe Dereli care se tavaleste de mama focului. Arbitrul nici nu se deranjeaza sa vina pana la el. Bate Ozmert, jucam in 10. Ii fac semn lui Gosso sa nu avanseze la cornerul asta ci sa ramana sa-l suplineasca pe Dereli. Din nou nu obtinem nimic. Insa avem mingea in continuare. Minutul 16, aut din terenul nostru de pe dreapta. Ribeiro bate repede pentru Mezenga. Ozmert pentru Gosso pe dreapta. Ozmert, Mezenga din nou. Ribeiro sprinteaza pe dreapta printre Cech si fundasul central polonez si Mezenga da drumu la minge in momentul ideal. Nu e de acord si asistentul cu ce am vazut eu. Se ridica fanionul, Ribeiro inscrie dar jocul era oprit. Le fac semn insa Asa, asa jucam, continuati. Glowacki bate pentru Kacar. Kacar incearca sa-l angajeze lung pe Yilmaz pe dreapta insa Kalkan respinge perfect pana la Culio care din prima fara sa preia macar baloneaza mingea pe stanga pentru cursa lui Mezenga. Portarul iese deja in intampinarea brazilianului, Kacar e cu o viteza in minus fata de acesta deci se va ajunge la sut probabil. Nu, Celustka il acroseaza pe brazilianul meu si faza se tempereaza, Mezenga protejeaza mingea in careu langa Celustka si Kacar. Gaseste momentul oportun si suteaza. Unghi inchis, portarul respinge. E bine, suntem pe ei. Nu-mi place. Asa a fost si cu Antalyaspor si am pierdut 0-2. Dereli bate si cehul Cech respinge. Kalkan iese si paseaza din nou la Dereli pe stanga. Acesta se face ca porneste in sprint dar se intoarce. Celustka e pe picior gresit si turcul paseaza in centru la Hakan Ozmert. Avansam apoi Ozmert paseaza la acelasi Dereli venit in centru. Pierdem mingea ce ajunge foarte usor la rapidul Olcan Adin pe stanga lor. Gosso e la post insa si e doar aut. 23 de minute au trecut. O prima jumatate de repriza foarte buna insa scorul este 0-0 in continuare. Publicul ne impinge de la spate parca. Alanzinho are o libera. Incearca poarta de departe. Mult peste. Minutul 25 si la mijlocul terenului Trabzonspor are un aut. Cech pentru Alanzinho care-l vede pe bine lansatul Khuboni pe stanga si ii paseaza. Adin apoi. Cech, Khuboni. Oaspetii incearca sa ne adoarma. Adin-Alanzinho si din nou sut peste al brazilianului. Minutul 31 si suntem prinsi pe contra. Alanzinho pentru Burak Yilmaz pe dreapta care centreaza ideal pentru Paulo Henrique. Sut si Fornezzi se intinde si scoate. Mingea ricoseaza la Olcan Adin care suteaza si el doar cu portarul in fata. Saso din nou scoate... imi pun mainile in cap. Respingem... si rasuflu usurat. Ca o cobra era sa muste Trabzonsporul. Gunes linistit in continuare, isi vede de activitatile sale: '41 si jocul s-a mutat in jumatatea noastra. Gazdele au o libera prin rapidul Adin de pe stanga. Glowacki prea singur in careul nostru dar din nou mingea ajunge la spectatori. Minutul 45 ne prinde in momentul unei degajari a lui Fornezzi. Prima din acest meci. Mezenga deviaza pentru Javito. Celustka din nou intra la rupere. Arbitrul de abia daca fluiera. Mda. 2 minute se arata de la margine. Kalkan pentru Gosso in centru-dreapta, Gosso pentru Ozmert iar Dereli este impiedicat vizibil sa ajunga la balon. Probabil va fi primul galben, fault din spate. Da, Olcan Adin il primeste. Batem... peste 10 secunde nu stiu ce s-a intamplat exact dar Kalkan tipa ca din gura de sarpe zvarcolindu-se pe iarba. Asa se termina prima repriza. Si el si Dereli mi se plang la cabine. Dereli e intr-o conditie chiar mai proasta. Il intreb daca mai poate sa intre si-mi raspunde afirmativ. Cand nu mai poti imi spui, nu-i nicio rusine, avem un sezon in fata nu un singur meci, da ? Afirmativ din nou. Ii strang in cerc si le arat drumul castigator. Mai mult pe benzi, Javito si Ribeiro practic n-au contat. De abia apoi pase spre centru pe jos. Le trasez pe tabla magnetica linii dinspre centrul terenului spre atacant si cine se va mai nimeri in centru apoi tai totul si scriu mare: NO. Apoi fac mici sageti intai dinspre centru spre extreme, jucatorii ii mut central apoi si sagetile urmeaza in diagonala dinspre lateral spre poarta, central. YES. Par sa fi inteles. Iesim de la cabine si sper la un debut de repriza bun. Imediat ce va incepe repriza il voi schimba pe Javito. Acesta treptat devine o adevarata enigma pentru mine. Hasan Kabze sper sa joace mai bine chit ca nu e complet refacut. Ma asigur ca poate evident, am si acceptul lui Angel deci totul ar trebui sa fie in regula. Incepem a doua repriza. Pastram mingea doua minute intre si avem un aut. Kalkan pentru Mezenga si inapoi la fundasul meu stanga. Bayrak lung in linie pe stanga pentru Kabze care cu capul paseaza inspre poarta unde cuplul Ozmert-Celustka are o disputa. Cehul sau ce naiba e pentru prima oara in acest meci este si el la pamant. Fiecare nas isi are nasul. Minutul 50 si mingea e la Gosso central. Pasa la Culio care este luat pe sus de Yilmaz. Galben. Minutul 52 si Trabzon au o repunere din zona liniei de 16 metri. Pericol in careu de unde intr-un sfarsit respingem prin Bayrak. Mingea ajunge la Kabze. Suntem la 30 de metri de poarta noastra dar e exact ce am exersat toata saptamana, actiune de contra-atac. Ribeiro a sprintat deja pe dreapta, Mezenga tine doi oameni in centru cu el si pasa porneste spre Ribeiro. Nu poate fi vorba de offside si Ribeiro va avea sansa meciului pentru noi, e clar. Sprinteaza si prinde mingea la 40 de metri de poarta. Doar Celustka e undeva in stanga sa la vreo 10 metri si...aaah, ce dezamagitor, egoist acesta suteaza. Si prost. Il avea pe Mezenga ramas singur in centrul careului. Fac ca toate cele pe margine insa rapid le fac semne sa continue... am ratat o ocazie mare de a inscrie. Minutul 60 si Kalkan bate o libera din terenul nostru. Pana la portarul advers. N-am inteles nimic din executia asta. Poate a luat-o vantul... gazdele repun balonul si acesta ajunge pe dreapta la Serkan Balci. Henrique si din nou Serkan. Kalkan este facut magarus, nimeni nu-l ajuta. Corner, cu un ultim efort Kalkan respinge. Acelasi polonez loveste cu capul, acelasi rezultat. Ingrijorator totusi ca parem sa suferim in ultimele doua meciuri la acest capitol. Minutul 63 si Kalkan are inca o libera, pozitie identica. Paseaza - cum era si inainte normal - scurt. Gosso si din nou Kalkan. Gosso si Ozmert care nu a facut mai nimic azi. Ozmert paseaza pentru Kabze pe stanga. Ozmert si apoi la Gosso in diagonala. Gosso insa pierde mingea ca un copil... incredibil si suntem prinsi pe o contra ucigatoare. Khuboni pentru Burak Yilmaz lansat central. Reusim sa strangem la timp prin Bayrak si Ayhan si mingea merge in stanga la Olcan Adin. Corner si rasuflu din nou usurat. Alanzinho bate si respingem din nou in corner. Gosso respinge si la centrul terenului nu sunt decat Mezenga si Cech. Mezenga se refugiaza cu mingea pe stanga terenului si o ia la picior. Castigam vreo 50 de metri. La naiba, nu e rugby... dar e adevarat, sustinerea era nula. Dereli pentru Kabze - care este foarte prezent in joc de cand a intrat - apoi pierdem din nou copilareste mingea. Ayhan e obligat sa faulteze pentru a nu fi surprinsi. Galben meritat. Minutul 67 si Celustka bate autul inalt de parca i-ar fi scapat mingea din mana. Respingem si mingea ajunge la Kabze pe stanga. E in duel cu Alanzinho iar duelul este considerat neregulamentar. Libera si aproape ambele echipe se gasesc in careul nostru si ca urmare a indicatiilor de a avansa ale lui Gunes. E prima oara cand il vad in picioare de la prima minge. Fornezzi prinde fara probleme. Arunca la Dereli in dreapta apoi Gosso paseaza spre Culio. Argentinianul avanseaza central si incearca pasa spre Kabze pe stanga. Mingea e deviata insa sunt sanse sa ajunga totusi la destinatar. Da, Kabze ajunge primul, suteaza de la 16 metri si... baaaraaa. Portarul batut. Kacar respinge in aut in inaltul tribunelor. E timpul sa fac si a doua schimbare. Tekke pentru Ozmert - vom juca mai ofensiv. De abia dupa schimbare Dereli imi face semn ca vrea sa fie schimbat. Mai sunt 22 de minute... sper sa nu avem probleme ulterioare altfel o sa vada el Dereli. Oricum o sa-i atrag atentia. Intra deci Tekke si Miguel Garcia. Jucam cu doua varfuri. Minutul 73 si Fornezzi bate o libera de la 30 de metri. Scurt la Bayrak caruia i-am indicat sa faca schimb cu celalalt fundas central - Ayhan. Tekke cu capul dupa sutul lui Fornezzi si apoi Mezenga. Tekke din nou central si din nou Mezenga. Se vede o oarecare superioritate a noastra central datorita rapiditatii paselor si a lentorii fundasilor adversi insa la naiba... trebuie sa inscriem. Mezenga suteaza. Pe stanga venea lansat Kabze. Inca o ocazie ratata. Oaspetii fac si ei prima schimbare. Alanzinho iese. '79 si punem presiune. Aut prin Miguel Garcia pe dreapta. Tekke care returneaza. Garcia desface spre Culio mai in centru. Culio avanseaza si ajuns la limita careului si suteaza. Nimic spectaculos. Gazdele ajung apoi rapid in terenul nostru si mingea ricoseaza cumva in corner de la 40 de metri. Se centreaza periculos dar Fornezzi scoate cu pumnii Din nou corner, oaspetii sunt pe noi momentan. A intrat si Altintop. Cornerul e batut slab si iesim din aparare cu pase scurte. Ayhan pentru Kalkan. Lansam mingea pe stanga lung si Kabze este faultat de Serkan Balci. Vom avea un fel de corner de pe stanga. Ribeiro insa bate extrem de slab. Doar in bratele portarului. Recuperam in terenul lor prin omul meciului dupa mine - Kalkan - care paseaza pe stanga la Kabze. Acesta nu e atent si avem doar un aut. Kalkan-Mezenga-Kabze-Gosso-Culio - succesiune rapida de pase, Ribeiro apoi pe dreapta central care preia, isi face mingea central pe dreptul si suteaza plasat extraordinar. Mingea... DA, este in poarta, plasa se scutura si conducem in meciul cu locul 2, Trabzonspor. Nebunie in tribune... nebunie pe banca. Nebunie peste tot. Am avut grija sa-l evit pe Demir, il vad in bratele lui Angel de data asta. Unu la zerooo... s-au aprins torte pana si in tribunele din lateralele portilor. Ribeiro ma rasplateste. Inca o data. L-as fi schimbat - recunosc cu mana pe inima - daca Dalmat ar fi fost valid. Nu a jucat nimic azi insa geniul si-a spus cuvantul din nou. Retrag toata echipa, pe Tekke il retrag in spatele lui Mezenga care ramane varf unic, lui Ribeiro ii spun sa stea mai in spate pe linie cu Kabze. Gazdele au o tentativa de atac insa Yilmaz suteaza pe langa. Repunem si mingea ajunge la - in continuare omul meciului dupa mine - Kalkan. Kabze o arunca apoi in fata lung insa e o minge donata practic. Respingem tot ce-si face drum pana in 30-ul nostru. Ajungem in minutul 89 si avem un aut in terenul advers pe stanga. Culio pentru Garcia care centreaza. Giray Kacar - unul din centralii oaspetilor are o executie acrobatica dar ineficienta care trimite mingea la 10 metri de poarta la Ribeiro. Sut si portarul respinge. Corner. 3 minute se arata de catre al patrulea arbitru. Henrique are un fault grosolan la mijlocul terenului dar nu se arata nimic. Ribeiro pe dreapta, centram si mingea iese. Esential sa inchei faza cu mingea in afara terenului. Posibilitatea de contra scade. Avem in continuare mingea si dupa repunerea portarului. Gosso-Tekke-Culio care incearca inca o data pasa filtranta pentru Ribeiro. Se respinge mingea de catre un adversar insa tot noi suntem la minge. Tekke il lanseaza excelent pe Mezenga pe stanga central insa brazilianul isi bate joc de faza. Mai sunt secunde doar pana la sfarsitul meciului. Gunes nu mai e la fel de calm ca pe parcursul primei reprize. Nu-i de mirare, lupta e incinsa la varf. Sper sa pot zambi la sfasitul meciului. Oaspetii nu gasesc solutii si paseaza pana la portar de la mijlocul terenului. O victorie mare, se aude fluierul izbavitor. Invingem locul 2 - Trabzonspor. Victorie uriasa. S1 M5 22.01.2012 19 Eylul Orduspor (13) - Trabzonspor (2) FT 1-0 Bucuros ii strang mana cu caldura lui Gunes si ma indrept apoi spre baietii mei. Impreuna mergem la galerie care ne aplauda frenetica. Cine poate e pe garduri, pe blocuri, in balcoane... steaguri peste tot. Zabovim mai mult in fata unei parti de tribuna plina de copii fluturind stegulete ale noastre sau fiind imbracati in alb si violet. Am meritat victoria, statistica arata 11/4 pentru noi contra 8/2 Trabzon. O bara... ce mai conteaza toate detaliile astea. Ordu e in sarbatoare azi !!
  12. ~Tactumare - am inteles, o sa rectific, mersi, chiar nu intelegeam; ~Il Muce - da, m-am intalnit si cu Wesley, bun jucator; trimiteri, discutii... asta trebuia sa ramana intre noi, ai rupt vraja : p
  13. Am plecat spre autocar fara sa schimb o vorba cu jucatorii. Doar cu Tekke mi-am intersectat privirea si probabil imi ieseau scantei din ochi. Acesta si-a lasat capul in jos. Nenorocitul... 2 ratari uriase dintre care una cu poarta goala. Va mai juca titular cand vor zbura porcii. Cum in Turcia sunt si rari acestia... deja auzisem vorbe - exact cum anticipasem cand am preluat echipa - legate de salariul sau urias si de faptul ca a fost pus capitan. Nu-si indeplinea rolul in niciuna dintre calitati. Nici de fotbalist fantastic de bine platit nici de capitan. Implicit jucatorii mustaceau. Cu totii aveau salarii derizorii pe langa acesta. Era un abis intre ei. Cu siguranta meciul asta nu ajutase. Abisul se continua si pe plan inter-uman si trebuia cat de repede sa pun lucrurile la punct. Adio banderola, adio post de titular si la vara fuori dalle palle. Cu gandurile acestea am facut imbarcarea spre Ordu. M-am asezat in fata inspre cabina departe de toata lumea. Cu siguranta nu eram o priveliste placuta. Sunt lucruri pe care le poti controla si sunt lucruri pe care nu le poti controla. Arbitrajul de care avusesem parte si la care asistasem implicit in ultimele trei meciuri fusese de-a dreptul horror. Totul culminase in meciul din cupa dar nici etapa asta arbitrul nu se purtase cu manusi. Oare cum s-or misca rotile aici ? Daca esti echipa mica trebuie sa fii furat constant si sa taci din gura ? Deja la conferinta de presa nu mai suportasem si spusesem lucrurilor pe nume. La naiba cu Ca regula generala nu comentez deciziile arbitrale. Am spus sus si tare: Nu am vazut niciodata un arbitraj atat de partinitor ca in meciul trecut din cupa si nici azi lucrurile nu au stat mult diferit. Eu unul nu sunt obisnuit cu asa ceva si daca lucrurile vor continua asa campionatul turc va fi mai sarac cu un antrenor argentinian. Rumoare si nu prea in sala. Sigur, mi-am asumat raspunderea pentru rezultat dar nu o sa raspund mereu pentru oalele sparte din cauza altora. Eram tare cufundat in rememorarea acestor ganduri razboinice nu atat de indepartate asa ca nici nu l-am auzit aproape pe Demir care era in picioare langa scaunul meu. Boss, may I ? Sigur, sigur... i-am raspuns intr-o doara. Boss, don't be angry. Don't be sad. It happens. Today we played very well and we should have won but that's football. We'll win the next one. I'm sure, don't be sad. I think I know what you'r thinking, the referee's work was atrocious. In this match too... let's just don't remember the other one. That was something out of this world. But maybe it will change. Again, sometimes you play bad... I mean not that good like in the Buyuksehir game (am facut ochii mari) and sometimes you play well but you'r getting shit. Come, let's go to the boys, they'r asking about you. They really like you even if you'r killing them in trainings. Demir m-a luat prin surprindere. Deci avea si o alta fata in afara de cea de yes man. Hah, imi placea mult mai mult dintr-o data. Chiar i-am zis. I like you more like this Demir. I like to be told in the face what people think of me and not only. And you weren't good at that until now, I guess you know it, right ? Let's keep it like this, what do you say ?; Whatever you say boss, whatever you say - si am izbucnit in ras auzind aceasta replica total nepotrivita concluziei la care incercam sa ajungem. Si-a dat seama de asta si el si am ras amandoi cateva secunde. Now sit down - se ridicase putin incercind sa intareasca acel come, let's go to the boys - and tell me about that Antalya-Kocaeli thing I saw in the stands. Oh, that - spuse el asezindu-se - it's an pretty old story. Antalyaspor have close relations with Kocaelispor. This goes back to the great 1999 Izmit earthquake which had a devastating effect on the city of Kocaeli. Turkish cities unaffected by the earthquake gave refuge to those left homeless. Among the refugees who fled the region to seek refuge in Antalya were Kocaelispor ultras who go by the name 'Hodrimeydan'. The league carried on despite the chaos caused by the eathquake. Kocaelispor soon had an away game against Denizlispor to which two coach loads of Antalyaspor supporters traveled too in support of the people of Kocaeli who were going through tough times. Inspired by this show of support Kocaelispor supporters travelled to Antalyaspor's cup final game against Galatasaray in Diyarbakir. The two teams supporters continued to make similar gestures to each other and a strong bond was built between 'Hodrimeydan' and the Antalyaspor 'Genclik 07'. You saw them. The supporters have a great relationship today and sit in mixed stands when the two clubs play each other. That's a beautiful thing if you ask me, here in Turkey we could kill for football. Speaking of beautiful things that reminds me when you sent the guys in Istanbul to applaud the Boz Baykuslar. I think that was special too and the guys think the same. Am zambit si am plecat la mijlocul charter-ului unde baietii mei nu pareau sa se distreze cine stie ce. Era foarte bine, insemna ca-i durea si pe ei infrangerea. Am ajuns noaptea inspre 12 si am mers fiecare la casele sau camerele noastre de hotel. Angel de exemplu locuia inca la hotel. O noua zi si o noua provocare urma cu siguranta.
×
×
  • Create New...

Important Information

Pentru înregistrarea pe acest forum va trebui să acceptaţi termenele de utilizare a forumului disponibile aici: Terms of Use. Acest forum folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și a asigura funcționalițăți adiționale. Detalii privind politica de confidenţialitate şi cookies sunt disponibile aici: Privacy Policy